EEA Amplificatoare Cu TBIP PDF

Elemente de Electronică
Analogică (EEA)
5. Amplificatoare
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
Amplificatoare:
• Parametrii amplificatoarelor;
• Amplificatoare elementare cu TBIP şi cu TEC;
• Circuite de polarizare în curent continuu;
• Scheme echivalente şi tranzistoare compuse;
• Circuite de intrare, de ieşire şi cu sarcină dinamică;
• Amplificatoare de putere;
• Amplificatoare diferenţiale;
• Răspunsul în frecvenţă al unui amplificator;

5.1. Caracterizarea generala a
amplificatoarelor electronice
5.1.a. Parametrii amplificatoarelor
Parametrii amplificatoarelor

Model general
Mărimi ce caracterizează un amplificator:

Observatie:
în cazul general toate
mărimile sunt complexe
U2
Amplificarea de tensiune: Au  A 
U1
I2
Amplificarea de curent: Ai  Depind de Zs
I1
U
Impedanţa de intrare: Z int  1
I1
Se anulează sursa de
U semnal dar impedanţa sa
Impedanţa de ieşire: Z ies  2 internă, Zg , rămâne în
I2 E g  0; Z g  0; Z s 
circuit
Parametrii amplificatoarelor (2)
Amplificarea globală de tensiune: Amplificarea globală de curent:

U2 (pentru excitaţie cu I2
Aug  generator de tensiune) Aig  (pentru excitaţie cu
generator de curent)
Eg Ig
Amplificarea de putere: Amplificare globală de putere
(pentru sarcină
Ap  Au Ai rezistivă)
în cele două situaţii.
Tip
Simbol Relaţie
Amplificare
vout
Tensiune Av Av 
vin
iout
Curent Ai Ai 
iin
Pout
Putere Ap Ap 
Pin

Exemplu

4.666,67
,
Modelul Amplificatorului de tensiune
S L L
Z in RL vL
vin  vS vout  Av vin vL  vout Av (eff ) 
RS  Z in Z out  RL vS

Efectul combinat al circuitelor de intrare şi de ieşire

RS Zout
vS Zin RL
vin vout vL
Av
Z in 980Ω RL 1.2kΩ
vin  vS  15mV  vL  vout   5V 
RS  Z in 1kΩ Z out  RL 1.45kΩ
 14.7mV  4.14V
vout  Av vin  340 14.7mV vL 4.14V
Av eff     276
 5V vS 15mV
Caracteristici ale Amplificatorului de tensiune
Ideal Real
Orice valoare a amplificarii O anumită valoare a

amplificării ( nu se poate
(poate fi  dacă este nevoie)
ajunge la infinit)
Impedanţă de intrare infinită Impedanţă de intrare mare
Impedanţă de ieşire zero Impedanţă de ieşire mică

Alţi parametri:
 Banda de frecvenţe
 Tensiunea echivalentă de
zgomot;
 Puterea debitată în sarcină;
 Puterea absorbită de la sursele
de alimentare;
 Valori limită absolute pentru
tensiuni, curenţi, puteri;
 Etc.
5.1.b. Circuitul de ieşire al unui
amplificator

Circuitul de ieşire al unui amplificator
Zs
U2  U0
Z s  Z ies
Zs
Zs   U 2  U 0 U 2  U 2
Z s  Z ies
U2 U 2 U 2 U 2 Zs
A  A 
U1 U1 U1 U1 Z s  Z ies
Zs A 
A  A Z ies  Z s    1
Z s  Z ies  A 
5.1.c. Amplificator caracterizat prin
parametrii de cuadripol

Parametri de cuadripol
Orice amplificator, independent de structura sa, de

numărul de elemente active sau pasive şi de tipul
acestora poate fi caracterizat global prin parametrii săi
de cuadripol cu care se pot determina performanţelor
sale globale atunci când este comandat la intrare cu un
generator de tensiune (sau de curent) şi când lucrează pe
o sarcină precizată, Zs
Amplificatorul este caracterizat prin parametrii hibrizi

de cuadripol, H.
Parametri de cuadripol (2)

Relaţiile de calcul:


Tranzistor
U 2   Z s I 2
U1  H i I1  H r U 2 
 U g  U1  Z g I1
 I 2  H f I1  H o U 2 
 U1
 g Z  I1
I 
 g
Observatie: pentru circuitul de intrare relaţiile vor

fi diferite – în funcţie de modul de comandă a
amplificatorului.

