EEA Filtre PDF

Elemente de Electronică
Analogică (EEA)
17. Filtre
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
Schema de principiu cu AO ideal
❶ Schema:
. Filtrele pot fi clasificate ca analogice sau digitale.
. Filtrele Analogice pot fi clasificate ca fiind pasive sau active si

sunt implementate uzual cu componente R, L si C si cu
amplificatoare operationale.
. Filtrele Digitale sunt implementate utilizind un calculator

digital sau un hardware digital specializat.

. Un filtru activ este cel care pe linga componente R, L, si
C, contin de asemenea o sursa de energie care poate
proveni de la un amplificator operational.
. Un filtru pasiv este cel care contine numai componente

R, L, si C. Nu este necesar ca sa fie prezente toate trei.
Inductanta L nu este prezenta de multe ori in filtrele
pasive din cauza marimii si costului.
• Analiza si Sinteza
. Analiza filtrelor analogice. Cele mai populare metode includ

Butterworth, Chebishev si eliptice.
. Sinteza (realizarea) filtrelor analogice, a primit o atentie

deosebita intre 1940 si 1960.

Filtre Analogice Pasive
Patru tipuri de filtre ‐ Cazul “Ideal”
Trece jos Trece sus
Trece banda Opreste banda
Filtre reale:
Trece jos Trece sus
Trece banda Opreste banda

• Filtru Trece Jos
R +
+
V I C VO
_
_
Circuit Filtru Trece Jos
0

0 dB
-3 dB . Reprezentarea Bode
1/RC 
1
x
0.707 Reprezentarea Lineara
0 1/RC 

• Filtru Trece Sus
+
C
+
Vi R
_ VO
_
Circuit Filtru Trece Sus
0


• Filtru Trece Sus
0 dB
. -3 dB
Bode
1/RC
1/RC 
1
0.707 x.
Linear
0 1/RC 
• Filtru Trece Banda
C L +
+
Vi R VO
_
_
R
VO (s) s
 L
Vi (s) s2  R s  1
L LC

• Filtru Trece Banda
0 dB
-3 dB
. . Bode
l hi 
o
1 . .
0.707
Linear
l hi
0 
o
• Filtru Opreste Banda
R +
+ L
VO
Vi
_
C
_
Functia de transfer VO/Vi poate fi scrisa sub forma:
1
s2 
Gv (s)  LC
R 1
s2  s
L LC

Functii Standard de Transfer
• Butterworth
– Banda de trecere plata.
– 20n dB per decada.
• Cebishev
– Banda de trecere ripplu.
– Taiere mai accentuata decit Butterworth.
• Eliptic
– Banda de trecere si opreste banda cu riplu.
– Taiere mai clara.
• Bessel
– Raspuns faza liniar – ex. Nu distorsioneaza semnal in banda de
trecere.
Functii Standard de Transfer

Functii Analogice de Transfer
Functia de transfer a oricarui filtru analogic (activ sau

pasive) poate fi exprimata ca raportul a doua
polinoame:
M 1
N s   s  z m 
H s   K  K mN 01
Ds 
 s  p 
n 0
n
Caz special cind M=0, raspunsul :
K K
H s   
Ds  N 1
 s  p 
n 0
n
Poli si Zero-uri
• Poli
– Valori complexe ale lui s unde functia de transfer este infinita.
• Zero-uri
– Valori complexe ale lui s unde functia de transfer este zero.
• Un filtru de ordinul N va avea N poli si pina la N zero-uri

• Unii poli pot fi in acelasi loc (ca si multe zero-uri).

Exemplu: Filtru Bessel de ordinul 2
Filtru Trece Jos, frecventa de taiere = 1 rad/s:
H s  
1 1

s  1.73s  1 s  p0 s  p1 
2
unde,
p0  0.866  j 0.5
p1  0.866  j 0.5
Utilizarea Amplificatoarelor Operationale
• Toate filtrele active sunt bazate pe

amplificatoare operationale.
• Analiza circuitelor liniare cu AO este bazata pe
urmatoarele simplificari:
– Diferenta dintre intrarile ne-inversoare si inversoare
este zero.
– Curentul de intrare este zero.
– Tensiunea si curentul de iesire sunt oarecare.

Amplificatorul Inversor
Z2
Z1
VIN -
VOUT
+
0V
VIN  VOUT
V  V  0 I Z1  & IZ 2 
Z1 Z2
VIN  VOUT V Z
I  0 I Z1  I Z 2    OUT   2
Z1 Z2 VIN Z1
Amplificatorul Neinversor
VIN +
VOUT
-
Z1 I  0
Z2
Z2
V  VOUT  V  VIN
Z1  Z 2
0V
VOUT Z1  Z 2 Z
  1 1
VIN Z2 Z2

Amplificatorul Repetor
VIN + V  VOUT
VOUT V  VIN
-
V  V VOUT  VIN
• Tensiunea de iesire = Tensiunea de intrare

• Impedanta de intrare este infinita
• Impedanta de iesire este zero
Filtru Pasiv cu 1 Pol
R vout ZC 1 / sC
 
vin R  Z C R  1 / sC
vin C vout
1

sCR  1
• Filtru Trece Jos de ordinul 1

• Frecventa de taiere = 1/CR rad/s
• Constringere: Orice impedanta de sarcina
(sau sursa) modifica raspunsul in frecventa.

Filtru Activ cu 1 Pol
R
vin C
vout
• Acelasi raspuns in frecventa ca filtrul pasiv.

• Amplificatorul Repetor nu incarca reteaua RC.
• Impedanta de iesire este zero.
Filtru Activ Trece Jos si Trece Sus
Trece Sus Trece Jos
vout 1 vout 1
 
vin 1
1 vin sCR  1
sCR

Filtre de Ordin superior
• S-ar putea crede ca putem face filtre de ordin superior

prin simpla cascadare a N filtre de ordunul 1;
• Acest lucru nu functioneaza;
• Singurul pol al filtrului de ordinul 1 trebuie sa fie pur
real (fara parte imaginara)
• Polii filtrului de ordin superior trebuie sa fie complecsi
• Solutie: Se utilizeaza sectiuni de ordinul 2, fiecare in

parte sintetizind o pereche conjugata a polilor
complecsi.
Concluzie
• Proiectarea filtrelor active urmareste sa

inlocuieasca inductantele in filtrele pasive.
• Tehnici de proiectare:
– Sinteza pe sectiuni
– Simularea componentei
– Simulare operationala
• Pentru cele bazate pe AO este esentiala buna
cunoastere a circuitelor AO de baza

Filtru Sallen Key cu 2 poli
Amplificator repetor
Z2
vout  V  v1
Z0  Z2
Z0  Z2
 v1  vout
Z2
Se aplica legea lui

Kirchoff in nodul v1:
v1  vin v1 v v
  1 out  0
Z0 Z0  Z2 Z1
v1 vin v1 v v
   1  out  0
Z 0 Z 0 Z 0  Z 2 Z1 Z1
Z0  Z2
dar v1  vout
Z2

Inlocuind,
vout Z 0  Z 2 vin vout vout Z 0  Z 2 vout
    0
Z0 Z2 Z 0 Z 2 Z1 Z 2 Z1
vout 1
 2  H s 
vin Z0 Z0
 2 1
Z1 Z 2 Z2
Filtru Trece Jos cu 2 poli
Z0  R
1
Z1 
sC1
1
Z2 
sC2
1 1
H s   
Z 02 Z R 2C1C2 s 2  2 RC2 s  1
 2 0 1
Z1 Z 2 Z2

Exemplu: Filtru cu 2 poli
Realizarea unui Filtru Butterworth Trece Jos de ordinul 2.
1 1
H s   
s 2  s 2  1 R 2C1C2 s 2  RC2 s  1
deci, R 2 C 1 C 2  1
RC 2  2
1
R  1, C 2  2 , C1 
2
Filtre de Ordin Superior
• Folosind un singur AO se obtine practic un filtru

de ordin superior de ordinul 2;
• Pentru filtre de ordin superior sunt necesare
mai mult de un AO
• Cea mai simpla tehnica de proiectare este
sinteza in cascada sau sinteza pe sectiuni.

Sinteza pe Sectiuni
H1(s) H2(s)
VIN(s) VIN(s)H1(s) VIN(s)H1(s) H2(s)
• Cind doua (sau mai multe) filtre sunt legate in serie,

functia totala de transfer este produsul functiilor
individuale de transfer.
• HTOT(s) = H1(s) H2(s)
• Functia de transfer ceruta trebuie factorizata intr-o
sectiune de ordinul doi.
Factorizarea Functiei de Transfer
• Tehnicile uzuale de proiectare a filtrelor

genereaza pozitiile polilor (si zero-urilor)
functiei de transfer.
• Este esentiala gruparea impreuna a perechilor
conjugate complexe pentru obtinerea
sectiunilor fizice realizabile.

Exemplu Filtru de ordinul 4
Polii unui Filtru Butterworth Trece Jos de Ordinul 4 sunt:
pn  0.38  j 0.92 si  0.92  j 0.38
Prin urmare, Functia de transfer, este:

1
H s  
s  .38  j.92s  .38  j.92s  .92  j.38s  .92  j.38
1
 2
s  0.77 s  1s 2  1.85s  1
1 1
 2  2
s  0.77 s  1 s  1.85s  1
Realizarea Filtrului de ordinul 4
1 1
s 2  0.77 s  1 s 2  1.85s  1

Exemplu Filtru de ordinul 3
Polii pentru un Filtru Bessel Trece Jos de ordinul 3 sunt:
pn  0.94 si  0.75  j 0.71
Prin urmare, functia de transfer, este:

1
H s  
s  0.94s  0.75  j 0.71s  0.75  j 0.71
1

s  0.94s 2  1.49s  1.06
1 1
  2
s  0.94 s  1.49 s  1.06
Aranjarea (ordonarea) sectiunilor
Pentru un filtru de ordinul 4:

1 1
H s   
s 2  0.77 s  1 s 2  1.85s  1
 H 1 s   H 2 s 
• In teorie, utilizind AO ideale, nu este important care

sectiune este prima sau a doua;
• In practica, insa, decizia se bazeaza pe urmatoarele
considerente:
– Nivelele de saturatie
– Zgomotul

Raspunsul in frecventa pentru filtru de ordinul 2
 02 1
H s   2 
s  2s 0   02 s 2  2s  1
 Daca raportul de
10 amortizare, , este
mai mic decit 1/2,
=0.2
virful cistigului este
1 0.707 0.5
mai mare decit 1.
Amplificarea
1
=2  Acest lucru inseamna
0.1 ca nivelul maxim de
intrare este redus
pentru a evita
0.01 saturarea AO.
0.1 1 10
Frecventa [rad/s]
Exemplu Filtru Butterworth
1 1
H s   
s 2  0.77 s  1 s 2  1.85s  1
 H 1 s   H 2 s 
Amplificarea
Amplificarea
1
  0.385    0.925 
1
2 2
Frecventa [rad/s] Frecventa [rad/s]

1 1
La  = 1 rad/s, H 1 s     1.3
j 2  0.77 j  1 0.77 j
1 1
H 2 s     0.54
j 2  1.85 j  1 1.85 j
H1 s   H 2 s   1.3  0.54  1 / 2
A
sin t 
Asin t  1.3 Asin t  2 VSAT
H1(s) H2(s) Amax 
1.3
A
sin t 
Asin t  0.54 Asin t  2
H2(s) H1(s) Amax  VSAT 2
Ordonarea Sectiunilor
• Pentru a obtine cea mai mare gama a semnalului de

intrare:
– Sectiunea cu cel mai mare factor de amortizare (Q scazut)
trebuie sa fie prima.
– Sectiunile rezonatoare cu factor scazut de amortizare vor
urma, datorita susceptibilitatii de a avea zgomot.
• Pentru a obtine un zgomot redus la iesire.
– Sectiunile cu cel mai mare factor de amplificare (de ex. Cea
mai rezonanta) trebuie sa fie prima.
– Sectiunile subsecvente diminueaza zgomotul.
• Care este cea mai buna ordine?
– Depinde ...

Concluzii
• Configuratia Sallen-Key realizeaza un filtru cu 2

poli utilizind un singur AO;
• Sinteza pe sectiuni creeaza filtre de ordin
superior prin conectarea (cascadarea)
sectiunilor de ordinul unu si doi;
• Sub rezerva considerentelor ideale, ordinul
sectiunilor este nerelevant.
• Practic, considerentele de
• Practically, considerentele dinamice decid
ordinul sectiunilor.
Parametri de Scalare
• Cele mai multe filtre sunt date in forma

normalizata, ca de ex. pentru frecventa de
taiere la 1 rad/s.
• Pentru a transforma pentru o frecventa
arbitrara, valorile componentelor trebuiesc
scalate.

