Structura Cromozomului

1. In timpul diviziunii celulare, ADN-ul (ce se gaseste sub forma cromatinei), din nucleul unei celule eucariote este incolacit in structuri foarte strans compactate numit cromozomi. Acestia sunt structuri realizate din proteine si ADN, care sunt vizibile (in urma unui process de colorare) numai in timpul diviziunii celulare. 2. ADN-ul din celulele eucariote este incolacit strans in jurul unor proteine numite histone, care ajuta la ambalarea acestuia. In timpul interfazei, ADN-ul nu este incolacit in cromozomi, dar exista sub forma de cromatina.

3. In timpul pregatiri pentru diviziunea celulara, in timpul fazei S a interfazei, cromozomii se auto-copiaza (are loc replicarea ADN-ului). Fiecare jumatate din cromozom se numeste acum cromatida. Retineti ca exista in continuare un singur cromozom, acesta este acum alcatuit din doua cromatide si un singur centromere, a carui functie este de a tine cele doua cromatide impreuna pana acestea se separa in timpul anafazei.

Morfologia cromozomului metafazic

Cromozomul metafazic este format din doua cromatide atasate una de cealalta la nivelul centromerului. Centromerul este vizibil ca o constrictie primara care imparte fieacre cromatida in doua brate: p bratul scurt, deasupra centromerului, si q bratul lung, sub centromere. Centromerul are o pozitie constanta pe cromozom si in functie de aceasta cromozomii pot fi descrisi ca: metacentrici centromerul este situat median; submetaccentrici centromerul este situat mai aproape de unul dintre capetele cromozomului; acrocentrici centromerul este situat foarte aproape de unul dintre capetele cromozomului si telocentrici centromerul este situat chiar la capatul cromozomului (ei nu sunt prezenti in cariotipul uman dar exista la soarece si sobolan).

Metacentrici
brat scurt p

Submetacentrici

Acrocentrici
satelit constrictie secundara centromer

brat lung q
3 17 18 21 22

Centromerul are un rol important in miscarea cromozomilor in timpul diviziunii celulare.

La nivelul regiunii centromerice se gasesc kinetocorii (structuri tranzitorii) cu rol in fixarea cromozomilor pe fibrele fusului de diviziune (din gr. Kinein=miscare; chorion=loc)

La extremitatile cromatidelor se gasesc structuri terminale care le mentin integritatea, numite telomere (din gr. Telos=capat; meros=parte).

Cromozomii difera intre ei nu numai prin pozitia centromerului, ci si prin prezenta sau absenta satelitilor. Satelitul cromozomial reprezinta un segment cromozomial distal separat de bratul cromozomului (de regula, bratul p al cromozomuilor acrocentrici) printr-un filament de cromatina numit constrictie secundara.

Numarul Cromozomilor
1. Fiecare celula somatica umana contine doua seturi complete de cromozomi (cate unul de la fiecare parinte). Acest lucru este normal pentru eucariote care sunt celule diploide (2n). Pentru oameni, aceasta inseamna ca celulele noastre au 46 de cromozomi. Pentru alte specii, acest numar poate fi foarte diferit. Astfel de celule sunt formate prin mitoza. 2. Celulele sexuale (gameti - ovulul si spermatozoidul) au doar un singur set de cromozomi (la om, 23) si astfel de celule sunt cunoscute ca haploide (n). Cromozomii pot fi impartiti in doua tipuri. La om, avem 22 de perechi de autozomi, care sunt aceeasi in fiecare individ, si o pereche de cromozomi sexuali (XX = femeie, XY = barbat). Acest lucru inseamna ca femeile sunt sexul homozigot si barbati sexul heterozigot.

Obtinerea cromozomilor metafazici

In analiza cromozomilor umani, cel mai frecvent folosit material biologic este sangele periferic, deoarece este cel mai accesibil si limfocitele prezinta un inalt potential de crestere dupa stimularea lor cu un agent mitogen. Cariotiparea se mai relizeaza si din celulele pielii, lichidului amniotic, maduvei osoase etc. Celulele recoltate sunt cultivate (raman vii) cateva zile si apoi prelucrate special (sacrificare culturii celulare) pentru a obtine celule in diviziune, in care se pot analiza cromozomii. Pentru analiza cromozomilor si intocmirea cariotipului este necesara stimularea diviziunii celulelor prin cultura in vitro. Tehnica intocmirii cariotipului se face, in general, pornind de la limfocite stimulate cu fitohemaglutinina (substanta mitogena care stimuleaza limfocitele T sa se transforme blastic si sa se divida si in acelasi timp mai are si un alt rol, acela de a aglutina hematiile), diviziunea este blocata in metafaza cu ajutorul colchicinei (inhibitorul fusului de diviziune), celulele sunt supuse apoi hipotonizarii (clorura de potasiu) in vederea eliberarii nucleilor si dispersarii cromozomilor si in final sunt fixate cu solutie de alcool acid acetic glacial, etalate pe lama si colorate. Protocol de lucru: Se recolteza 5-10 ml sange venos pe heparina (anticoagulant) Se trece sangele recoltat intr-un vas steril de cultura care contine 10 ml mediu de cultura (contine: aminoacizi esentiali, saruri, vitamine) suplimentat cu ser fetal bovin, fitohemaglutinina si antibiotice Se incubeaza timp de 72 de ore, la 37C, in conditii sterile si se agita usor de cateva ori pe zi Se administreaza, dupa 70 de ore, 0.1 ml colchicine (impiedeica formarea fusului de diviziune si opreste mitozele in metafaza) timp de doua ore Se centrifugheaza timp de 10 minute Se transfera celulele centrifugate, dupa idepartarea supernatantului, in 10 ml solutie hipotona (KCl) timp de 10 minute Se incubeaza la 37C pentru 10 minute Se centrifugheaza timp de 10 minute Se fixeaza, dupa indepartarea supernatantului, in 10 ml fixator methanol acid acetic glacial (in raport 3:1), se lasa la frigider timp de 30 minute Se centrifugheaza timp de 10 minute Se efectueaza preparatele cromozomiale pe lame degresate, prin picurarea unei cantitati mici de suspensie celulara cu ajutorul unei pipete Pasteur. Frotiurile se usuca la aer si se analizeaza la microscop.