Amplificarea de curent:
I2 Hf
Ai   U 1  H i I1  H r Z s I 2  H i I1  H r Z s Ai I1
I1 1 HoZs
U1
Impedanţa de intrare: Z int   H i  H r Ai Z s
I1
Hr H f Zs H i  Z s H
Z int  H i  
1 HoZs 1 HoZs
U 1  Z int I1 Zs H f Zs
Au   Ai Mai rezultă: Au  
U 2  Z s I 2 Z int H i  Z s H
Au reprezintă expresia generală a amplificării de tensiune a

amplificatorului caracterizat prin parametrii de cuadripol
U g  Z int I1  Z g I1
U2 Zs
Aug   Ai
U 2  Z s I 2 Ug Z s  Z int
Amplificarea globală de tensiune
Înlocuind pe Zint şi pe Ai, se obţine:
H f Zs
Aug  
H i  Z s H  Z g (1  H o Z s )
Aceeaşi expresie se obţine şi dacă se

observă că:
U U U Z int S-a pus în evidenţă divizorul de tensiune

Aug  2  2 1  Au între impedanţa Zg şi impedanţa de intrare
U g U1 U g Z int  Z g a amplificatorului

Amplificarea globală de curent
I 2 I 2 I1 Zg S-a pus în evidenţă divizorul de tensiune

Aig    Ai între impedanţa Zg şi impedanţa de intrare
I g I1 I g Z g  Z int a amplificatorului
H f Zg
Aig 
Z g (1  H o Z s )  H i  Z s H
Impedanţa de ieşire, în ambele cazuri se anulează generatorul de

tensiune (sau de curent), dar impedanţa sa
H fU2 internă rămâne în circuit
U1  Z g I1 I1  
Z g  Hi
Hr H fU2 U Hi  Z g
I2    H oU 2 Z ies  2 
Z g  Hi I2 U g , I g 0 H  Z g H o
Z g 0
Amplificarea de putere :
Se calculează conform relaţiilor generale
deduse numai pentru sarcini rezistive:
Ap  Au Ai

Concluzii:
• Relaţiile pot fi folosite pentru orice amplificator caracterizat prin

parametrii H, indiferent de structura sa.
• Pentru circuitele elementare (emitor la masă, bază la masă,
respectiv colector la masă) amplificările de tensiune şi de curent
şi impedanţele de intrare şi de ieşire vor fi determinate cu
relaţiile deduse în care, în locul parametrilor H, vor fi introduşi
parametrii hibrizi corespunzători.
• În funcţie de circuitele concrete de polarizare vor putea fi
determinate amplificările globale de tensiune Aug sau de curent
Aig şi apoi amplificările de putere AP numai pentru sarcini
rezistive.

Concluzii (2):
• Având în vedere faptul că impedanţele de intrare şi de ieşire sunt
afectate, uneori în mod esenţial, de rezistenţele din circuitele de
polarizare în c.c., impedanţa de intrare a schemei de principiu va
fi notată cu Zi (pentru schema cu emitor la masă), respectiv Zib
(pentru schema cu bază la masă) şi Zic (pentru schema cu colector
la masă) şi va fi calculată cu relaţia dedusă aici, iar impedanţa de
intrare în amplificator, inclusiv cu circuitul de polarizare se va
nota cu Zint.
• Pentru schema cu EM) respectiv Zob (pentru schema cu BM) şi Zoc
(pentru schema cu CM) şi va fi calculată cu relaţia dedusă în
cazul general, iar impedanţa de ieşire din amplificator, inclusiv
cu elementele circuitului de polarizare se va nota cu Zieş.
• Influenţa elementelor circuitului de polarizare, mai mare sau mai
mică, depinde de schema concretă de polarizare în c.c. şi de
valorile elementelor de circuit în comparaţie cu parametrii
elementelor active.
5.2. Amplificatoare
elementare cu tranzistoare
Scheme de principiu, scheme electrice,
scheme echivalente

scheme echivalente
Performanţele unui amplificator elementar cu tranzistoare
BIP sunt determinate de modul de conectare a acestora.
• terminal de referinţă
• terminal de intrare (de comandă)
• terminal de ieşire (de execuţie)
Circuitele de polarizare în c.c. care au rolul de a asigura

funcţionarea tranzistoarelor într-un punct static de
funcţionare (PSF) în jurul căruia sunt aplicate semnalele
variabile.
TBIP sunt caracterizate prin parametrii de cuadripol hibrizi

