Elemente de Electronică

Analogică (EEA)

Specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică
Analogică (EEA)

Notiuni introductive

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Legile lui Kirchhoff

Legile lui Kirchhoff exprimă modul de conservare a energiei

electrice într-un circuit electric
• Prima lege a lui Kirchhoff: Suma intensitatilor curentilor
(continui) care intra intr-un nod de retea este egala cu suma
intensitatilor curentilor care ies din acelasi nod.
• A doua lege a lui Kirchhoff: De-a lungul conturului unui ochi
de rețea, suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale
surselor este egală cu suma algebrică a produselor dintre
intensitatea curentilor si rezistenta totala de pe fiecare latura.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Divizorul de tensiune

v1  ii R1 si v 2  ii R2
Aplicind Legea lui Kirchhoff buclei,
v i  v1  v 2  ii (R1  R2 )
vi
si ii 
R1  R2
Combinind aceste ecuatii, rezulta:
R1 R2
v1  v i v2  vi
R1  R2 R1  R2

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Teoria circuitelor: Divizorul de tensiune (2)

Utilizind ecuatiile anterioare,

8 k
v1  10 V  8.00 V
8 k  2 k
2 k
v 2  10 V  2.00 V
8 k  2 k

Nota: Divizarea tensiunii se aplica numai daca prin ambele

rezistoare circula acelasi curent

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Divizorul de curent

vi vi
ii  i1  i2 unde i1  si i2 
R1 R2
Combinind si rezolvind pentru vi,
1 R1 R2
v i  ii  ii  i R || R 
1 1 R1  R2 i 1 2

R1 R2
Combinind aceste ecuatii formula de baza a divizorului de curent devine:

R2 R1
i1  ii i2  ii
R1  R2 R1  R2
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
 Teoria circuitelor: Divizorul de curent (2)

Utilizind ecuatiile anterioare cu valorile

date,

3 k
i1  5 ma  3.00 mA
2 k  3 k
2 k
i 2  5 ma  2.00 mA
2 k  3 k

Nota: Divizarea de curent se aplica numai daca este aplicata

aceeasi tensiune pe ambele rezistente

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Circuite echivalente Thévenin si

Norton

Thévenin

Norton

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Determinarea tensiunii echivalente
Thévenin
Necunoscuta:
Tensiunea echivalenta Thévenin vth.

Aplicind legea lui Kirchhoff pentru iesire,

vo  vi vo
i1    G1 v o  vi  GS v o
R1 RS
Curentul i1 poate fi scris ca: i1  G1 v o  v i 

Combinind ecuatiile anterioare

G1  1v i  G1  1  GS v o

G1  1 RR  1RS
vo  vi  1 S  v
G1  1  GS R1RS  1RS  R1 i

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Determinarea tensiunii echivalente

Thévenin (2)
Utilizind valorile date pentru
componente:

vo 
  1RS v 
  1RS  R1 i

50  11 k v  0.718 v
50  11 k  1 k i i

si

v th  0.718v i

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Determinarea rezistentei echivalente
Thévenin
Necunoscuta:
Rezistenta echivalenta Thévenin Rth.

Abordare: Gasirea Rth ca rezistenta de iesire

echivalenta cu sursa independenta avind
valoarea stabilita la zero.

Adaugam o tensiune vx la circuitul considerat.

Aplicind vx si rezolvind pentru ix ne permite sa
gasim rezistenta Thévenin ca fiind vx/ix.

Aplicind prima lege a lui Kirchhoff,

ix  i1   i1  GS v x  G1v x   G1v x  GS v x

 G1   1  GS v x
R1 20 k
Rth  RS  1 k  1 k 392   282 
 1 50  1
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Teoria circuitelor: Determinarea circuitului echivalent

Norton
Problema:
Gasirea circuitului echivalent Norton

Solutie:
Informatie cunoscuta si Date:
Topologia circuitului si valorile de
circuit
Necunoscute: Curentul echivalent de
scurt circuit Norton in. Se aplica la iesire un scurt circuit.
Curentul echivalent Norton este
Abordare: Evaluarea curentului prin
curentul care circula prin iesirea in
iesirea in scurt circuit.
scurt circuit.
in  i1   i1  G1vi   G1vi  G1   1vi
Scurt circuitul la iesire determina un
v   1 curent zero care circula prin RS.
 i Rth este egala cu Rth gasita anterior.
R1
50 1 vi
in  vi   (2.55 mS)v i
20 k 392 
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
 Circuitele echivalente finale Thévenin si Norton

Verificarea rezultatelor:
De retinut faptul ca vth = inRth si ca aceasta poate fi utilizata pentru verificarea calcularii:
inRth=(2.55 mS)vi(282 ) = 0.719vi, cu precizia din eroarea de rotunjire.

