15 - 16. EEA AO Si Structuri Cu AO C2 PDF

Elemente de Electronică
Analogică (EEA)
15. Structuri inversoare cu

Amplificatoare Operaţionale
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
Structuri inversoare cu AO
1. Schema de principiu cu AO ideal

Schema de principiu cu AO ideal
❶ Schema:
Determinăm:
i2
A, Zint, Zies
i1 ii Z int  
ii  0
ei
in i1  i2 Legea I Kirchhoff
 vi  ei
 i1 
 Z1

i  ei  vo
 2 Z2
Z2
vo   vi
vo = –A0ei. Z1
Schema de principiu cu AO ideal
❷ Reacţia negativă: vi + via vo
C A
_
A vr
r
vo  A(vi   r vo )   Aei  ei  0  U   U 
 Z2 Z1
U   ui  uo
 Z1  Z 2 Z1  Z 2
U  0
 
Amplificatorul
u0 Z
A  2
ui Z1
Impedanţa de intrare Zint = Z1 Circuitul de reacţie
Impedanţa de ieşire Zies = 0

vo = –A0ei.
Efectele neidealităţii AO
❸ Parametri:
vo = –A0ei.

❸ Parametri: A0, Zint, Zies, UD, ID, IP

Efecte datorate derivelor
termice ale mărimilor
reziduale:
U D I D I P
T T T
Z+ este conectată
între puncte de masă
Z   Z i
Z 0  Z s  Z 2
vo = –A0ei.

❸ Circuitul de ieşire:
Teorema lui Thevenin:
Z0
Zs
-A0ei
vo = –A0ei.
Z0Zs
Z 01 
Z0  Zs
Zs
A01  A0
Z0  Zs
❸ Circuitul de ieşire:
Utilizarea teoremei lui Millman pentru potentialul de iesire si potentialul
bornei inversoare:
 ei  A01ei Prin eliminarea lui ei se poate

  v
Z2 Z 01 determina amplificarea in bucla inchisa A  o
u o  vi
 1

1

1
 Zs Zo Z2 Pentru simplificarea calculelelor şi pentru a
 pune în evidenţă dependenţa lui A’ de A0
 ui  A01ei
 se utilizează urmatoarea ipoteza
 Z 1 Z 2  Z 01
ei  1 1 1
simplificatoare:
  
 Z 1 Z i Z 2  Z 01 Z 0 // Z s  Z 2

Generatorul de tensiune de la intrare a fost echivalat cu un generator de curent:
Se pun in evidenta
umatoarele relatii:
vo   A01ei ;
vi v  Z2 
ei   Z echiv  i   Z1 IIZ i II 
Z1 Z1  1  A01 
v Z 1 1
A/  o   A01 echiv   A01   A01  
vi Z1 Z1  1 1 1  A01 
Z1     
Z echiv  Z 1 Z i Z 2 
Z2 1
  A01  
Z1  Z 2 Z 2 
   1  A01 
 Z1 Z i 
Factorul de amplificare a buclei de reactie este dat de relatia::
Z1 IIZi 1 1 1
r    Z 2      1
Z 2  Z1 IIZ i r  Z1 Z i 
Amplificarea se poate exprima prin relatia urmatoare:
Z2 1 Z2 1 dezvoltare in serie Taylor Z

A /   A01      2  (1   )
Z1 1 Z1 1 Z
A01  1 1
r A r Aideal
01


1 Z0  Zs Z Z 
Unde:     2  2  1
Ao Zs  Z1 Z i 
Se observa ca pentru reducerea influentei parametrilor analizati asupra amplificarii

se doreste ca A0 sa creasca.
❹ Influenţa UD, ID, IP asupra amplificării :

Se echivaleaza circuitul de intrare cu conditia ui = 0:
Avem succesiv urmatoarele relatii:

V  V
u o Z1
 Z1 IIZ 2  ii  U D  Z 3in
Z1  Z 2
dar
 i
 ii  i P  D
ii  in  i D   Z  i 
 u o  1  2  U D  Z 1 IIZ 2  Z 3 i P  Z 1 IIZ 2  Z 3  D 
2
 
ii  in  2i P i  i  i D  Z1  2
 n P
2
❹ Influenţa UD, ID, IP asupra amplificării :
Discuţie:
 Z 
i P  0, i D  0  u o  1  2 U D  concluzia ca A 
 Z1 
 Z 
U D  0, iD  0, iP  0  uo  1  2 Z1 IIZ 2  Z 0 iP  Z1 IIZ 2  Z 3
 Z1 
 Z  ZZ
Z 3  0 , U D  0 , i D  0  u o  1  2  1 2 ii  Z 2 ii  (ii  implica ca Z 2 )
 Z1  Z1  Z 2
CONCLUZIE:
Impedanţele vazute pe cele două borne ale amplificatorului trebuie să fie
cât mai mici şi egale.

