Condiţia de echilibru a punţii este I5 = 0, deci:

R2R3 = R1R4
b. Înlocuind numeric, sistemul (1) devine:
I1 + I3 – I6 = 0
– I1 + I2 + I5 = 0
– I2 – I4 + I6 = 0
5 I3 + 4 I4 = 12
5 I1 + 2 I5 – 5 I3 = 0
– 4 I2 + 2 I5 + 4 I4 = 0
Curenţii prin laturile circuitului sunt:
I1 = 1,33 A, I2 = 1,33 A,
I3 = 1,33 A, I4 = 1,33 A,
I5 = 0 I6 = 2,66 A.
Circuitul având schema electrică din figura 1.5.5., a fost
modelat numeric cu programul PSpice, obţinându-se circuitul
având schema electrică din figura 1.5.5_1, iar valorile obţinute
pentru curenţii din laturi, sunt:

Fig.1.5.5_1
CURENŢII PRIN LATURI
1
 V_I1 1.333E+00
V_I2 1.333E+00
V_I3 1.333E+00
V_I4 1.333E+00
V_I5 0.000E+00
V_I6 2.667E+00

PUTEREA DISIPATĂ 3.20E+01 W

1.5.6. Se consideră circuitul de curent continuu având

schema electrică din figura 1.5.6. Cunoscându-se: R1 = R3 = R6 =
= 10 , R2 = R4 = R5 = 20 , Ue1 = Ue5 = 100 V, Ue6 = 200 V, se cere
să se determine intensităţile curenţilor electrici prin laturile
circuitului.
Soluţie.
Aplicând teorema curenţilor ciclici, obţinem sistemul:

Fig.1.5.6.
R11I11 + R12I22 + R13I33 = Ue1
R21I11 + R22I22 + R23I33 = – Ue5
R31I11 + R32I22 + R33I33 = – Ue5 + Ue6
unde: R11 = R1 + R2 + R4 = 50
R22 = R2 + R3 + R5 = 50
R33 = R4 + R5 + R6 = 50
2
 R12 = R21 = – R2 = – 20
R13 = R31 = R4 = 20
R23 = R32 = R5 = 20
Înlocuind numeric, sistemul devine:
50 I11 – 20 I22 + 20 I33 = 100
– 20 I11 + 50 I22 + 20 I33 = – 100
20 I11 + 20 I22 + 50 I33 = 100
Rezolvând sistemul obţinem:
I11 = – 1,43 A, I22 = – 4,28 A, I33 = 4,28 A.
Intensităţile curenţilor prin laturile circuitului vor fi:
I1 = I11 = – 1,43 A
I2 = – I11 + I22 = – 2,86 A
I3 = I22 = – 4,28 A
I4 = – I11 – I33 = - 2,85A
I5 = – I22 – I33 = 0
I6 = I33 = 4,28 A.

Circuitul având schema electrică din figura 1.5.6., a fost

modelat numeric cu programul PSpice, obţinându-se circuitul
având schema electrică din figura 1.5.6_1, iar valorile obţinute
pentru curenţii din laturi, sunt:

3
 Fig.1.5.6_1

CURENŢII PRIN LATURI

V_I1 -1.429E+00
V_I2 -2.857E+00
V_I3 -4.286E+00
V_I4 -2.857E+00
V_I5 0.000E+00
V_I6 4.286E+00
PUTEREA DISIPATĂ 7.14E+02 W

1.5.7. Se consideră circuitul de curent continuu având

schema electrică din figura 1.5.7. Cunoscându-se: R1 = R2 = R3 =
= R4 = R5 = 10 , Ue1 = Ue3 = 100 V, Ue2 = 200 V, se cere să se
determine intensităţile curenţilor electrici prin laturi.

4
 Fig. 1.5.7.

Soluţie.
Aplicând teorema potenţialelor la noduri avem:
G11V1  G12V 2  U e G 
1

 G 21V1  G 22V 2  U e G 
2

unde:
G11 = G1 + G2 + G4 + G5 = 0,4 S
G22 = G1 + G2 + G3 = 0,3 S
G12 = G21 = G1 + G2 = 0,2 S
 U eG  U e1G1  U e2G 2  10 A
 1

U G  Ue1G1 Ue2G2  Ue3G3  20A

 
 2 e

Înlocuind numeric, avem:

0,4 V1 – 0,2 V2 = 10
– 0,2 V1 + 0,3 V2 = – 20
Rezolvând sistemul, obţinem:
V1 = – 12,5 V şi V2 = – 75 V
Intensităţile curenţilor prin laturi se obţin aplicând legea
conducţiei electrice, astfel:
I1 = G1(V1 – V2 + Ue1) = 16,25 A

5
 I2 = G2(V2 – V1 + Ue2) = 13,75 A
I3 = G3(V2 + Ue3) = 2,5 A
I4 = G4V1 = – 1,25 A
I5 = G5V1 = – 1,25 A
Circuitul având schema electrică din figura 1.5.7., a fost
modelat numeric cu programul PSpice, obţinându-se circuitul
având schema electrică din figura 1.5.7_1, iar valorile obţinute
pentru curenţii din laturi, sunt:

Fig.1.5.7_1

CURENŢII PRIN LATURI

V_I1 1.625E+01
V_I2 1.375E+01
V_I3 2.500E+00
V_I4 -1.250E+00
V_I5 -1.250E+00
PUTEREA DISIPATĂ 4.63E+03 W
1.5.8. Se consideră circuitul de curent continuu având
schema electrică din figura 1.5.8. Cunoscându-se: Ue1 = 40 V, Ue2
= 20 V, R1 = R2 = 2 , R3 = 1 , R4 = 8 , R5 = 4 , R6=6 , se cere să se
6
determine curenţii prin laturile circuitului şi tensiunile la bornele
lor.

Fig. 1.5.8.
Soluţia 1.
Aplicând teorema curenţilor ciclici, avem:
R11I11 + R12I22 + R13I33 = Ue1
R21I11 + R22I22 + R23I33 = 0
R31I11 + R32I22 + R33I33 = – Ue2
unde:
R11 = R1 + R3 + R4 = 11
R22 = R4 + R5 + R6 = 18
R33 = R2 + R3 + R5 = 7
R12 = R21 = – R4 = – 8
R13 = R31 = – R3 = – 1
R23 = R32 = – R5 = – 4
Înlocuind numeric, avem:
11 I11 – 8 I22 – I33 = 40
– 8 I11 + 18 I22 –4 I33 = 0
– I11 – 4 I22 + 7 I33 = – 20
Rezolvând sistemul, obţinem:
I11 = 5 A, I22 = 2 A, I33 = – 1 A.
Curenţii prin laturile circuitului vor fi:
7
 I1 = I11 = 5 A I2 = I33 = – 1 A
I3 = – I11 + I33 = – 6 A I4 = I11 – I22 = 3 A
I5 = I33 – I22 = – 3 A I6 = I22 = 2 A
Tensiunile la bornele laturilor se determină din legea con-
ducţiei:
V1 – V2 = R3I3, U3 = V1 – V2 = – 6 V
V3 – V2 = R4I4, U4 = V3 – V2 = 24 V
V2 – V4 = R5I5, U5 = V2 – V4 = - 12 V
V3 – V4 = R6I6, U6 = V3 – V4 = 12 V
V1 – V3 + Ue1 = R1I1, U1 = V1 – V3 = - 30 V
V4 – V1 - Ue2 = R2I2, U2 = V4 – V1 = 18 V