Desi cele două circuite sunt identice din punct de vedere tensiunilor si curentilor la bornele
de iesire, exista o diferenta intre cele doua circuite. Cu nici o sarcina conectata, circuitul
Norton disipa insa putere!

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Spectrul de frecvente al semnalelor electronice

• Semnalele nerepetitive avind spectre continue ocupa de

multe ori o gamă larga de frecvente
• Teoria Fourier ne spune ca semnalele repetitive sunt
compuse dintr-un set de semnale sinusoidale cu
amplitudine distincta, frecventa, si faza.
• Setul de semnale sinusoidale este cunoscut ca serii
Fourier.
• Spectrul de frecventa al unui semnal reprezinta
amplitudinea si faza componentelor semnalului fata de
frecventa.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Serii Fourier
• Un semnal periodic contine componente spectrale doar la frecvente
discrete aferente perioadei semnalului original.
• Un semnal dreptunghiular este reprezentat de urmatoarea
descompunere in serii Fourier:
2VO  1 1 
v(t)  VDC  sin  0 t  sin 3 0 t  sin 5 0 t  ...
  3 5 
Amplitudine Amplitudine

0 = 2/T (rad/s) este frecventa fundamentala in radiani, si f0 = 1/T

(Hz) este frecventa fundamentala a semnalului. 2f0, 3f0, si 4f0 sunt
cunoscute ca a doua, a treia, si a patra frecventa armonica.
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Frecvente ale semnalelor uzuale

Categorie semnal Gama frecventa

Semnale audio 20 Hz – 20 KHz
Banda de baza TV 0 - 4.5 MHz
Radio FM 88 – 108 MHz
Canale 2-6 TV 54 – 88 MHz
Canale 7-13 TV 174 – 216 MHz
Comunicatii maritime 216 – 450 MHz
Telefoane celulare si altele wireless 0.8 – 3 GHz
TV satelit 3.7 - 4.2 GHz
Dispozitive wireless 5.0 - 5.5 GHz

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Emisia de electroni

• Eliberarea electronilor de 

catre suprafata substantei
este cunoscuta ca emisie
de electroni.
• Pentru emisia de electroni
sunt utilizate metale
deoarece acestea au mai
multi electroni liberi. 
Acestia au o deplasare
aleatoare (dezordonata). 
• Se considera la 
temperatura camerei.
.
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Emisia de electroni (2)

• Se pot transfera de la un atom la 
altul, dar nu pot parasi metalul. 
Nucleul pozitiv al atomului ii atrage, 
si nu ii impinge spre exterior.
• La suprafata metalului electronii
liberi intilnesc forte care previn
parasirea metalului.

• Suprafata metalica ofera o bariera pentru electronii liberi, si

care este cunoscuta ca bariera de suprafata.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Emisia de electroni (3)

• Totusi, daca este data suficienta energie electronului liber, 

energia lui cinetica creste si electronul depaseste bariera de 
suprafata si paraseste metalul.
• Aceasta cantitate de energie suplimentara necesara
electronului pentru a depasi bariera de suprafata este asa
numita “functie de lucru” a metalului.
• “Functia de lucru” este o energie  Joule (J)
• In practica se foloseste o unitate mult mai mica, numita
“electron‐volt”  cantitatea de energie dobindita de un 
electron care este accelerat prin intermediul unei diferente de 
potential de 1V.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Emisia de electroni (4)

• 1 electron‐volt = Q V = (1.602 × 10−19) × 1 J 

• 1eV  = 1.602 × 10−19 J
Ex. 
• Daca energia totala necesara pentru a elibera un electron din 
metal este de 4eV si energia deja existenta a electronului este
de 0,5eV, atunci necesarul de energie (functia de lucru) este de 
(4,0‐0,5) eV = 3,5eV

• “Functia de lucru” pentru metale pure variaza intre 2 si 6eV. 

