CIRCUITE ELECTRICE LINIARE N REGIM PERMANENT

4.1 CIRCUITE MONOFAZATE

pag. B1*
Cap. 4

4.1.1 Metode de rezolvare

4.1.2 Metode de transfigurare
4.1.3 Rezonana electric
4.1.4 Imbuntirea factorului de putere
4.1.5 Circuite electrice simple

185
188
213
219
216

4.2 CIRCUITE TRIFAZATE

4.2.1 Sisteme trifazate
4.2.2 Conexiunile circuitelor trifazate
4.2.3 Rezolvarea sistemelor trifazate conectate n stea
4.2.4 Rezolvarea sistemelor trifazate conectate n triunghi
4.2.5 Puteri electrice n reele trifazate
4.2.6 Metoda componentelor simetrice

201
203
205
206
207
----

11 probleme rezolvate + 13 probleme propuse

___________
* - R. Morar .a.; Electrotehnic i maini electrice curs, vol.1; Lito UTC-N; 621.3/E35c

4.1. CIRCUITE MONOFAZATE

4.1.1. METODE de REZOLVARE
Metoda teoremelor lui Kirchhoff
Etape:
1. Analiza topologic: = 6; n = 4; o = -n+1= 3;
2. Alegerea arbitrar a sensului curentilor ik, k = 1;
3. Calculul fazorilor t.e.m. din laturile active:
Ek = Ekej, k = 1;
4. Calculul impedantelor complexe ale laturilor:
Zk= Rk+jXk , k = 1;
5. Aplicarea teoremei nti a lui Kirchhoff pentru n-1 noduri;
I k 0;

Fig.4.1 Circuit electric izolat

k(n)

6. Aplicarea teoremei a doua a lui Kirchhoff pentru o ochiuri;

k(o)

k k

k(o)

7. Rezolvarea modelului matematic (sistem neomogen ( x ) compatibil determinat)

pentru determinarea curentilor Ik, k = 1;
8. Verificarea soluiei,l aplicnd teorema
conservrii puterilor:
l
*
2
E k Ik Zk Ik
k 1

k 1

 Aplicaia 1
5

T1K (1) :

I1 I 2 I 5 0;

T1K (2) :

- I 2 I 3 I 4 0;

T1K (3) :

- I1 I 3 I 6 0;

T2K (o1 ) : Z1 I1 Z3 I 3 Z 2 I 2 E1 ;
6

T2K (o 2 ) : Z 2 I 2 Z 4 I 5 E 2 ;
T2K (o3 ) : Z3 I 3 E 2 - E 3 ;

Z1I12 + Z2I22 + Z3I32 + Z4I52 = E1I1* + E2I4* + E3I6*

Alte metode au la baz teoremele lui Kirchhoff, aplicate unor circuite simplificate:
Metoda curenilor ciclici (de bucl): Icj, j = 1( n +1);

Ik I j
j(k)

Metoda potenialelor la noduri: Vj , j = 1(n -1), Vn=0; I k (V k V k 1 E k )Y k

Metoda superpoziiei: suma curenilor injectai, n retea, de fiecare surs;
Metoda generatoarelor echivalente:
de tensiune (Thevenin) valoarea tensiunii ntre 2 noduri;
de curent (Norton)
valoarea curentului dintr-o

4.1.2. METODE de TRANSFIGURARE

a)

transfigurarea serie: I const. I k ;

n

U U k ; E k U k Ik Zk ;
k 1

k 1

k 1

k 1

U ( I k Z k E k ) I Z k E k .
s

U I Zs E s
n

Es Ek

Zs Z k
Aplicaia 2

U I( Z1 Z 2 )
U 2 I Z2

Fig.4.2 Transfigurarea laturilor active

k 1

k 1

Z2
U2
U
Z1 Z 2

conectate n serie

U2 = f(U)

Problema 4.1. Calculul capacitii echivalente a

condensatoarelor conectate n serie.

Fig. 4.3 Divizorul

de tensiune

n
1
1
1
1
1

...
Rspuns:
CS k 1 C k C1 C 2
Cn

b) transfigurarea paralel: U const. U k ;

E k U k Ik Zk
n
1
Ik
( U k E k ) Y k ( U k E k ); I I k
Zk
k 1
n

k 1

k 1

k 1
n

I Y k (U k E k ) U Y k Y k E k
I Y p (U E p )
n
n
1
1
Yp Yk
Zp
k 1
k 1 Z k

Aplicaia 3

Ep

Ek

Fig. 4.4 Transfigurarea laturilor

k 1
n

active conectate n paralel

k

k 1

U I1 Z1 I 2 Z 2
I I1 I 2

I1

Z2
I
Z1 Z 2

I1 = f(I)

Problema 4.2. Calculul rezistenei echivalente a

Fig. 4.5 Divizorul de curent

rezistoarelor conectate n paralel.

n
1
1
1
1
1
Rspuns:

...
RP
R1 R 2
Rn
1 Rk

Problema 4.3.

Circuitul format dintr-un rezistor nseriat cu un condensator ideal are factorul de

putere coss=0,8. Calculai factorul de putere al dipolului format prin
conectarea n paralel ale acelorai componente, la aceeai frecvena a
tensiunii de alimentare. Care este raportul puterilor active absorbite de cei doi
dipoli?
Soluie

I
R U1=RI

U1
U

U2

i 0
I

R
1
R 2 2
C

+1

1
I
C

cos P

1/R
1
2R 2
2
R

u 0

I1
R

I2
C

U2 j

cos S

RC
1 ( RC) 2

1
1 ( RC) 2

0,8; (RC) 2

0,64
0,36

1
0,6
0,64
1
0,36

PS R I 2

2
P
R

I
I
=jCU
P
1
P 2
+1
U
U
I1
R

R 2 1/( C) 2
R2
1

0,64
1
1
U2
2
R 2 2 1
C
( RC) 2
R2

Problema 4.4.

Calculai impedana, rezistena i reactana dipolului din figura de mai jos,

dac frecvena are valoarea f = 50Hz.
R1=10[]

L1=16[mH]

R2=33[] L2=42[mH]

C1=353[F]

Soluie

Z1 = ZR1+ZL1= R1+jL1 = 10+j2501610-3 = 10+j5[];

Z1

Z2= ZC= -j/C1 = -j/(25035310 ) = -j9[];

-6

Z3 = ZR2+ZL2= R2+jL2 = 33+j2504210-3 = 33+j13,2[];

Z12 = Z1Z2 /(Z1+Z2) =-j9(10+j5)/(-j9+10+j5)=(45-j90)/(10-j4)=
= (10+j4)(45-j90)/(102+42) = (810-j720)/116 = 7 j6,2[];

Z3

Z2
Z12

Z3

Z = Z12+Z3 = 17 + j7[]; R = 17[]; X = +7[].

Z
Tema 4.1

a) Ce caracter are dipolul din problema 4.4? Justificai rspunsul.

b) Calculai valoarea factorului de putere i valoarea inductivitii echivalente a
dipolului din problema 4.4.

Problema 4.5

S se rezolve circuitul din figura a) i s se verifice soluia. Se d: R 1=20[],

R2= 30[], L = 45[mH], C = 60[F], E = 220[V], f = 50[Hz], = /6[rad].
L

R1

i1

R2

i2

e
a

E
b

I1

ZL

Z1
U2

U1

I2

Z2

Rezolvare:
= 2f = 100 = 314[rad/s];
E=Eej = 220ej /6 = 220(3/2+j/2) = 190,5+j110[V];
ZL= jL = j3144510-3 = j14,14 = 14,14ej/2[];
Z1 = R1-j/C = 20-j/(1006010-6) = 20 - j53,05 =
56,7e-j0,36[]; Z2 = R2 = 30[].
-I +I1 +I2 = 0
Z1I1 Z2I2 = 0
ZLI + Z2I2 = E

-I + I1 + I2 = 0
(20 - j53,05)I1 30I2 = 0
j14,14I +30I2 = 190,5+j110

Z=ZL+Z1Z2/(Z1+Z2) = j14,14+30(20-j53,05)/(20-j53,05+30) = 21,53 +j5,16 = 22,2ej0,23[].

I = E/Z= 220ej/6 / 22,2ej0,23 = 9,93ej0,29 = 9,53+j2,78[A].
U1 = IZL = 9,93ej0,2914,14ej1,57 = 140,47ej1,86 = - 40 + j134,6[V];
U2 = E - U1 = 190,5+j110 (-40+j134,6) = 230,5 j24,6 = 231,8ej0,1[V];
I1 = U2/Z1= 231,8ej0,1/56,7e-j0,36= 4,08ej0,46[A]; I2 = U2 /Z2= 231,8ej0,1 /30 = 7,73ej0,1[A];
SG=EI* = 220ej/6 9,93e-j0,29 = 2184,6ej0,23 = 2127 +j 498[VA];
P = R1I12 +R2I22 = 204,082 + 307,732 = 2126[W];
Q = X I2 +X I 2 =14,149,932 +(-53,05)4,082 = 1394 883 = 511[VAR].

