Structuri fundamentale cu AO ideale Metode de analiza a circuitelor cu AO

1) Amplificatorul ideal
V+ Ud VII+ + u0

u0 = A(V+ - V- )
A = amplificarea in bucla deschisa

Cazul ideal: A= zint = , zies = 0 I+ = I- = 0

In bucla de reactie negativa: V+ = VAvem u0 = * 0 nedeterminare => pentru a afla u0 rezolvam circuitul exterior. 2) Repetorul cu AO
R a) ui + u0 ui c) + u0

b) ui + R u0 ui

d) R2 + R1 u0

a) avem bucla de reactie negativa: + intrarea neinversoare, semnalul vine cu acelasi semn intrarea inversoare, semnalul vine amplificat si cu semn schimbat => V- = V+ V- = u0 =>u0 = ui V+ = ui b) I+ = 0 => uR=RI+ = 0 ui= RI+ + V+ = V+ V- =u0 V- = V+ => u0 =ui

c) Rezistenta R se afla in bucla de reactie negativa V- = V+ = ui I- = 0 => V- = u0 => u0 = ui d) Rezistenta R se afla in bucla de reactie negativa V- = V+ I+ = I- = 0 => R1I+ = R2I- = 0 => u0 = ui Daca o rezistenta e inseriata cu intrarea unui AO ideal atunci ea se poate scurtcircuita ( o inlocuim cu un fir). Daca o rezistenta se afla intre iesirea unui AO si masa atunci se poate elimina, deoarece tensiunea de la iesirea unei structuri cu AO nu depinde de sarcina, se modifica doar curentul prin sarcina. Daca o rezistenta se gaseste intre 2 iesiri de AO atunci ea se poate elimina. Daca o rezistenta se gaseste intre doua potentiale fixe (2 puncte de masa) si ea se poate elimina = o stergem din schema. 3) Inversorul
I2 I1 ui R1 R3 + u0 R2

R2 in bucla de reactie negativa R3 inseriata cu intrarea V+ V- = V+ = 0 => V- e pct virtual de masa KI: I2 + I2 = 0
ui 0 uo 0 + =0 R1 R2
=>

u0 =

R2 ui R1

Metoda potentialelor la noduri

U1 R1 R2 U2 U0
n U 1 = k (curentii de scurt in punctul 0 k =1 Rk k =1 Rk n

Rn Un

Putem rezolva circuitul si scriind metoda potentialelor la noduri in borna -:

1 1 ui u0 0 + R R = R + R 2 1 2 1

4) Neinversorul
ui + R3 R2 u0

R2 in bucla de reactie negativa R3 se poate scurcircuita V- = V+ = ui a) I- = 0 => IR2 = IR1 = I R1 si R2 = divizor de tensiune
U R1 = R1 R u 0 = V = u i => u 0 = 1 + 2 u i R1 + R2 R1

R1

b) MPN(borna -):
1 R2 1 0 u0 ui + R R = R + R => u 0 = 1 + R u i 2 1 2 1 1

5) Amplificator inversor neinversor

R1 u1 u2 R3 + u0 R2

u0 (u1 , u2) = u0(u1)| (u2=0) + u0(u2)| (u1=0) a) Metoda superpozitiei: u2 = 0 => structura inversoare u0(u1 ) | (u2=0)=-(R2 /R1)u1 u1 = 0 => structura neinversoare u0(u2 ) | (u1=0)=(1 + R2 /R1)u2
R R u 0 = 1 + 2 u 2 2 u1 R1 R1

b) Metoda potetialelor la noduri in borna - : V - = V+ = u2

1 R2 R2 1 u1 u 0 u2 + R R = R + R => u 0 = 1 + R u 2 R u1 2 1 2 1 1 1

Nota: metoda potentialelor la noduri nu se scrie pe iesirea unui AO (pentru ca pe iesire este un curent pe care nu-l stim).