Depinde de puritatea metalului, de conditiile de la suprafata
metalului.
• De dorit ca energia pentru emisia de electroni sa fie cit mai
mica
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
 Tipuri ale emisiei de electroni

1. Emisia termoionica. Metalul este incalzit la o temperatura

suficient de mare (~ 2500ºC) pentru a permite electronilor
liberi sa paraseasca suprafata metalului.  Numarul
electronilor emisi depinde de temperatura. Acest tip de 
emisie este folosita in tuburile cu vid.
2. Cu emisie in cimp.  In aceasta metoda, un cimp electric 
puternic (de ex. o tensiune pozitiva mare)  este aplicat la 
suprafata metalului care trage electronii liberi in afara
metalului datorita atractiei exercitate de cimpul pozitiv.  Cu 
cit este mai puternic cimpul electric cu atit este mai mare 
emisia de electroni.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Tipuri ale emisiei de electroni (2)

3. Emisia foto‐electrica. In aceasta metoda, energia luminoasa

care actioneaza asupra suprafetei metalice este transferata
electronilor liberi in metal pentru a permite acestora sa
paraseasca suprafata.  Cu cit este mai mare intensitatea
fascicolului luminos (de ex. stralucirea) la suprafata
metalului, cu atit este mai mare emisia foto‐electrica.
4. Emisia secundara. In aceasta metoda, un fascicul de mare 
viteza de electroni loveste suprafata metalica si determina
electronii liberi ai metalului sa loveasca suprafata.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Tipuri ale emisiei de electroni

1. Emisia termoionica. Metalul este incalzit la o 

temperatura suficient de mare (~ 2500ºC) pentru
a permite electronilor liberi sa paraseasca
suprafata metalului.  Numarul electronilor emisi
depinde de temperatura.  Acest tip de emisie este
folosita in tuburile cu vid.

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Structura atomica

• Studierea structurii atomice este de importanta majora pentru

ingineria electronica.
• Un numar mare de savanti au elaborat diferite teorii referitoare
la structura atomului. Pentru scopul intelegerii electronicii
modelul atomic al lui Bohr este cel mai adecvat.
• Structura atomica (Niels Bohr, 1913):
– Un atom este format dintr‐un nucleu incarcat pozitiv in jurul caruia sunt
electroni incarcati negativ care graviteaza pe diferite orbite circulare;
– Electronii pot gravita in jurul nucleului numai pe orbite permise;
– Electronii de pe aceeasi orbita permisa au aceeasi cantitate de energie; 
O orbita mai mare (raza mai mare) determina o energie mai mare;
– Daca un electron primeste o energie suplimentara, el sare pe o orbita
superioara. 

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Structura atomica (2)

• Atomul de Siliciu
14 electroni: 2 pe Orbita 1, 8 pe Orbita a 2a, 4 pe Orbita a 4a
Orbitele (prima, a doua, a treia) mai sunt cunoscute ca orbitele K, L, M

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Nivelele energetice

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Benzile de energie
• In cazul unui singur atom izolat, electronii in orice orbita au o energie
definita. Cu toate acestea, un atom dintr‐un solid este puternic influentat de 
catre atomii din jurul lui.  Rezultatul este ca electronii in orice orbita a 
acestui atom poate avea o gama de energii mai degraba decit o singura
energie. Aceasta este cunoscuta ca banda de energie.
• Gama de energie detinuta de un electron intr‐un solid este cunoscuta ca 
banda de energie. 

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Benzi energetice importante in solide

• Nivelele energetice individuale K, L, M, etc, discutate anterior, ale unui

atom izolat sunt convertite in benzi corespunzatoare cind atomul este in 
solid. Desi exista un numar de benzi de energie in solide, urmatoarele sunt
de importanta deosebita:
1. Banda de valenta:  Gama de energii (banda) detinuta de electronii de 
valenta este cunoscuta ca banda de valenta. Este banda exterioara, 
are cea mai mare energie, poate fi umpluta partial sau total.
2. Banda de conductie: In anumite materiale (ex. metale) electronii de 
valenta sunt slab legati de nucleu. Chiar si la temperatura obisnuita
unii din electronii de valenta se pot desprinde pentru a deveni
electroni liberi. Tocmai acesti electroni liberi sunt responsabili pentru
conductia de curent. Din aceasta cauza sunt denumiti electroni de 
conductie. Gama de energie (banda) detinuta de electronii de 
conductie este cunoscuta ca banda de conductie.
3. Banda interzisa: Zona de separare dintre cele doua benzi este
cunoscuta ca banda interzisa.
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
 Benzi energetice importante in solide (2)

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Benzi energetice importante in solide (3)

15 eV

Materiale izolatoare Materiale conductoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Benzi energetice importante in solide (4)

15 eV
1 eV

Materiale izolatoare Materiale semiconductoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Benzi energetice importante in solide (5)

• Semiconductoare
La temperatura joasa, banda de
valenta este plina si banda de
conductie este complet goala.

Un semiconductor se comporta
1 eV
practic ca un izolator. Unii
electroni (~ 1 la 1010 atomi) sar in
banda de conductie, conferind o
usoara conductivitate
semiconductorului

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 Benzi energetice importante in solide (6)

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Benzi energetice importante in solide (7)

1,8 eV

0,7 eV

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare