Pisic slbatic

Pisica slbatic (Felis silvestris), numit i m slbatic, mrtan slbatic sau cotoi slbatic, este o felin mic, nativ Europei, prii vestice a Asiei i Africii. Specia este carnivor i se hrnete cu mamifere mici precum roztoare, pasri i alte animale de mrime asemnatoare. Se disting cteva subspecii rspndite n regiuni diferite. Pisica de cas (Felis silvestris catus) este inclus n aceeai specie. Toate pisicile domestice provin din subspecia nord-african -Pisica slbatic african (Felis silverstris lybica).

n ambiana sa nativ, pisica slbatic poate s se obinuiasc uor cu arii de rspandire diverse: savan, step i pdure. Indivizii slbatici sunt cenuii sau bruni i au dungi negre. Pot s ajung 45-80 cm de lungime, coada de 25-40 cm i greutate de 3-8 kg. Subspeciile africane sunt n general mai mici i au culori mai deschise. Pisica slbatic a fost, datorit aspectului i dimensiunilor ei, mai puin rvnit i vnat dect rsul. Ca urmare, astzi se ntlnete din Delta Dunrii pn n muni, pe teritorii mult mai largi dect rsul. Ea prefer pdurile linitite, ct mai ntinse, cu muli arbori btrni i/sau hiuri.

Ca i rsul, este un animal singuratic, dar n perioada mperecherii poate fi ntlnit i n grupuri. Pisica slbatic se mperecheaz n februarie-martie, iar dup o gestaie de circa 70 zile, femela nate 2-4 pui. Acetia sunt orbi timp de 10-12 zile. Dup numai o lun, puii sunt capabili s i urmeze mama la vntoare. De la aproximativ 3 luni pot vna singuri. O caracteristic a mperecherii la pisica slbatic este glanda perianal, de secreie extern, ce secret un lichid cu miros de valerian, folosit pentru marcarea teritoriului, dar i pentru atragerea partenerului. Dup unele ipoteze mirosul acesta provoac reacia de vnare necontrolat din partea rsului. Cele mai dezvoltate simuri sunt auzul i mirosul. Ca animal nocturn i de amurg, are ochii bine adaptai la vzul de noapte, dar departe de performanele rsului. Tacticile de vntoare sunt asemntoare cu ale pisicii de cas. Dac este nevoit, poate nota, dar n general evit apa.

Nu urmrete niciodat prada care i scap.