❺ Efectul derivelor termice:

 Z   U D i 1 i 
uo  1  2     Z1 // Z 2  Z 3  P  Z1 // Z 2  Z 3    D 
 Z1   T T 2 T 
U D iP iD Pentru ca influenta lor asupra tensiunii de iesire sa fie

, , cat mai mica trebuie sa fie indeplinita ultima concluzie
T T T
enuntata
❻ Influenţa parametrilor A0, Zint, Zies, asupra impedantelor

de intrare si iesire Z’int, Z’ies :
Z ies // Z s  Z 2 Z ies
  R1  Z int //
Z int  
Z ies
1  A01 1  Ao  r
  
efect Miller
Structura neinversoare cu AO
❶ Schema:
Cazul ideal
ui  0, Ao  , ii  0, in  0
Z1 Z
uo  ui  A ideal  1  2
Z1  Z 2 Z1
Z int  , Z ies  0
Schema pentru calculul influenţelor mărimilor UD, ID, IP asupra

amplificării este identică cu schema prezentată la amplificatorul
inversor.
Rezultatele vor fi identice si vor rezulta aceleaşi concluzii.
Rezultatul este identic şi pentru influenţa derivelor termice.

❷ Influenţa parametrilor A0, Zint, Zies, asupra impedantelor

de intrare si iesire Z’int, Z’ies :
Z i  Z 3
Se vor păstra notaţiile:

Z0Z s Zs
Z 01  ; A01  A0 ; u0  A'ui ; u0  A01ei
Z0  Z s Z0  Z s
Se observă că:
Z1 u
u0  0
Z1  Z 2 Auideal

Dacă se va scrie Kirchhoff II pe buclă se va obţine:
uo
 ui
uo
Au ideal

 ei  ui  Z1 // Z 2  
Au ideal
Z i  Z1 // Z 2
 1 
 1 Au ideal   Z1 // Z 2 
 Z1 // Z 2  
1
uo     ui 1   
 Au ideal A01 Z i  Z1 // Z 2   Z i  Z 1 // Z 2 
 
 1 1 Zi   Zi 
uo      ui   
 01
A Au ideal Z i  Z1 // Z 2  i
Z  Z 1 // Z 2 
Zi Zi
u Z i  Z1 // Z 2 1 Z i  Z1 // Z 2
A'  o   
ui 1 1 Zi 1 Zi A Zi
   1  u ideal 
A01 Au ideal Z i  Z1 // Z 2 Au ideal Z i  Z1 // Z 2 A01 Z i  Z1 // Z 2
    
se da factor comun 
 Au ideal 1   
Au ideal
 A'  Unde:
1 
 Z  Z s  Z o 1 Z i  Z1 // Z 2
  1  2     
 Z1  Zs Ao Zi
 Z   Z  1  Z1Z 2 
 1  2   1  o    1  
 Z1   Z s  Ao  Z i Z 1  Z 
2 
Concluzii:
Dacă: Ao      0 Dacă: Ao  
Aceleaşi concluzii ca la structura inversoare
❸ Determinare Zint :
 
Ipoteza: Z ic  Z1  se va elimina Z ic
ui ei ui uo  1 A' 
i     u 
 Z  A Z 

 Zi
Z ic Z i Z ic A01
i
 ic 01 i 
ui 1  A 
 
Z int   Z ic //  Z i 01 
i 1 A'   A '

 f . mare  
Z ic A01Z i f . mare
Caz particular:
Z1    AO repetor

AO ideal :
u o  ui  A  1
Z ies  0, Z int  
AO real:
Ao
Au 
1  Ao
 A 
Z int  Z ic //  Z i 01  foarte mare
 A' 
Z2 se alege de obicei egală cu impedanţa generatorului pentru a compensa
curenţii de polarizare
Metode de compesare a surselor de eroare

la AO reale

Metode de compesare a surselor de eroare la AO reale
Tensiunea de decalaj şi curenţii de intrare iD şi iP

constitue principalele surse de eroare la amplificatoarele
operationale reale. Compensarea acestor parametrii se
poate realiza prin mai multe metode dintre care
mentionam:
• Introducerea unui dezechilibru ajustabil din exterior,