în conexiunea EM (dar şi parametrii circuitului echivalent
Giacoletto).

scheme echivalente (2)
• Schema de principiu prin care se realizează funcţia dorită

(de exemplu amplificare de tensiune, producere de oscilaţii,
modulare, demodulare, etc.)
• Schema electrică completă conţine toate elementele fizice

necesare realizării funcţiei dorite: elemente necesare pentru
polarizarea corectă a tranzistoarelor, pentru corecţii statice
sau dinamice, pentru reglaje, etc.
• Schemele echivalente pun în evidenţă anumite performanţe

ale circuitului cum ar fi comportarea în c.c., comportarea în
regim dinamic, caracteristica de frecvenţă, de zgomot, etc.

Exemplu: schemă elementară de amplificare cu un tranzistor, conectat cu

emitorul comun, comandat cu un generator de semnal cu o anumită
rezistenţă de generator Rg şi care lucrează pe o sarcină dată Rs.
Modul de realizare a schemelor echivalente pentru c.c. şi pentru regim

dinamic.
Fiecare mărime electrică are o componentă continuă peste care se

suprapune o componentă variabilă a cărei valoare maximă este astfel
încât să nu modifice comportarea în c.c. a circuitului (condiţie de semnal
minim necesară pentru o comportare liniară a dispozitivelor active).

Capacităţile Cb şi Cc realizează cuplarea la amplificator a

generatorului de semnal respectiv a rezistenţei de sarcină.

Capacităţile Cb şi Cc
Împiedică trecerea curentului continuu

spre generatorul de semnal sau spre
sarcină în aşa fel încât acestea să nu
influenţeze PSF-ul tranzistorului;
Asigură trecerea semnalelor variabile; se va considera că reactanţele

acestor capacităţi la frecvenţele de lucru ale semnalelor sunt foarte mici
(nule) în comparaţie cu rezistenţele care apar în serie cu bornele lor; pe
aceste capacităţi se va stabili o tensiune continuă, dar prin ele nu va
circula decât curentul variabil.
Legile lui Kirchhoff pe ochiuri şi în noduri şi legăturile dintre curenţii şi

tensiunile tranzistorului)

Legile lui Kirchhoff:
iB  I B  ib uCE  U CE  uce

 
iC  I C  ic u BE  U BE  ube
iRb  I Rb  iRb (v)


iRc  I Rc  iRc (v)
 EC  RbiRb  u BE u g  Rg ig  U Cb  u BE
E  R i  u u  U  u
 C c Rc CE  CE Cc s
ig  iRb  iB iB  iB (uCE , u BE )

i  i  i us   Rsis 
 Rc s C iC  iC (uCE , u BE )

Legile lui Kirchhoff (2):
 
 EC  Rb I Rb  iRb (v)  U BE  ube

 
 EC  Rc I Rc  iRc (v)  U CE  uce
u g  Rg ig  U Cb  U BE  ube
U  u  U  u
 CE ce Cc s
În absenţa semnalului variabil (ug=0), în circuit
 I B  ib  ig  I Rb  iRb (v) se stabileşte numai un regim de curent
 continuu:
 I Rc  iRc (v)  is  I C  ic
 EC  Rb I Rb  U BE

 EC  Rc I Rc  U CE
0  U Cb  U BE  I B  I Rb
U  U I  I
 CE Cc  C Rc

 
 EC  Rb I Rb  iRb (v)  U BE  ube

 
 EC  Rc I Rc  iRc (v)  U CE  uce
u g  Rg ig  U Cb  U BE  ube
U  u  U  u
 CE ce Cc s
În absenţa semnalului variabil (ug=0), în circuit se
 I B  ib  ig  I Rb  iRb (v) stabileşte numai un regim de curent continuu:

 I Rc  iRc (v)  is  I C  ic  EC  Rb I Rb  U BE 0  U Cb  U BE  I B  I Rb
  I  I
 EC  Rc I Rc  U CE U CE  U Cc  C Rc
Caracterizează comportarea circuitului în curent continuu şi permit determinarea PSF. Se

observă că aceste relaţii corespund unui circuit echivalent în c.c.