6) Circuitul de scadere
R1 u1 u2 R3 R4 + u0 R2

R2 in bucla de reactie negativa I+ = 0 R3 , R4 = divizor de tensiune

V+ = R4 u2 R3 + R4

Se formeaza un amplificator inversor neinversor:

R1 u1 V+ + u0 R2 R R u 0 = 1 + 2 V+ 2 u1 R1 R1 R R4 R2 u 0 = 1 + 2 R + R u 2 R u1 R1 3 1 4

Pentru R4 / R3 = R2 / R1 = k Pentru R4 = R3 , R2 = R1 7) Echivalarea Thevenin

U1 U2 R1 R2 A

=> u0 = k(u2 u1) => u0 = (u2 u1)

Ue

Re

Un

Rn

Ue = (VA)gol Re = (RA )circ. pasivizat

V A = V A (u1 , u 2 ) = V A (u1 ) |u 2=0 +V A (u 2 ) |u1=0 VA = R2 R1 u1 + u2 R1 + R2 R1 + R2

a) superpozitie:

b) potentiale la noduri
1 1 u1 u 2 VA + R R = R + R 2 1 2 1

In general:
VA V 1 = K , VA = Rk RK

VK
K

1 R K

Re = R1 || R2 || ... || Rn

Ig Ri A ui RE

Re = Ri || RE a) superpozitie
V A = V A (u i ) | E =0 +V A ( E ) |ui =0 +V A ( I g ) |ui =0
Ig = 0 Ig = 0 E =0

VA =
E

Ri RE ui + E + R E || Ri I g R E + Ri RE + Ri

b) potentiale la noduri
1 ui 1 E VA R + R = Ig + R + R i E i E

8) Sumatorul inversor
R1 u1 u2 Rn un R R2 R0 + u0

MPN () : 0
0 n n u u 1 = 0 + k R K R0 1 Rk n

u 0 = R0
1

uk Rk

9) Sumatorul neinversor Echivalam Thevenin:

R1 u1 u2 Rn un Ra Rb Ra Rb R2 + u0 ue Re + u0

R u 0 = 1 + b u e R a

ue =

uK
K

1 R k

Problema 1
R3

R1 Ig

u0 (Ig ) = ?
u0 R 4 = R3

+
R 2 = R1 V R5 = R 3

Rezolvare: V- = V+ = 0 Din legea lui Ohm: 0 V = R3 Ig => V = - R3 Ig Metoda potenialelor la noduri aplicata in nodul V: V(1/ R3 + 1/R4 + 1/R5 ) = 0/R3 + U0/R4 + 0/R5 (3V)/ R3 = u0/R3 = > u0 = 3V Deci u0 = -3R3 Ig
R16 R18 R14 R17 AO2

Problema 2

+ R9 ui R1 R7 R8 R6

R11

R10 R12

AO3

u0

+
R15 R13

+ R2

AO1

R3

R5

R4

Ri = R u0 = ?

Simplificam schema: - scurtcircuitam rezistentele pe intrarile AO - eliminam rezistentele care se afla intre iesirea unui AO si masa - eliminam rezistentele care se afla intre doua iesiri de AO - eliminam rezistentele care se afla intre masa si un punct virtual de masa

Schema simplificata este:

R17 AO2 uo2

R18 R14 R11 AO3

+ -

R7

u0

ui

+ -

AO1

R6

R3 uo1 R4

Avem reactie negativa. Rupem bucla de reactie:

R14 R18 u=u0 R17 AO2 uo2 R11 AO3

+ -

R7

u0

+
R13

ui

+ -

AO1

R6

R3 uo1 R4

Incarcam iesirea cu h11 si il eliminam pentru ca este intre iesirea unui AO si masa. AO1, R3 si R4 formeaza un amplificator neinversor, deci u01=(1 + R3 /R4) ui = 2ui R14 Schema devine:
R18 u=u0 V+ R17

+ -

AO2 uo2

R11

R7

AO3

u0

+
R13

R6 u01

(AO2, R6, R7 , R17 si R18 ) formeaza un amplificator diferential.

u 02 = u 02 R R7 u 01 + 1 + 7 V+ R6 R6 R R17 R = 7 u 01 + 1 + 7 u0 R6 R6 R17 + R18