Soluţia 2.
Aplicând teorema potenţialelor la noduri (V4 = 0), obţinem
sistemul:
G11V1 – G12V2 – G13V3 = – Ue1G1 – Ue2G2
– G21V1 + G22V2 – G23V3 = 0
– G31V1 – G32V2 + G33V3 = Ue1G1
unde : G11 = G1 + G2 + G3 = 2 S
G22 = G3 + G4 + G5 = 1,375 S
G33 = G1 + G4 + G6 = 0,791 S
G12 = G21 = G3 = 1 S
G13 = G31 = G1 = 0,5 S
G23 = G32 = G4 = 0,125 S
Înlocuind numeric, avem:
2 V1 – V2 – 0,5 V3 = – 30
– V1 + 1,375 V2 – 0,125 V3 = 0
– 0,5 V1 – 0,125 V2 + 0,791 V3 = 20
Rezolvând sistemul, se obţine:
V1 = – 18 V , V2 = – 12 V , V3 = 12 V
Aplicând legea conducţiei pentru laturile circuitului, se
obţine:

8
 I1 = (V1 – V3 + Ue1) G1 = 5 A
I2 = (V4 – V1 - Ue2) G2 = – 1 A
I3 = (V1 – V2) G3 = – 6 A
I4 = (V3 – V2) G4 = 3 A
I5 = (V2 – V4) G5 = – 3 A
I6 = (V3 – V4) G6 = 2 A
Circuitul având schema electrică din figura 1.5.8., a fost
modelat numeric cu programul PSpice, obţinându-se circuitul
având schema electrică din figura 1.5.8_1, iar valorile obţinute
pentru curenţii din laturi, sunt:

Fig.1.5.8_1
CURENŢII PRIN LATURI
V_I1 5.000E+00
V_I2 -1.000E+00
V_I3 - 6.000E+00
V_I4 3.000E+00
V_I5 -3.000E+00
V_I6 2.000E+00
PUTEREA DISIPATĂ 2.20E+02 W

9
 1.5.9. Se consideră circuitul de curent continuu, având
schema electrică din figura 1.5.9. Cunoscându-se: R3 = 25 , R4 =
50 , R5 = 75 , E1 = 100 V, E2 = 100 V, se cere:
a. Să se arate că I3 4 A;
b. Dacă R1 = R2 = 0, să se determine expresia literară a cu-
rentului prin sursa E1.
(Concursul "Traian Lalescu" - Faza Naţională, Bucureşti, 1984)

Fig. 1.5.9.
Soluţie.
a. Aplicând teorema lui Thévenin, avem:
U AB0
I3 
R3  RAB0
unde:
UAB0 = E1 = E2 = 100 V.
După ce se scoate latura cu R3, sursele E1 şi E2 ajung în se-
rie şi sunt opuse, Ee = E1 – E2 = 0, prin circuitul fără R3 curentul
este nul.
100
4
25  R AB0
Dacă: I3 = 4 A, atunci , deci RAB0 = 0. Dar R4 0 şi
R5 0, deci indiferent de R1, R2, R6, RAB0 0, deci I3 4 A.

10
 b. Se aplică teorema potenţialelor la noduri (figura 1.5.9 a).

Fig.1.5.9 a.
V2 = E1
V3= E2

 1 1 1  1 1
   V1  V2  V3  0
 R3 R4 R5  R4 R5 (1)
Din sistemul (1) exprimăm pe V1 şi obţinem:
E1 E2

R4 R5
V1 
1 1 1
 
R3 R4 R5
Expresia literară a curentului prin sursa E1 este:
 E1 E 2 
  
V 2  V1 V 2  V3 1 R4 R5   E1  E 2
I1  I 4  I 6     E1  
R4 R6 R4 1 1 1 R6
   
 R 3 R 4 R5 

11
 1.5.10. Se consideră circuitul de curent continuu având
schema electrică din figura 1.5.10. Cunoscându-se: R1 = 14 , R2
= 20 , R3 = R5 = 6 , R4 = 4 , Ue1 = Ue3 = 48 V, Ue2 = 24 V, J = 2 A,
se cere să se rezolve circuitul.