Caracterizează comportarea circuitului în
curent continuu şi permit determinarea
PSF. Se observă că aceste relaţii corespund
unui circuit echivalent în c.c.
Regulă: acest circuit echivalent de curent

continuu poate fi construit direct din schema
electrică prin considerarea capacităţilor ca o
întrerupere de circuit (prin ele nu circulă
curent continuu).

Determinarea PSF:
 EC  Rb I B  U BE

 EC  Rc I C  U CE
 I B  I B (U BE ,U CE )

 I C  I C (U BE ,U CE )
Metoda analitică - caracter profund neliniar al celor două

caracteristici statice ale tranzistorului;
Metoda grafo-analitică

Metoda grafo-analitică:
1. Pentru circuitul de intrare:
Caracteristica statică de intrare a

tranzistorului în conexiunea EC (UCE are
o influenţă mică).
Ecuaţia corespunzătoare dreaptei de

funcţionare statică (în planul iB, uBE).
La intersecţia celor două curbe se obţine

punctul static de funcţionare (în planul
iB, uBE), M’, de coordonate (IB,UBE).

Metoda grafo-analitică (2):
2. Pentru circuitul de ieşire:
Caracteristicile statice ale

tranzistorului în conexiunea EC
având ca parametru curentul de
bază.
Dreapta de funcţionare statică (în

planul iC, uCE) a tranzistorului.
La intersecţia dintre această dreaptă şi caracteristica corespunzătoare

curentului de bază IB (dacă nu este trasată ea poate fi dedusă prin interpolare)
se obţine punctul static de funcţionare M” în planul (iC, uCE) de coordonate
(IC, UCE).
În acest fel, coordonatele complete ale PSF vor fi: M (IB, IC, UCE, UBE)

Observaţie:
Se poate folosi şi o metodă iterativă pentru determinarea coordonatelor

PSF (de obicei, este satisfăcătoare o primă iteraţie având în vedere
dispersia parametrilor tranzistorului şi toleranţele componentelor pasive
de circuit şi a surselor de alimentare).
a) se presupune UBE=0,6V (Si, sau 0,3V Ge); EC  U BE

Rezultă curentul de bază: IB 
Rb
b) caracteristicile de ieşire ale tranzistorului se apreciază prin relaţia iC
= β0iB şi se determină curentul de colector al tranzistorului: IC = β0IB
(β0 este un parametru de catalog al tranzistorului şi dispersia acestuia are influenţă
foarte mare asupra coordonatelor PSF, pentru acest circuit de polarizare foarte simplu).
c) tensiunea UCE rezultă: UCE = EC - RcIC

Observaţie (2):
Indiferent de metoda folosită (determinată de modelul tranzistorului

pentru curent continuu), se cunosc coordonatele PSF (în special
curentul de colector) şi, ca urmare, se pot determina parametrii de
regim variabil ai tranzistorului (pentru oricare dintre modelele de c.a.
ale TBIP).
Se determină tensiunile continue cu care se încarcă capacităţile de

cuplare Cb şi Cc

Determinarea tensiunilor continue cu care se încarcă capacităţile
de cuplare Cb şi Cc:
U Cb  U BE  0,6V U Cc  U CE
În regim dinamic (la semnale mici şi de joasă frecvenţă), se scad relaţiile

corespunzătoare regimului de c.c. din ecuaţiile respective generale:
0  Rb iRb (v )  ube  u g  Rg ig  ube ib  ig  iRb (v)

  
0  Rc iRc (v)  uce uce  u s  iRc (v)  is  ic
Curenţii iRb(v) respectiv 

iRc(v) din primele două  u  R i u
relaţii şi se înlocuiesc în  g g g be
 ube ib  ib (ube , uce )
ultimele relaţii;  ib  ig  
 Rb ic  ic (ube , uce )
 us us
ic   R  R
 s c
Definesc comportarea în
regim dinamic a circuitului.
Ecuaţiile pot fi reprezentate şi sub forma unui circuit echivalent
pentru regim dinamic al circuitului:
Acest circuit echivalent pentru regim dinamic poate fi construit direct

din schema electrică folosind următoarele reguli:
• Sursele de curent continuu sunt considerate scurtcircuit în regim

dinamic;
• Capacităţile de cuplare şi de decuplare sunt considerate
scurtcircuit la frecvenţele de lucru ale semnalului.