1 u 02 = 2u i + 2 u 0 = u 0 2u i 2

Schema devine: Avem un montaj inversor: u0 = - (R14/R11) u02 = - u02 u0 = - u0 -2uI u0 = ui

R11

uo2

AO3

u0

+
R13

Problema 3
E1 R1

R2 = R 1

AO2

u0 (E1, E2)=?
u0 R7 =5K u01 AO1 R6 = R 5 R8 =1K

+
R3 =2R

R4 =2R

R5 E2

Schema simplificata:
-E1 E2 R3 =2R R1

R2 = R 1

AO2

u0

u01 R4 =2R AO1 R6 = R 5

E2 R5

(AO1, R5, si R6 ) formeaza un inversor, deci u01 = -(R6 / R5 ) E2 = - E2

R2 = R 1 R1 -E1 E2 R3 =2R -E2 R4 =2R

AO2

u0

Echivalam Thevenin grupul (R3, E2, R4, -E2), obtinand Re, Ee: ue
Re

Scurtcircuitam rezistenta Re, deoarece se afla la intrarea unui AO. Avem:

ue = R3 ( E 2 ) + R4 E 2 = 0 R3 + R4 R3 + R4

Deci schema devine:

R2 = R1 R1 -E1

AO2

ue =0 +

u0

u0 =

R2 ( E1 ) + 1 + R2 u e = E1 R1 R1

Problema 4
R1 R2 R4=R3 u02 R3 AO2 R5 R6=R5 u01 e R8 AO3 R7 u0

AO1

Sa se determine u01, u02 si u0. Rezolvare: R8 se elimina deoarece se gaseste intre iesirea unui amplificator si masa. R7 se elimina deoarece se afla intre doua iesiri de amplificatoare. (AO3, R4, R3) formeaza un amplificator inversor-neinversor.
R4=R3 u02 R3 AO3 u01

R R u 0 = 1 + 4 u 01 4 u 02 R R3 3 u 0 = 2 u 01 u 02
(AO2, R1, R2) formeaza un amplificator neinversor.
R1 R2
u02

u01 R8

AO2 A

R u 02 = 1 + 2 v A = 2v A R 1 u 0 = 2 u 01 2v A

R5 I

R6=R5

(R6, e) formeaza o reactia negativa a lui AO1, de unde rezulta ca

e

V = V+ = 0 V A = e I = 0 I6 = I5 = I =
AO1

VA e = R5 R5

R u 01 = (R6 + R5 ) I = 1 + 6 e u 02 = e u 0 = e R5

Problema 5
B R1 ui AO1 I01 R0 A AO2 0 R2= R1 u0 R3=R

R5=R

u01

R3=R

Sa se determine I01, u01, u0. Rezolvare: Pe R5 il putem scurtcircuita deoarece este intre intrare si masa. Amplificatorul este ideal, deci VA=VB. AO1 are bucla de reactie negativa (semnalul intra prin - in AO1 si trece prin + la AO2, ceea ce inseamna ca schimba doar odata semnul). V0=0. Aplicam metoda potentialelor la noduri in punctul 0, si obtinem:
1 R2 1 u i VB 0 + R R = R + R V A = VB = R u i = u i u R 3 = V A = u i 2 1 1 1 1 u u V I R 3 = A = i I 01 = I R 3 = i R R3 R u R u 01 = (R0 + R3 ) I 01 = (R0 + R ) i = 1 + 0 u i R R

Aplicand metoda potentialelor la noduri in punctul B, obtinem:

1 R4 1 0 u0 R ui R + R = R + R u 0 = 1 + R u i = 1 + R u i 4 2 4 2 1 2

DCE II CIL SEMINARUL 3 Problema 1

R0 R7

C R8 R5 B R1 R2 e R3 R4 A R6 u0(e)=?

avem reacie negativ R0 se poate scurtcircuita V+ = V- = VB = 0

A UR3 UR1 R3 e R1 B Re = (RAB )e =0 = R1 || R2 + R3 || R4 R4 Echivalare Thvenin ue R2 Re A B e A R4 R3 R1 B R2

R1 R3 R3 R1 e e= R + R R + R e R1 + R2 R3 + R4 2 3 4 1 Dac rupem de circuit grupul echivalat, R3 serie cu R4 formeaz i un divizor de tensiune (numai separat de circuit, pentru echivalarea Thvenin) Schema simplificat: ue = (U AB )gol = U R1 + U R 2 =

R0 R7 B ue Re

C R8 R5 A R6
ue = R6 VC R5 + R6

u0(e)=?

R8 poate fi scurtcircuitat (este in gol, nu circul curent prin ea).

Re poate fi scurtcircuitat (este in serie cu sursa echivalent de tensiune, dac schimbm ordinea Re este n serie cu intrarea AO) R u 0 (e ) = VC = 1 + 5 u e R 6
R1 R3 R5 u0 (e ) = R + R R + R 1 + R e 2 3 4 6 1

Problema 2

R11=2R0 R0 R12=2R0 B R1 R R2 2R R2 2R R4 R A R5 R AO1 uo1 R8 2R R9 R R6 2R R7 R0 X R10 2R I9(E) = ? AO2

R0 i R7 se scurtcircuiteaz pentru ca sunt n serie cu intrari de AO ideale. A A R3 E R1 R2 B B Se echivaleaz gruparea stea cu una triunghi care se elimin din schem (R8 i R10 sunt ntre iesirea cte unui AO i mas, R9 este ntre dou ieiri de AO) R10 R9 R10 uo1 R8 R9 uo2 R10 R4 UAB ue Re Echivalare Thvenin ntre A i B
Re = R1 || R2 + R3 || R4 u e = U R 4 + U R 2 = R2 R4 E E R1 + R2 R3 + R4

1 2 1 ue = E = E 3 3 3

R11=2R0 R0 R12=2R0 B AO1 uo1 AO2

R6 ue

V A = U R5 = ue =

R5 u o1 R5 + R6

R u o1 = 1 + 5 u e = E R6

A R5 R

R u o 2 = 1 + 11 V A = E R 12

Aplicm MPN (metoda potenialelor la noduri) n punctul X: uo1 R8 2R R9 R X R10 2R I9 uo2

1 1 1 u o1 0 u o 2 VX R + R + R = R + R + R 9 10 8 9 10 8 E 1 1 E 1 + + + VX = 2R R 2R 2R 2R E 2V X = E V X = 2

I9 =

VX 0 E I 9 (E ) = 2R R9

Problema 3
R4 R8 R11 AO4 AO2 R2 ui R1 A AO1 R10 R9 R5=R3 R13 R3 AO3 R6 B R12 R7 2R6 uo3 C uo4

u0(ui)=?

AO4 AO2 R2 ui R1 A AO1 R5=R3 R3 AO3 R6 B C R7 2R6

uo4

uo3

VA = 0, VB =VC = uo2 1 R 1 u V MPN n A: 0 + = i + B uo 2 = VB = 2 ui R R R R R1 2 1 2 1

1 R 1 0 uo 3 2R MPN n B: VB + = + uo 3 = 1 + 5 VB = 2 ui R R R R R5 R1 5 3 3 3 1 R R R 1 u o3 u o 4 = MPN n C: VC + + u o 4 = 6 u o 3 + 1 + 6 2 u i R R6 R7 R7 R1 6 R7 R 7 R R 3 R2 u o4 = 2 u i ui = 2 ui R1 2 R1 2 R1 R 2R 3R uo (ui ) = uo 4 uo 3 = 2 ui + 2 ui = 2 ui R1 2 R1 2 R1

Problema 4

R2

A R3 AO2

ui1

R1

B R4 R C

R5=R R6=R R7=R

R8=R ui2 R9 D R10 100R9

CMR = ? (coeficientul de rejecie de mod comun) VA = ui1 = VB 100 R10 VC = VD = ui 2 = ui 2 = ui 2 101 R9 + R10 MPN n B: 1 1 1 0 uo 2 uo 2 VB + R R + R = R + R + R5 5 6 4 6 4 R R R uo 2 = 1 + 5 + 5 ui1 5 ui 2 = 3ui1 ui 2 R R R6 4 6 MPN n C: 1 1 1 VB u o 2 u o VC R + R + R = R + R + R 7 8 6 7 8 6 3ui 2 = ui1 + 3ui1 ui 2 + uo uo = 4ui 2 4ui1 = K 2ui 2 K1ui1 A uo = Ao (ui 2 ui1 ) + MC (ui 2 + ui1 ) , 2 unde Ao amplificarea diferenial, AMC amplificarea de mod comun A K + K1 Ao + MC = K 2 1 K 2 + K1 A Ao = 2 2 CMR = o = 2 AMC AMC 2 K 2 K1 Ao = K1 AMC = K 2 K1 2 CMRdB = 20 log(CMR )

uo(ui1,ui2)

Seminarul 4

Generatorul de curent
u1 u2 R1
-

R2

R3

R5 u0 R4 Rs

- are reactie pozitiva - pentru a fi generator de curent, trebuie sa avem Zies =>
Z ies = Z iesa || h11 1 A (h11 )

=> A (h11) = 1 => Zies =

R2 R4 + R5 = R4 R3

Igen = Iscc (curentul de scurtcircuit), curentul e constant, nu depinde de sarcina, asa ca e mai bine sa punem structura la masa. Apoi se calculeaza curentul de scurtcircuit si se inlocuieste structura cu un generator de curent. Exemplu: R1 = R3 = R4 = R5 = R R2 = 2R u1 u2 R
-

2R

R10 Rr

R11

R R I5 R I4 R R
+

u0

Grupul de rezistente R10 , R11 , Rr si dioda se elimina deoarece se afla intre doua iesiri de AO. u R4 R3 R1
+

uies R5 R2 h11 R3+R4

A = K R 4 AA0 K R 5 =

R3 R3 + R 4

R2 h11 1 2 1 + h + R = 2 3 3 = 1 R1 11 5

Igen = Iscc pe care il punem in locul schemei.

I scc = I 4 + I 5 = u 01 = I gen I gen u u2 + 01 R3 + R4 R5

R R4 R2 3 u1 + 1 + 2 R + R u 2 = 2u1 + 2 u 2 => R1 R1 4 3 2 = I scc = (u 2 u1 ) R R2 = (u 2 u1 ) => se verifica R2 R5

R7=R R6
+

R8=R R9=R u0

0 V = R7Ig 3V/R = u0/R => u0=3V Inlocuim R6 cu D

uD u2 > u1 => Ig > 0 => D deschisa u2 < u1 => Ig < 0 => D blocata R ui D1 R1 D2 R2 uo

u0 = 6(u1 - u2) u0 = 0

D1 , D2 ideale ui > 0 => D1 , D2 u0 = ui * R1 / (R + R1) ui < 0 => D1 , D2 u0 = ui * R2 / (R + R2)

D1 , D2 idealizate 1) ui > uD => D1 , D2 2) ui < -uD => D1, D2 3) |ui| < uD => D1, D2 Daca la intrare in loc de ui avem un generator de curent, atunci ne uitam daca I > 0 sau I < 0.

CIL - Seminarul 5

Problema 1 R7 = R R1 = R R4 = 2R R6 = 2R R5 = 2R AO2 R3 = R R2 = R R9 R8 = R

ui
AO1

u0

D2 R10

R10 - se elimina, este intre iesire si masa. R9, D2 dispar, sunt asezate intre doua iesiri. AO1 are reactie pozitiva prin R4. Calculez factorul de reactie, A u1 AO1 h11

Generator de curent cu o rezistenta lipsa

uies R4 h11 = R1

R3 R1

h11 R A = K K R4 = 1 + 3 R R + h =1 4 11 2 u u I gen = I sc = I + I ' = i + 01 R1 R4

CIL - Seminarul 5

u01 = 0 si atunci putem sa punem iesirea generatorului de curent la masa. => Igen = ui/R Inlocuim generatorul de curent cu simbolul unui generator de curent, si redesenem schema, de unde rezulta cam asa: R7 = R Igen R6 = 2R R5 = 2R (A) R8 = R

u0
AO2

VA = 0 R5 I 5 = R6 I 6 R5 U Ig = i I6 = R5 + R6 2R I 6 + I 5 = I g
Se comporta ca un divizor de curent Pentru Ui>0 -- D1 se deschide

V A U 0 = (R7 || R8 )I 6 U 0 =
Pentru Ui<0 -- D1 blocata

Ui 4

V A U 0 = R8 I 6 U 0 =

Ui 2

CIL - Seminarul 5

Problema 2. R2=R R1 =R e E R3=R

+

D2

R13 =R R9=2k R11=R10 R10 u0 AO2 R12

AO1

R5=R R6=2R

R8=5k D1 R7=2R

R4=R

Transformam sursele de la intrare intr-o forma mai convenabila si consideram prima parte a schemei: R2=R V1=E+e V2=E R1 =R
+

R4 + R5 R2 = => A = 1 R3 R1

R3=R

AO1

R5=R

I gen =

R2 (V2 V1 ) = 2e R R1 R5

R4=R Schema devine:

-

R11=R10 R10 u0 AO2

A Igen(e) R6

R8 D1 R7

Amplificatorul AO2 si rezistentele R10 si R11 formeaza un neinversor, deci

R u 0 = 1 + 11 V A = 2V A R 10 e < 0 => I gen (e) > 0 D1blocata V A = R6 I gen = 4e => u 0 = 8e daca e > 0 => I gen (e) < 0 D1 deschisa V A = ( R6 || R7 ) I gen = 2e => u 0 = 4e

CIL - Seminarul 5

Problema 3. R2 u1 u2 R3 R4 Rupem bucla de reactie:

+ -

R1
+

R0 AO1
+ -

u0 AO2 Rs

AO2 R4 R3
+

R0 AO1 R2 u0 h11=

R1

A = K AO 2 K R 4 K A01 K R 0 conditia de generator : 1 = A = K R 4 K AO1 = I gen = I scc I sc = I 0 + I 1 = I 0 =

u 02 = 0 VA = R3 R4 R4 u2 + u 02 = u2 R3 + R4 R3 + R4 R3 + R4

R3 R3 + R4

R2 R R 1 + => 2 = 4 = k R1 R1 R3

u 01 R0

u 01 = I gen

R R4 R2 k u1 + 1 + 2 R + R u 2 = ku1 + (1 + k ) 1 + k u 2 = k (u 2 u1 ) R1 R1 3 4 k = (u 2 u1 ) R0 Rs (u 2 u1 ) R0

u 0 = Rs I gen = k

CIL - Seminarul 5

Problema 4. R5 ui R1 R2 D1
+

R3 D2
-

R4

E2 AO1 u01

AO2

uo

E1 Model de rezolvare cu discutie in tensiune.

Cand pornim circuitul se considera ca diodele pleaca din blocare, si apoi in functie de valoarea tensiunii de la intrare se vor deschide sau nu.

Deci initial diodele D1 , D2 sunt blocate, A01 functioneaza in bucla deschisa, iar AO2 are reactie negativa: R5 R1 R4 R3 ui R2
+

E2 AO1 u01

AO2

uo

E1
VC = E 2 VA =

u 01 = A1 (V+ V- ) = A1 ( E1 V A ) R2 + R3 R1 ui + E 2 = k1 u i + k 2 E 2 R1 + R2 + R3 R1 + R2 + R3

CIL - Seminarul 5

Punand conditia E1 > VA => E1 >k1 ui + k2 E2 => ui < Up = (E1 -k2 E2 )/k1 a) ui < Up => E1 > VA => u01 >> 0 => D1 se deschide , D2 se blocheaza R5 ui R1 R2
+

R3

R4

E2 AO1 u01

AO2

uo

E1

Scriind MPN(C):
1 E1 1 1 u0 ui E2 R + R + R +R = R + R + R +R 5 2 3 4 5 2 3 4 R R4 R R4 E2 4 ui u 0 = 1 + 4 + E1 R5 R2 + R3 R5 R2 + R3

b) ui > Up => E1 < VA => u01 << 0 => D1 se blocheaza, D2 se deschide R5 ui R1 R2

+

R3

R4

E2 AO1 u01

AO2

uo

E1

CIL - Seminarul 5

u 01 =

R2 R u i + 1 + 2 E1 R1 R1

1 1 1 u 0 u 01 u i MPN (C ) => E 2 R + R R = R + R + R 3 5 4 3 5 4

CIL Seminarul 6 P1 Se cere u0(ui) ui este aplicat la bornele unui convertor tensiunecurent. Simplificam schema, scurtcircuitand rezistentele R1, R2 si R6, care se afla inseriate pe intrarile unor AO.

Ambele amplificatoare au reactie negativa: AO2 prin R5, iar AO1 prin jonctiunea BE a tranzistorului (pentru o bucla pe borna +, apoi o jonctiune BC, avem deasemenea reactie negativa, deoarece jonctiunea BC schimba semnul.) VA = uI Pentru inceput presupunem ca tranzistorul se afla in conductie, si atunci (RAN) IC(ui) = VA/ R3= ui / R
E R4

Ic(ui)

Echivalam Thevenin partea din stanga a schemei: uech = E - R4 Ic(ui) Rech = R4 Impedanta de iesire este (impedanta in colectorul tranzistorului). Pentru Ic(ui)<0 (conditie matematica) => ui < 0 , avem T blocat

Din punct de vedere fizic: ui < 0 => Ic(ui) = 0 => uE = E. Avem E = (R3 + R4 )Ic + uCE Conditia (matematica) de saturare este: uCE 0 => E (R3 + R4 )Ic(ui) IcSAT = E / (R3 + R4) = E/2R Conditia fizica: pentru ui > E/2 => Ic(ui)sat = E/2R si uech = E/2. Deci:
E , u i < 0 (T blocat ) E = E u i ,0 u i < (T RAN ) 2 E E 2 , u i 2 (T SAT )

u ech

Amplificatorul are reactie negativa, deci pe catodul diodei avem E2 . Conditia de deschidere a diodei este uE UD + E2 si in acest caz avem:
R R u 0 (u i ) = 1 + 5 E 2 5 (u E U D ) R RE E

Pentru uE UD + E2 avem dioda blocata si u0=E2

P2

Echivaland Thevenin (R1, R2, T1, AO1) la fel ca la problema precedenta, vom obtine:
VCC , u i < 0 (T blocat ) V u ech (u i ) = VCC u i ,0 u i < CC (T RAN ) 2 VCC VCC 2 , u i 2 (T SAT ) Rech = R2

AO2 are bucla de reactie negativa => VA=uE Presupunem T2 in conductie =>
I c2 = VCC u E (u i ) R3

Ic2(ui)0 este conditia matematica de blocare a trazistorului T2 => u0 = 0 Ic2(ui) Icsat =Vcc/(R3 + R4) conditia matematica de saturare a tranzistorului T2 => u0= Vcc/2 In RAN u0= R4Ic2(ui)

P3

Presupunand dioda D ideala, avem: R2 R4 R 1 + u 4 E = u i E u = => 01 R1 + R2 R3 i R3 ui > 0 => D deschisa => u01 = -E ui < 0 => D blocata Presupunand ca T1 se afla in RAN, avem I C1 = T1 se blocheaza cand u01 UBE + E2 0 Presupunand ca T2 functioneaza in RAN, avem
IC2 = V B U BE + E1 R7
u 01 U BE + E 2 R5 + R6

VB = U BE + R6 I c1 E 2

T2 ramane in RAN si cand se blocheaza T1 (deoarece este polarizat in curent). u0 0 = R8 Ic2 => u0 = R8 Ic2 Se continua discutia in functie de Ic2.