Fig.1.5.10.
Soluţie.
1. Metoda curenţilor ciclici.
Aplicând teorema curenţilor ciclici circuitului din
figura1.4.11, obţinem sistemul:
R11 I 11  R12 I 22  R13 I 33   U e
I

R21 I 11  R22 I 22  R23 I 33  U e

II

R31 I 11  R32 I 22  R33 I 33   U e

III

unde: R11 = R1 + R2 + R5 R12 = R21 = – R2 R13 = R31 = – R5

R22 = R2 + R3 + R4 R23 = R32 = – R3 R33 = R3 + R5
 U e  U e1  U e 2 U e  U e 2  U e3  U e  U e3  U J
I II III

Ţinând seama de egalitatea J = I33 sistemul de mai sus

devine un sistem numeric:
12
 40I11 – 20I22 = 36
– 20I11 + 30I22 = – 12
– 6I11 – 6I22 + UJ = 24
Rezolvând sistemul, se obţine:
I11 = 1,05 A I22 = 0,3 A I33 = 2 A UJ = 32 V
Intensităţile curenţilor prin laturi sunt:
I1 = 1,05 A I2 = – 0,75 A I3 = 1,7 A
I4 = – 0,3 A I5 = 0,95 A
2. Metoda potenţialelor nodurilor.
Aplicând teorema potenţialelor nodurilor, obţinem
sistemul:
G11V1  G12V2  G13V3  UeG
1

 G21V1  G22V2  G23V3  UeG

2

 G31V1  G32V2  G33V3  UeG

3

unde:
1 1 1 1 1
G11    G12  G21  G13  G31 
R1 R2 R4 R2 R4
1 1 1 1 1 1
G22    G23  G32  G33  
R2 R3 R5 R3 R4 R3
U e G   U e1  U e2  U e G  U e2  U e3

1 R1 R2 2 R2 R3
 U e G   U e3  J
3 R3
Sistemul de mai sus, devine un sistem numeric:
52V1 – 7V2 – 35V3 = – 648
– 3V1 + 23V2 – 10V3 = 552
– 6V1 – 4V2 + 10V3 = – 144
13
 Rezolvând sistemul, obţinem:
V1 = – 33,3 V, V2 = 5,7 V, V3 = – 32,1 V
Aplicând legea conducţiei electrice intensităţile curenţilor
prin laturi sunt:
I1 = (V1 – V4 + Ue1) G1= 1,05 A
I2 = (V1 – V2 + Ue2) G2 = – 0,75 A
I3 = (V3 – V2 + Ue3) G3 = 1,7 A
I4 = (V1 – V3) G4 = – 0,3 A
I5 = (V2 – V4) G5 = 0,95 A

1.5.11. Se consideră circuitul de curent continuu având

schema electrică din figura 1.5.11. Cunoscându-se R1 = R5 = 8 , R3
= 4 , R2 = 2 , G45 = 1/4 S, E1 = 12 V, E2 = 36 V, se cere să se
rezolve circuitul.

Fig.1.5.11.
Soluţie.
1. Metoda curenţilor ciclici.
Aplicând teorema curenţilor ciclici, obţinem sistemul:
R11 I 11  R12 I 22  R13 I 33   U e
I

R21 I 11  R22 I 22  R23 I 33  U e

II

14
 R31I11  R32I22  R33I33  Ue
III

unde:
R11 = R1 + R2 R22 = R2 + R3 + R5 R33 = R3
R12 = R21 = – R2, R13 = R31 = 0, R23 = R32 = – R3,
 U e  E1  E 2 + U J 4  U e  E 2  U e  U J 4
 I II III

Ţinând seama de relaţiile:

J4 = I33 – I11 I33 = – 2I22 + I11
sistemul de mai sus, devine un sistem numeric:
7I11 – 7I22 = – 12
– 3I11 + 11I22 = 18
Rezolvând sistemul de ecuaţii, obţinem:
I11 = – 0,107 A, I22 = 1,607 A, I33 = – 3,321 A
Intensităţile curenţilor prin laturi sunt:
I1 = – 0,107 A, I2 = 1,714 A , I3 = 4,928 A
I4 = – 3,214 A, I5 = – 1,607 A.
2. Metoda potenţialelor nodurilor.
Aplicând teorema potenţialelor nodurilor, obţinem
sistemul:
G11V1  G12V2  U eG 
1
 G 21V1  G 22V2  U e G 
2
unde:
1 1 1 1 1 1
G11    G12  G21  G22  
R1 R2 R5 R2 R2 R3
U e G   E1  E2 U e G  E2  J 4
1 R1 R2 2 R2
Sistemul de mai sus, devine un sistem numeric:

15
 3V1 – 2V2 = – 78
– V1 + 3V2 = 72
Rezolvând sistemul, obţinem:
V1 = – 12,857 V, V2 = 19,714 V, V3 = 0 V
Aplicând legea conducţiei electrice, intensităţile curenţilor
prin laturi, sunt:
I1 = (V1 – V3 + E1) G1= – 0,107 A
I2 = (V1 – V2 + E2) G2 = 1,714 A
I3 = V2 G3 = 4,928 A
I4 = I2 – I3 = – 3,214 A
I5 = V1 G5 = – 1,607 A

1.5.12. Se consideră circuitul de curent continuu având

schema electrică din figura 1.5.15. Cunoscându-se: R1 = 4 , R2
= 2 , R3 = 5 , R4 = 1 , R5 = 2 , Js1 = 5A, Js2 = 3 A, E4 = 35 V, E5
= 37 V, se cere să se rezolve circuitul.
Soluţie.
1. Metoda curenţilor ciclici.
Aplicând teorema curenţilor ciclici se obţine:
R11 I11  R12 I 22  R13 I 33  R14 I 44  U J 1  0
R21I11  R22 I 22  R23 I 33  R24 I 44  U J 2  0
R31I 11  R32 I 22  R33 I 33  R34 I 44  E 4
R41I11  R42 I 22  R43 I 33  R44 I 44  E5  E4

16
 Fig.1.5.12.
unde:
R11 = R1 R22 = R3 R33 = R1 + R2 + R3 + R4
R12 = R21 = 0 R13 = R31 = - R1 R23 = R32 = - R3
R14 = R41 = 0 R34 = R43 = - R4 R44 = R5 + R4
R24 = R42 = 0
Se observă că în sistemul de mai sus avem 6 necunoscute.
Pentru a putea rezolva sistemul trebuie scrise încă două ecuaţii.
Acestea sunt:
Js1 = I11
Js2 = I22
Ţinând seama de aceasta sistemul de ecuaţii, devine un
sistem numeric:
– 4I11 – 5I22 + 12I33 = 35
– I33 + 3I44 = 2
Rezolvând acest sistem, obţinem:
I11 = 5 A , I22 = 3 A , I33 = 5,83 A , I44 = 2,61 A
Intensităţile curenţilor prin laturi, sunt:
I1 = 1,2 A I2 = – 6,2 A I3 = 3,2 A
I4 = 3,5 A I5 = 2,7 A
2. Metoda potenţialelor nodurilor.
17
 Aplicând teorema potenţialelor nodurilor obţinem:
G11V1  G12V2  G13V3  U e G
1
 G21V1  G22V2  G23V3  U e G
2
 G31V1  G32V2  G33V3  U e G
3
unde:
1 1 1 1 1
G11    G12  G21  +
R1 R4 R5 R4 R5
1 1 1 1
G13  G31  G22   
R1 R3 R4 R5
1 1
G23  G32  0 G33  
R1 R2
 U eG  Js1  E4  E5  U eG   Js2  E4  E5
1 R4 R5  2 R4 R5
 U eG   Js1
3
Sistemul anterior prezentat, devine un sistem numeric:
1,75V1 – 1,5V2 – 0,25V3 = – 48,5
– 1,5V1 + 1,7V2 = 50,5
– 0,25V1 + 0,75V3 = – 5
Rezolvând acest sistem, obţinem:
V1 = – 16,3 V, V2 = 15,2 V, V3 = – 12,1 V
Aplicând legea conducţiei electrice, intensităţile curenţilor
prin laturi, sunt:
I1 = 1,2 A I2 = – 6,2 A I3 = 3,2 A
I4 = 3,5 A I5 = 2,7 A

18