în etajul de întrare al AO
• Introducerea unui generator de tensiune sau curent,
exterior care să anuleze efectele generatorelor de
eroare.
Analiza structuri cu AO

Amplificatorul
Relaţia fundamentală simplificată a AO este: vo = –A0ve


Presupunere iniţială
Toţi parametrii AO depind, mai mult sau mai
puţin, de condiţiile reale de funcţionare
(tensiunile de alimentare, temperatură, sarcină,
dispersia de fabricaţie, îmbătrânire).
Exemplificare
Parametrii AO reali vor fi exemplificaţi pe un AO
integrat de uz general şi de joasă frecvenţă de tipul
μA741.
Circuit echivalent pentru AO
Characteristici:
• Curentul de intrare neglijabil
• Rezsistenţă mare de intrare (CA)
• Rezsistenţă mică de ieşire (CA)
Amplificare mare de tensiune

Inversor
Neinversor (ideal)
Ao este infinit

Neinversor (real)

Neinversor

Circuitul Buffer A=1
(Mare, intrucit Ao este mare) (Aproximare a

seriilor Taylor)

Elemente de Electronică
Analogică (EEA)
16. Circuite cu Amplificatoare
Operaţionale Liniare
Repetorul de tensiune
Caz particular al amplificatorului neinversor
Z 2  0, Z1  
❶ Amplificarea de tensiune Au:
u0   A0 ed
u0  ed  ui u0  Au ui
1 A0
u0 (1  )  ui de unde se deduce: Au 
A0 1  A0

Repetorul de tensiune
❷ Impedanţa de intrare Zi:
Avem: u0   A0 ed u0  Au ui
ui
 Z int 
ii
ui ed ui u 1
ii     0 
Z MC Z i Z MC A0 Z i
ui  A0 1
 ui  
Z MC 1  A0  A0 Z i
 Z int  Z MC Z i 1  A0 
1 1 1
  
Z int Z MC Z i 1  A0 
Repetorul de tensiune realizat cu AOI este caracterizat de urmatorii parametri:
A0
Au  | A    1 , Z int   , Z ies  0
1  A0 0
Amplificatorul diferenţial
 uid
uid  ui1  ui 2 u
 i1  u 
 ic
2
 ui1  ui 2  
u ic  u  u  uid
2  i 2 ic
2
Utilizând teorema superpoziţiei deducem :
Z2 Z4  Z  Z  u  Z4  Z2   u 
u0   ui1   1  2   ui 2   2  uic  id   1     uic  id 
Z1 Z3  Z 4  Z1  Z1  2  Z 3  Z 4  Z1   2 
 Z Z 4  Z 2  uid  Z 2 Z 4  Z 2 
 u0   2  1       1    uic
 Z1 Z 3  Z 4  Z1   2  Z1 Z 3  Z 4  Z1  

Dacă se pune condiţia ca amplificarea de mod

comun să fie zero se deduc relaţiile:
 Z2 Z 4  Z 2 
   1    0
 Z 1 Z 3  Z 4  Z1  
Z 4 Z1  Z 2  Z2 Z4 Z2  
Z2   Z 2 Z 3  Z1Z 4    u0    ui1  ui 2 
Z3  Z4 Z1 Z 3 Z1  
Impedanţele de intrare trebuie să fie egale Z int1  Z int 2
Z2 
Z int1  Z1  Z i  Z1 
1  A0 

0   Z1  Z 3  Z 4
Z int 2  Z3  Z4 



Condiţia anterioară poate fi realizată cu schema
Reglaj dificil + bandă de trecere limitată
Observatie:
Condiţia de amplificator diferenţial
poate fi îndeplinită uşor
Z2 Z4
 reglajul amplificarii realizandu‐se din Z5 şi Z6
Z1 Z 3
Alte scheme cu amplificatorul diferenţial
Condiţia anterioară poate fi realizată cu schema
Reglaj dificil + bandă de trecere limitată
Observatie:
Condiţia de amplificator diferenţial
poate fi îndeplinită uşor
Z2 Z4
 reglajul amplificarii realizandu‐se din Z5 şi Z6
Z1 Z 3
❶ Schemă utilizând doua amplificatoare în configuraţie inversoare
Z1
u01    ui1  ui1
Z1
Aplicând KI la borna inversoare la AO2 rezultă
 Z 
 0  u02  ui 2  ui1     2 
ui 2 u01 u02
 
Z1 Z1 Z 2  Z1 
La aceasta configuratie impedanţele de intrare sunt egale  R1

❷ Schemă utilizând doua amplificatoare în configuraţie neinversoare
 Z  Z  Z 
u02  1  4   ui 2  4  ui1  1  2 
 Z3  Z3  Z1 
Z4 Z4  Z2 
AMC  0  1   1    Z1 Z 4  Z 3   Z 4 Z1  Z 2 
Z 3 Z 3  Z1 
Z1 Z 4
  Z int1, 2  
Z 2 Z3
❷ Creşterea Zint se poate realiza şi utilizând un AO diferenţial clasic cu

două repetoare de tensiune
Z int  
AO1 şi AO2 trebuie să aibă CMR f. mare
Observatie: Schema anterioara păstrează totuşi faptul că trebuie să se facă

două reglaje pentru AO3

❸ Schema cu trei AO la care reglajul amplificarii este independent de

AO3
u01  u02 u u
I  i1 i 2
Z   Z 0  Z  Z0
Z1 Z 3
cu condiţia : 
Z2 Z4
 u01  u02    2 Z   Z 0  Z    ui1  ui 2 

Z2 Z 1
Rezultă pentru AO3: u0  
Z1 Z1 Z0
❸ Se poate calcula şi altfel şi anume cu Teorema Superpoziţiei :
 Z  Z
u01  ui1 1    ui 2
 Z0  Z0
Z   Z  
u02  ui1  ui 2  1  
Z0  Z0 
 Z   Z  
 u01  u02    2
Z2 Z
u0    1  
Z1 Z1  Z 0 

Amplificatoare cu câştig reglabil
1
Au   0  1

  0  Z int  0
  1  AO debitează curent mare.
R2
Au   0  1
R1
 R 
Z int  R1 Au    2 ,0 
 R1 
Observatie:
Se poate modifica amplificare şi prin reglajul
rezistentei R1
AO cu intrari multiple
(1) Kirchhoff in V+ ,
V  0
(2) Kirchhoff in V ,
V_  vo V  v1 V  v2 V v
   ....   n  0
Rf R1 R2 Rn
(3) Setind V+ = V–
 v1 v2 vn  n v
Vo   R f    ...     R f 
j
 R1 R2 Rn  j 1 R j

Ra Rc R R R R
vo  v1 ( )( )  v2 ( a )( c )  v3 ( c )  v4 ( c )
R1 Rb R2 Rb R3 R4

Amplificatorul diferential
Amplificator liniar
Teorema superpozitiei
Se aplica superpozitia
Configuratie de invesor
R2
vo1   vI 1
R1

Aplicam superpozitia
Configurare neinversoare
R2 R4
vo 2  (1  )( ）v I 2
R1 R4  R3
Integrator
Configuratie inversoare cu impedante generale in bucla

de reactie si in circuitul de intrare

Integrator Inversor
Circuitul Miller sau integratorul inversor
Raspunsul in frecventa a circuitului integrator

AO diferentiator
Raspunsul in frecventa a circuitului diferentiator

Circuitul Antoniou
Simulator de inductanta
Circuitul Antoniou

AO ‐ circuit rezonator
Un circuit rezonator RLC de ordinul doi
Un circuit “AO-RC rezonator” obtinut prin inlocuirea inductantei L in

circuitul RLC cu o impedanta simulata cu ajutorul circuitului Antoniou

Implementarea amplificatorului buffer K.
• Frecventa Pol-ului
0  1 LC6  1 C4C6 R1 R3 R5 R2
• Factorul de calitate Q al Pol-ului
C6 R2
Q  0C6 R6  R6
C4 R1 R3 R5

Circuit Bistabil
Semnalul de iesire are numai doua stari: o
stare pozitiva – saturatie pozitiva (L+) si
o stare negativa – saturatie negativa (L-).
Circuitul poate ramine nedefinit in

oricare din stari si trece in alta stare
numai daca sesizeaza o trigherare
O bucla de reactie pozitiva este capabila

de generarea unei operatii bistabile
R1
Circuit bistabil (bucla de reactie pozitiva) v  vo  vo 
R1  R2
Circuit Bistabil
VTH  L VTL  L

Circuit Bistabil
Circuit Bistabil cu caracteristica de transfer

neinversoare
R2 R1
v  v I  vo
R1  R2 R1  R2

Circuit Bistabil cu caracteristica de transfer
neinversoare
VTH   L（
 R1 R2）
VTL   L（
 R1 R2）
AO – Generator Semnal dreptunghiular
Conectind un circuit bistabil multivibrator cu caracteristici inversoare de transfer

in bucla de reactie cu circuit RC rezulta un generator de semnal dreptunghiular
Utilizare reactie pozitiva

1  （ L L )
T1  RC ln
1 
1   （ L L )
T2  RC ln
1 
1 
T  2RC ln
1 

AO – Generator Semnal triunghiular
Bistabil
AO – Generator Semnal triunghiular

Impedanta de intrare
1
1 1 A  R ( R f  Ro )
Rin  Ra      Rin  Ra 
 R R f  Ro  R f  Ro  (1  A) R
( R f  Ro )
R f  Ro  (1  A) R Rindevine, Rin ~ Ra 
(1  A)
R f  Ro  (1  A) Rin ~ Ra
AO poate furniza o impedanta

izolata dela intrare catre iesire
Impedanta de iesire
Va fi considerata numai impedanta de iesire,
de ex. Vi este considerata a fi 0 volti
Pentru inceput, utilizam Fig.(a), Rf
Ra
V 
Ra // R
Vo  V 
Ra R
Vo R R io
R f  Ra // R Ra R f  Ra R  R f R V
V
o
+
Utilizind Kirchhoff, io = i1+ i2  -AV
Vo V  ( AV )
io   o
R f  Ra // R f Ro
Substituind ecuatia pentru Fig. (a),
Impedanta de iesire, Rout este
V
Rf i2 R i1
Vo Ro ( Ra R f  Ra R  R f R )
 V V
io (1  Ro )( Ra R f  Ra R  R f R )  (1  A) Ra R +
Ra R  -AV
Rezulta R si A sunt comparabile,
Ro ( Ra  R f )
Rout ~
ARa (a) (b)

15 - 16. EEA AO Si Structuri Cu AO C2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

15 - 16. EEA AO Si Structuri Cu AO C2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Electronică

15. Structuri inversoare cu

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Structuri inversoare cu AO

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Impedanţa de intrare Zint = Z1 Circuitul de reacţie

Impedanţa de ieşire Zies = 0

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

❸ Parametri: A0, Zint, Zies, UD, ID, IP

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

 ei  A01ei Prin eliminarea lui ei se poate

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Generatorul de tensiune de la intrare a fost echivalat cu un generator de curent:

Factorul de amplificare a buclei de reactie este dat de relatia::

Amplificarea se poate exprima prin relatia urmatoare:

Z2 1 Z2 1 dezvoltare in serie Taylor Z

Se observa ca pentru reducerea influentei parametrilor analizati asupra amplificarii

❹ Influenţa UD, ID, IP asupra amplificării :

Avem succesiv urmatoarele relatii:

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

❹ Influenţa UD, ID, IP asupra amplificării :

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

❺ Efectul derivelor termice:

U D iP iD Pentru ca influenta lor asupra tensiunii de iesire sa fie

❻ Influenţa parametrilor A0, Zint, Zies, asupra impedantelor

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Structura neinversoare cu AO

Schema pentru calculul influenţelor mărimilor UD, ID, IP asupra

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

❷ Influenţa parametrilor A0, Zint, Zies, asupra impedantelor

Se vor păstra notaţiile:

Structura neinversoare cu AO

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Structura neinversoare cu AO

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Metode de compesare a surselor de eroare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Tensiunea de decalaj şi curenţii de intrare iD şi iP

• Introducerea unui dezechilibru ajustabil din exterior,

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Relaţia fundamentală simplificată a AO este: vo = –A0ve

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

(Mare, intrucit Ao este mare) (Aproximare a

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Caz particular al amplificatorului neinversor

❶ Amplificarea de tensiune Au:

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Utilizând teorema superpoziţiei deducem :

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Dacă se pune condiţia ca amplificarea de mod

Condiţia anterioară poate fi realizată cu schema