Modelul de regim dinamic :
Performanţele de regim dinamic ale
circuitului analizat pot fi deduse pe baza
circuitului echivalent obţinut în care TBIP
poate fi caracterizat prin orice model de
regim dinamic (modelul Early, Giacoletto,
cu parametri hibrizi, sau alte modele).
Pentru determinarea performanţelor în regim dinamic se folosesc fie relaţiile

generale de rezolvare a unui circuit electronic, disponibile prin metodele
electrotehnice, fie soluţii de tip “electronic”
us uce
Ultima relaţie se poate scrie şi sub forma: iC  
Rs || Rc Rs || Rc
Ea reprezintă ecuaţia unei drepte în planul (IC, UCE) denumită dreapta de
funcţionare dinamică, şi care este reprezentată prin segmentul de dreaptă
AB care are o pantă diferită de cea a dreptei de funcţionare statice.

Modelul de regim dinamic :
• Dreapta de funcţionare dinamică este, de fapt, un segment de dreaptă,
care trece (simetric) prin PSF şi are o lungime finită, determinată de
amplitudinea semnalului (presupus sinusoidal).
• Dreapta de funcţionare dinamică poate să aibă o pantă mai mică decât a
celei statice, egală cu aceasta dacă rezistenţa de sarcină este chiar Rc,
respectiv mai mare în cazul în care colectorul tranzistorului amplificator
este cuplat prin transformator la sursa de tensiune de alimentare.

Modelul de regim dinamic (2) :
• Static, dreapta de funcţionare este determinată de rezistenţa serie a

primarului (foarte mică) fiind aproape verticală;
• Dreapta de funcţionare dinamică este determinată de rezistenţa

reflectată de secundar în primar, de valoare mai mare.
• Dreapta de funcţionare dinamică permite determinarea amplitudinii

maxime a semnalului variabil ce poate fi obţinut la ieşirea
amplificatorului astfel încât elementele active să nu intre în zonele de
funcţionare profund neliniare.

Amplificator EC
Relaţia fază semnale intrare-ieşire:
VB
VCC
IB
RC
RB
Q1
VC
Ai
IC
Amplificator EC (2)
R2 2.2kΩ
VB  VCC  10V   1.8V
R1  R2 12.2kΩ
VE VB  0.7V
IE    1.1mA
RE 1kΩ
25mV 25mV
re    22.7Ω
IE 1.1mA

Amplificator EC (3)
Determinarea grafică a rezistenţei emitorului:
VBE
re 
I E
Amplificator EC (4)
Determinarea factorului : IC
hFE = cc 
hfe= ac  IC
IB
IB

Amplificator EC (5)
Modelul TBIP în cc:
c b
b
e
Amplificator EC (6)
Cuplarea amplificatoarelor:

Amplificator EC (7)
Cuplarea amplificatoarelor CC (2):
Amplificator EC (8)
Cuplarea amplificatoarelor AC (3):

Amplificator EC (9)
Cuplarea amplificatoarelor Semnalele (4):
5.3. Performanţelor
amplificatoarelor elementare cu
TBIP

Influenţa circuitelor de polarizare
• Performanţele calitative şi cantitative ale celor trei amplificatoare fundamentale
permit aprecierea rapidă a performanţele unei scheme mai complicate şi pot fi
alese cele mai potrivite scheme pentru realizarea unei funcţii de prelucrare
analogică date.
• Performanţe sunt afectate, mai mult sau mai puţin, de circuitele de polarizare
ale tranzistorului. Acesta precizarea PSF în jurul căruia variază semnalele
variabile. Coordonatele PSF influenţează parametrii de regim dinamic ai
tranzistorului şi, deci, performanţele dinamice ale amplificatorului. Trebuie să
asigure o stabilitate cât mai bună a PSF în condiţiile reale de funcţionare (dispersii
ale parametrilor, variaţia temperaturii, variaţia tensiunilor de alimentare,
îmbătrânirea componentelor, variaţia sarcinii).
• PSF trebuie astfel ales încât să asigure evoluţia semnalului variabil în limitele
necesare fără ca elementele active să intre în regiunile profund neliniare (saturaţie
sau blocare).
• În general, condiţiile de proiectare a circuitelor de polarizare vin în contradicţie cu
condiţiile de obţinere a unor performanţe maxime ale amplificatorului.
Influenţa circuitelor de polarizare (2)

• Deosebirile dintre cele trei amplificatoare elementare;
• Influenţa circuitelor de polarizare,
– Se va considera o schemă de polarizare clasică (cu patru rezistenţe) a unui tranzistor; precizarea PSF şi
apoi schema respectivă va fi conectată pe rând în fiecare din cele trei conexiuni fundamentale, în regim
dinamic.
• Calcularea parametrilor circuitului atât pentru schema de principiu cât şi pentru
amplificatorul complet, cu circuitele de polarizare.
Tranzistorul este caracterizat prin următorii parametri:

Pentru regimul static:
0   permite neglijarea curentului de bază în raport cu alţi

curenţi
VBE  0,6 V
Pentru regimul dinamic:
h f  100, S  40I C h i  h f /S
hr  0 h0  0 pentru a putea folosi relaţiile simplificate
R g  Zg  1k Rb1  30k Re  1,2k

R s  Zs  3k Rb2  10k Rc  3k Ec  12V

Influenţa circuitelor de polarizare (3)
M (IB, IC, VCE, VBE)
Rb2
VB VB  E c  3V
R b1  R b 2
VE  VB - VBE  2,4 V
VE I C  I E  2mA
VCE  E C - R C I C - R E I E  3,6V
hi
hf hf 100
hi    1,25 k
S 40 I C 40  2
Amplificator cu emitorul la masă

Amplificarea de tensiune Au:
hf hf
Au   Zs   R s || R c   120
hi hi
Amplificarea de curent Ai: A i  h f  100
Impedanţa de intrare Zi: Zi  h i  1,25k
Impedanţa de ieşire Zo: Z0 → 
Impedanţa de intrare în amplificator Zint :
Toate capacităţile au reactanţa foarte mică
în comparaţie cu rezistenţele echivalente Zint  R b1 || R b2 || Zi  1,07k
la borne
Amplificarea globală de curent Aug :
U2 U U Z int
Aug   2 1  Au  62 .
Ug U1 U g Z int  Z g
Impedanţa de ieşire a amplificatorului Zies :

Zies   0  Rc  Rc  2k efectul rezistenţei de colector
Amplificarea de putere Ap: A p | A u |  | A i | 120 100  12000 R s → R s R s || R c
Pentru Rc =  amplificarea de putere maximă ce ar fi putut fi realizată cu acest montaj este de 24000
Rs I s2 U2 I s
Amplificarea totală de putere Apt: Apt    Aug  Aig  62 42,8  2654
Ug I g Ug I g
amplificare de putere de numai circa 20% din
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare amplificarea de putere maximă posibilă cu acest circuit
Amplificator cu baza comună
Amplificarea de tensiune Au:
hf Zs hf
Aub   Rc Rs 120.
hi hi
Amplificarea de curent Ai: A ib  -1
hi
Impedanţa de intrare Zi: Z ib   12,4 
h f 1
Toate capacităţile sunt de valori mari

Impedanţa de ieşire Zo: Z0b → 

Zint  Zib || R e  12,3
Amplificarea globală de tensiune Aug :

U U U Z int
Aug  2  2 1  Au  1,46. Zg  Zib
U g U1 U g Z int  Z g
Amplificator cu baza comună (2)
Amplificarea globală de curent Aig :

Is I I I Rc Re
A ig   s 2 1  Ai   0 ,5 .
Ig I 2 I1 I g Rc  Rs R e  Z ib
Zies   0  Rc  Rc  3k
Amplificarea de putere Ap:
Toate capacităţile sunt de valori mari A pb | A ub |  | A ib | 120 1  120
Amplificarea totală de putere Apt:

Rs I s2 U2 I s
Apt    Aug  Aig  62 42,8  2654
Ug I g Ug I g
Amplificatorul cu BM trebuie comandat cu un generator de tensiune cât mai

apropiat de cel ideal din cauza impedanţei de intrare de valoare foarte mică;
În circuitul de ieşire, amplificatorul cu BM se comportă ca un generator de curent,

dar caracterul său este puternic modificat de rezistenţa de polarizare din colector.

Amplificator colector comun (repetor pe emitor)
Amplificarea de tensiune Au: A uc  1
hf
S  Z S  S  Re || Rs  Re||Rs  69  1. Au=0,986
hi
Amplificarea de curent Ai: A ic  -101
Impedanţa de intrare Zi:

Z ic  hi  (h f  1) Re || Rs  87,8k
Impedanţa de ieşire Zo:

hi  Z g hi  Rg || Rb1 || Rb 2
Z oc    21,1
hf 1 hf 1
Zint  R b1 || R b2 || Zic  6,91k
Amplificarea globală de tensiune Aug :

U 2 U 2 U1 Z int 6,91
Aug    Aic  1  0,873
U g U1 U g Z int  Z g 7,91
Amplificator colector comun (repetor pe emitor)

Amplificarea globală de curent Aig :
Is Re Rb1 || Rb 2
Aig    Ai   2,27
I g Re  Rs Rb1 || Rb 2  Z ic
Z ies  Z oc || R e  19,3 
conferă caracterul unui generator de
tensiune pentru repetorul pe emitor
Amplificarea de putere Ap:

A PC | A uc |  | A ic | 1101  101
Amplificarea totală de putere Apt:

va fi mult micşorată datorită micşorării
amplificării globale de curent
Eficienţa repetorului pe emitor este cu atât mai bună cu cât circuitul de

polarizare a bazei are o influenţă mai mică asupra impedanţei de intrare
a circuitului

Concluzii generale
Configuratii Amplificatoare cu TBIP:
• Amplificator Emitor-Comun (AEC);

• Amplificator Colector-Comun (ACC);
• Amplificator Baza-Comuna (ABC).
Concluzii generale (2)
Gama de proprietati
Proprietate Mica Medie Mare
Amplificare < 100 100-1000 >1000
Impedanta <1k 1k-10k >10k

Amplificator Emitor-Comun (AEC)
• Valori medii ale

amplificarii in tensiune
si curent.
• Amplificare mare in
putere
• Valoare medie a
impedantei de intrare
• Valoare medie a
impedantei de iesire

Amplificator Colector-Comun (ACC)
VCC • Amplificare medie in curent;
• Amplificare in tensiune foarte
mica;
• Impedanta de intrare mare;
vin
• Impedanta de iesire mica.
vout
pp
pp

Amplificator Baza-Comuna (ABC)
VCC
vin vout
pp pp
• Amplificare medie in
tensiune;
VEE
• Amplificare in curent foarte
mica (mai mica de 1);
• Impedanta de intrare mica;
• Impedanta de iesire mare.

O comparatie intre caracteristicile circuitelor
Amplificatoarelor EC, CC, si BC
Tip Av Ai Ap Zin Zout

Mare Foarte
EC Mare Medie Mare
negativa mare
Foarte Foarte
CC 1 Mare  Ai
mare mica
Mare Foarte Foarte

BC -1  Av
pozitiva mica mare
A p  Av Ai 

Conexiunile TBIP
Tip Emitor Baza Colector
EC Comun Intrare Iesire
CC Iesire Intrare Comun
BC Intrare Comun Iesire
Clasificarea Amplificatoarelor
• Clasa A – distorsiuni reduse, pierdere mare;

• Clasa B – unele distorsiuni, pierdere redusa;
• Clasa C – distorsiuni mari, pierderea cea mai
redusa
• Altele:
• Clase D, E, G, H, T

Clasificarea Amplificatoarelor (2)
Amplificatoare Clasa A
Functionare: Tranzistorul
conduce pe ambele alternante
(3600) ale semnalului alternativ
Eficienta maxima teoretica: 25%
Distorsiuni: Mici (sub rezerva
distorsiunilor neliniare)

Amplificatoare Clasa B
Functionare: Fiecare tranzistor
conduce pentru o alternanta (1800) a
semnalului alternativ de intrare.
Eficienta maxima teoretica: 78.5%
Distorsiuni: Mici. Distorsiunea de
racordare este cea mai frecventa.
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare Caracteristica vo(vi)

Amplificatoare Clasa AB
R1
Q1
Q2
R2

Amplificatoare Clasa C
Functionare: Fiecare tranzistor

conduce pentru mai putin de 1800
a semnalului alternativ de intrare.
Eficienta maxima teoretica: 99%
Distorsiuni: Usoare pina la severe

Amplificatoare Clasa D
• Transforma semnalul sinusoidal in semnal dreptunghiular, la iesire
semnalul fiind refacut la valoarea corespunzatoare analogica prin
filtrare.
• Se bazeaza pe modularea in amplitudine sau durata a unor
impulsuri.
• Functioneaza in comutatie, rezultand scheme relativ complicate
• Eficienta maxima teoretica: 80 – 95%
• Putere disipata redusa;
• In general, realizate cu AO
Intrare
Iesire
Schema bloc
Notiuni generale
Decibeli (dB)
Pout
Ap (dB)  10 log Ap  10 log dB
Pin
Valoare dB Ap Valoare dB Ap
3 2 -3 1/2
6 4 -6 1/4
12 16 -12 1 / 16
20 100 -20 1 / 100

Notiuni generale (2)
Amplificarea in Decibeli (dB) se sumeaza
Pout
Pin
Intrare Iesire
Notiuni generale (3)

Amplificarea in tensiune (dB)
Pout
Pin
2
Pout vout Rin vout Rin
Ap (dB)  10 log  10 log  20 log  10 log
Pin Rout vin2 vin Rout
vout
Ap (dB)  Av (dB)  20 log Av  20 log  Rout  Rin 
vin

EEA Amplificatoare Cu TBIP PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EEA Amplificatoare Cu TBIP PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Electronică

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Mărimi ce caracterizează un amplificator:

Amplificarea globală de tensiune: Amplificarea globală de curent:

Amplificarea de putere: Amplificare globală de putere

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Parametrii amplificatoarelor (3)

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Parametrii amplificatoarelor (5)

Modelul Amplificatorului de tensiune

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Efectul combinat al circuitelor de intrare şi de ieşire

Parametrii amplificatoarelor (5)

Caracteristici ale Amplificatorului de tensiune

Orice valoare a amplificarii O anumită valoare a

Impedanţă de intrare infinită Impedanţă de intrare mare

Impedanţă de ieşire zero Impedanţă de ieşire mică

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Orice amplificator, independent de structura sa, de

Amplificatorul este caracterizat prin parametrii hibrizi

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Parametri de cuadripol (2)

Observatie: pentru circuitul de intrare relaţiile vor

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Au reprezintă expresia generală a amplificării de tensiune a

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Parametri de cuadripol (3)

Înlocuind pe Zint şi pe Ai, se obţine:

Aceeaşi expresie se obţine şi dacă se

U U U Z int S-a pus în evidenţă divizorul de tensiune

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Amplificarea globală de curent

I 2 I 2 I1 Zg S-a pus în evidenţă divizorul de tensiune

Impedanţa de ieşire, în ambele cazuri se anulează generatorul de

Parametri de cuadripol (5)

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Relaţiile pot fi folosite pentru orice amplificator caracterizat prin

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Parametri de cuadripol (7)

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Scheme de principiu, scheme electrice,

Circuitele de polarizare în c.c. care au rolul de a asigura

TBIP sunt caracterizate prin parametrii de cuadripol hibrizi

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Schema de principiu prin care se realizează funcţia dorită

• Schema electrică completă conţine toate elementele fizice

• Schemele echivalente pun în evidenţă anumite performanţe

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Scheme de principiu, scheme electrice,

Exemplu: schemă elementară de amplificare cu un tranzistor, conectat cu

Modul de realizare a schemelor echivalente pentru c.c. şi pentru regim

Fiecare mărime electrică are o componentă continuă peste care se

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Capacităţile Cb şi Cc realizează cuplarea la amplificator a