Exemplu proiectare Filtru Trece Jos
1
H s   0 
1

1
R 2C1C2 s 2  2 RC2 s  1 R 2C1C2 RC
 02 1 C  C1C2
 2 
s  2 0 s   0  s  2s
2 2
C2
   1   RC2 0 

 0  0 C
Normalizat Nenormalizat
 0  1 rad/s  0  500 rad/s
  0.38   0.38
R 1  R  10 k
C1  2.6 F 1 1
C  4  200 nF
C2  0.38 F R 0 10  500
C1  C /   200 / 0.38  520 nF
C  C  200  0.38  76 nF
2
Sensibilitatea
• Cind se proiecteaza filtre de ordin superior (de ex.

Ordinul sase sau mai mult), factorul de atenuare al
sectiunilor individuale trebuie sa fie foarte scazut.
• Factorul de amortizare a filtrelor Sallen-Key este
sensibil la amplificarea in bucla deschisa a AO.
• Aceasta sensibilitate este in special notabila cind
frecventa de taiere este mare (implica un factor de
amplificare in bucla deschisa mic)
• Este necesara o calculare detaliata a sensibilitatii
pentru a cuantifica acest efect.
Sensibilitatea (Exemplu)
  0.1,  0  1000 rad/s

10
A0  1000
A0  200
1 A0  100
Amplificarea
0.1
0.01
100 1000 10000
Frecventa [rad/s]

Depasirea problemelor de sensibilitate
• In cazul filtrelor de ordin superior, compunerea

erorilor, poate influenta semnificativ
sensibilitatea configuratiei filtrelor Sallen-Key
• Solutii:
– Folosirea componentelor cu o toleranta buna.
– Utilizarea de diferite configuratii
• Simularea componentelor
• Simularea operationala
Simularea Componentelor
• Proiectarea filtrelor prin simularea componentelor

poate fi impartita in doua etape:
– Proiectarea unei retele pasive RLC care realizeaza functia
de transfer dorita.
– Se inlocuiesc toate inductantele cu retele echivalente
active (convertoare de impedanta).
Ex. Filtru pasiv

Trece Sus

Convertoare de Impedanta
I1 I2
Convertor
V1 de V2
Impedanta
V2  V1
I 2  I1
Tensiunea controleaza tensiune.

Curentul controleaza curent.
Conversia lucreaza in ambele directii - bilateral.
Convertoare de Impedanta
I1 I2
Convertor
V1 de ZL V2
Impedanta
V2
I2 
ZL
V1
 I1 
ZL
V1 Z L
Z IN    K  ZL
I1 

Utilizarea Convertoarelor de Impedanta
• Impedanta apare ca si cum ar fi multiplicata de catre

circuitul convertor.
• Mai multe tipuri de convertoare:
– Convertor de Impedanta Pozitiva (CIP) : K este real si pozitiv.
– Convertor de Impedanta Negativa (CIN) : K este real si negativ.
– Convertor de Impedanta General (CIG) : K este complex si
poate fi dependent de frecventa.
• Exemple,
– ZL = o resistance, R
– K=j
– ZIN = j R
– i.e. intrarea arata ca o inductanta.
Convertor de Impedanta General
Reguli de analiza AO:
V  V
VOUT  oarecare
v1  v3  v5
v2 si v4 sunt arbitrare.

Consideram circulatia
curentiilor de la stinga
la dreapta:
v1  v2
I Z 1  iin   v1  v2  iin Z1
Z1
v2  v3 v2  v1  iin Z1
IZ 2   
Z2 Z2 Z2
v3  v4
IZ3   v3  v4  I Z 3 Z 3
Z3
v4  v5 v4  v3  I Z 3 Z 3
I Z 4  iout   
Z4 Z4 Z4
dar, I Z 3  I Z 2
 i Z  Z i ZZ
iout   in 1  3  out  1 3
 Z2  Z4 iin Z 2 Z 4

Convertor de Impedanta General cu sarcina
Z1 Z 3
I Z 5  iin
Z2Z4
VZ 5  vin  I Z 5 Z 5
 ZZ 
vin   iin 1 3  Z 5
 Z2Z4 
vin
v ZZZ
Z IN  in  1 3 5
iin Z2Z4
0V
Simulator de Inductanta cuplata la masa
Z1 Z 3 Z 5
Z IN 
Z2Z4
R R R

1
R
sC
 sCR 2
Intrarea apare ca
fiind o inductanta
de CR2 Henry.

Filtru Trece Sus
cu 5 poli
Concluzii
• Configuratia filtrului Sallen-Key de ordinul doi este

foarte sensibil la tolerantele componentelor.
• Erorile rezultante sunt in particular problematice
pentru filtrele de ordin superior.
• Simularea componentelor este o tehnica alternativa la
realizarea filtrelor.
• Este simplu sa fie inlocuite inductoarele in filtre pasive
cu circuite active echivalente.
• O configuratie de CIG poate simula o inductanta
conectata la masa utilizind doua AO.

Inductante Flotante
• Un singur Convertor de Impedanta Generalizat

(CIG) poate simula o impedanta conectata la
masa.
• Este suficient pentru filtre trece sus.
• Inductantele sunt flotante in cazul filtrelor
trece jos.
Inductante Flotante
Filtru Trece Sus cu trei poli.

O inductanta la masa si doua
capacitoare.
Filtru Trece Jos cu trei poli.

O inductanta flotanta si doua
capacitoare.

Proprietatile unei Inductante Flotante
I1 I2
L
V1 V2
• Currentul este egal cu cel de iesire

I1  I 2
V1  V2
• Impedanta este egala cu sL  sL
I1
Inlocuirea Inductantei Flotante
I1 I2 R I3 I4
V1 CIG 1 V1 V2 CIG 2 V2
sK sK
V1  V2
I2   sKI1
I 2  sKI1 & I 3  sKI 4 R
sKI1   sKI 4  I1   I 4 V1  V2
 sKR
I1

Inlocuirea Inductantei Flotante
i1  i2
v1  v2
 sCR 2
i1
Dezavantajele Inductantelor Flotante
• O inductanta flotanta necesita doua circuite

CIG ( 4 AO).
• Un Filtru Trece Jos de ordinul N necesita N/2
inductante flotante = 2N AO.
• Un Filtru Trece Sus de ordinul N necesita numai
N AO.
• Solutie : Utilizarea Rezistoarelor Negative
Dependente de Frecventa (RNDF)

Scalarea Componentelor
• Raspunsul in frecventa a unei retele pasive depinde

de raportul dintre impedante.
• Daca toate impedantele sunt multiplicate cu acelasi
factor, raspunsul in frecventa ramine neschimbat.
• Impedanta capacitorului = 1/sC
(Frecventa de taiere = 10 kHz)
Scalarea Componentelor
• Ce se intimpla daca toate impedantele sunt

scalate cu factorul 1/s ?
Inainte Dupa
Rezistor, Z = R Capacitor, Z = R/s
Inductor, Z = sL Rezistor, Z = L
Capacitor, Z = 1/sC “Super Capacitor”, Z = 1/s2C

Rezistor Negativ Dependent de Frecventa (RNDF)
1 1 1
Z  
s 2 D  j 2 D   2 D
D
• Impedanta este reala – ex. o rezistenta
• Aceasta este negativa …
• … si invers proportionala cu patratul frecventei
• Prin urmare – Rezistenta Negativa Dependenta de
Frecventa (RNDF)
• Din pacate, aceasta nu exista …
Realizarea unui RNDF conectat la masa
 1  1 
   R
Z1Z 3 Z 5  sC  sC  1 1
Z IN    
Z2Z4 R2 s 2C 2 R s 2 D
Realizarea unui Filtru Trece Jos utilizind RNDF
Filtru pasiv Butterworth

3 poli FTJ, fc = 10 kHz
Toate impedantele
scalate cu 1/s.
Toate impedantele
scalate cu 107.
Considerente Practice de Realizare
• Impedantele de intrare si iesire sunt (acum)

predominant capacitive.
• Pentru uz practic, amplificatorul repetor este
necesat la intrare si la iesire.


Scalarea Componentelor Filtrelor Pasive
Normalizat Practic
0 1  0 
2fC
  L 
 sL  s  Ex. Divizarea tuturor
2f C 
 C
2 f inductantelor si capacitatilor
s 1 1  2f  cu frecventa de taiere dorita
s   C (in rad/s).
2f C sC s C 
Scalarea Componentelor Filtrelor Pasive
Normalizat Practic
0 1  0 
2fC
2f C 2f C L 1
 sL  C  Ex. Capacitoarele devin
 s 2f C L
inductoare si reciproc.
2f C 1 s 1
s  L
s sC 2f C C 2f C C

Concluzii
• Doua CIG pot fi utilizate pentru a simula o inductanta

flotanta.
• Este mult mai eficienta abordarea scalarii tuturor
impedantelor cu 1/s.
• Singurele componente care necesita sinteza sunt RNDF.
• Este necesar un AO/pol (doua AO/pol pentru sinteza
inductoarelor flotante).
Simularea Operationala
• Etape:
– Realizarea unei retele pasive LC.
– Scrierea unui set de ecuatii diferentiale referitoare
la tensiunile si curentii in retea.
– Un calculator analogic care rezolva aceste ecuatii.
• Calculatorul analogic rezolva setul de ecuatii

diferentiale in timp real si prin urmare
simuleaza reteaua LC.

Filtru pasiv cu doi poli
RS  RL  1 
vin  v1  i1 RS  v1  vin  i1 RS
1 1 1
    vin  i1  v2  dt
L L L
i1  v1  v 2 d t  vin  v Rs  v 2 d t 
1
v2   i1  i2  dt
C
vout  i2 RL
Diagrama bloc echivalenta
vin
1
i1  i2  dt
C
 v2 
i1 RS  
1 1 v2  vout  i2
L C
x dt x dt
 
1
vin  i1  v2  dt
L
i1 

Integratorul Inversor Sumator
V  V  0
Aplicind legea curentului Kirchoff la
nodul intrarii inversoare:
v1 v2 v3 dv
   C out  0
R1 R2 R3 dt
dvout 1 v v v 
   1  2  3
dt C  R1 R2 R3 
1 v v v 
 vout     1  2  3  dt
C  R1 R2 R3 
Amplificatorul Inversor
vout R
 2
vin R1

Exemplu 1
1
vin  i1  v2  dt
L
i1  vRs  i1
Exemplu 2
1 1
  i2  i1  dt
C C
v2  i1  i2 d t  

Exemplu 3
v2  i2 RL  i2
Filtre de Ordinul I

Filtre de Ordinul I
Filtru de Ordinul I Trece tot
Filtre de Ordinul II


Filtru Activ de Ordinul 2 – Inlocuirea Inductantei
Circuitul Antoniou de simulare a inductantei.



EEA Filtre PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EEA Filtre PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Electronică

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Schema de principiu cu AO ideal

. Filtrele pot fi clasificate ca analogice sau digitale.

. Filtrele Analogice pot fi clasificate ca fiind pasive sau active si

. Filtrele Digitale sunt implementate utilizind un calculator

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

. Un filtru pasiv este cel care contine numai componente

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

. Analiza filtrelor analogice. Cele mai populare metode includ

. Sinteza (realizarea) filtrelor analogice, a primit o atentie

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Patru tipuri de filtre ‐ Cazul “Ideal”

Trece jos Trece sus

Trece banda Opreste banda

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Filtre Analogice Pasive

Trece jos Trece sus

Trece banda Opreste banda

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Filtru Trece Jos

Circuit Filtru Trece Jos

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Filtre Analogice Pasive

• Filtru Trece Jos

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Filtru Trece Jos

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Filtre Analogice Pasive

• Filtru Trece Sus

Circuit Filtru Trece Sus

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Filtru Trece Sus

Filtre Analogice Pasive

• Filtru Trece Banda

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Filtru Trece Banda

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Filtre Analogice Pasive

• Filtru Opreste Banda

Functia de transfer VO/Vi poate fi scrisa sub forma:

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Functii Standard de Transfer

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Functia de transfer a oricarui filtru analogic (activ sau

Caz special cind M=0, raspunsul :

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Un filtru de ordinul N va avea N poli si pina la N zero-uri

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Filtru Trece Jos, frecventa de taiere = 1 rad/s:

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Utilizarea Amplificatoarelor Operationale

• Toate filtrele active sunt bazate pe

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Tensiunea de iesire = Tensiunea de intrare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Filtru Pasiv cu 1 Pol

• Filtru Trece Jos de ordinul 1

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Acelasi raspuns in frecventa ca filtrul pasiv.