Tema 4.2. S se calculeze impedana complex, rezistena i reactana

conexiunii serie, respectiv paralel a impedanelor: Z1 = 1 j2[] i Z2 = 3 + j3[].
Tema 4.3. Cum conectai dou rezistoare astfel nct dipolul format s aib

resistena mai mic dect oricare din valorile celor dou rezistoare? Calculai
rezistena dipolului astfel obinut, dac R1=10[] si R2 =15[].
Tema 4.4. Rezistoarele cu R1<R2 snt conectate n paralel. Cum este
rezistena dipolului format: a) R <R1<R2 ; b) R1<R<R2; c) R>R2.
Tema 4.5. Condensatorul ideal de capacitate C = 30[F] este conectat n
paralel cu un dipol format prin legarea n serie a bobinei de inductivitate L=
83[mH] i a rezistorului cu rezistena R = 42[]. Reprezentai schema circuitului
i calculai impedana echivalent i factorul de putere, dac f = 100[Hz].
Tema 4.6. Un divizor de tensiune este format prin nserierea a dou
impedane Z1 si Z2, fiecare format dintr-un rezistor ideal n paralel cu un
condensator ideal. Reprezentai schema electric a divizorului i determinai
condiia n care raportul tensiunilor la bornele celor dou impedane U2 / U este
egal cu 1/10, indiferent de valoarea frecvenei tensiunii de alimentare.
Tema 4.7. Rezistorul cu rezistena de 200[] i condensatorul cu
capacitatea de 1,06[mF] sunt legate n serie i alimentate la reteaua
monofazat: 220[V] / 50[Hz]. S se calculeze: impedana echivalent Zs,
valoarea efectiv a curentului i valoarea puterii complexe S absorbite de dipol.

Schema electric

1
R j L
2
R j L R 2 L2

1
1
R
Rj
j C
C

2 RC 2 j C
1 2 R 2C2

1
2 LC - 1
j( L
) j
C
C

R
L
R
C
L
C
R
L
C

Admitana Y = G - jB

R j L

Impedana Z = R + jX

C
2 LC - 1

1
)
C
R 2 L2 j L R 2
R 2 2 L2
R j CR 2
1 2 R 2C2

R j( L 1/ C)
R 2 ( L 1/ C) 2

L
j
1 2 LC

1
j( C
)
L

R jR 2 ( C 1/ L)
1 R 2 ( C 1/ L) 2

1
1
j( L
)
R
C

R j( L

1
1
j
R
L
1
j C
R

4.1.3. REZONANA ELECTRIC

- regim de funcionare a circuitelor electrice de c.a.

- circuitul trebuie s conin obligatoriu att bobine ct i condensatoare

Condiia de rezonan: dipolul nu absoarbe putere reactiv

Q = XI2 = BU2 = 0

=0

X = Zsin = 0;
B = Ysin = 0;

Aplicaia 4

circuit cu reactane
compensate

f (R , L, C, ) 0
u2 = 0

Fig. 4.6 Dipol pasiv (a) i diagrama fazorial la rezonan (b).

R 2L
Z1 Z 2
1
R j L
1
Z Z c Z12 Z c
j

R e j 2

2 2
Z1 Z 2
C R j L

C
R

1
L

2L R 2

Xe = 0

 Aplicaia 5

i1= 0

Fig. 4.7 Circuit RLC mixt (a) i diagrama fazorial la rezonan (b).

Z1 = ZR + ZL= R + jL; Y1 = 1/Z1 = 1/(R +jL);

Z2 = 1/(jC); Y2 = 1/Z2 = jC; Ye = YP = Y1 +Y2

1
R
L

Ye
jC 2 2 2 j 2 2 2 C G e jBe
R j L
R L
R L

R L/C 2 L2 ; 2LC < 1

1 R2

2;
CL L

L
;
2
2 2
R L

R2C < L

L ??

Be = 0

4.1.4. IMBUNTIREA FACTORULUI de PUTERE

(compensarea puterii reactive)
kP

P
cos ; mbuntire
S

kP= 0,93 - 0,97 (de ce nu kP = 1 ?)

P UI1cos1 UI 2 cos 2 const. transportat la:

pierderi ct mai reduse n linia de transport:

I1 > i cos1 <

I2 < i cos2 > ;

2
2
2
2
S
P

Q
P
P R L I 2 R L 2 R L
R L 2 2 <<
2
U
U
U cos

Utrans >>;
Qtrans<<;
cos >>.

majoritatea consumatorilor mari snt inductivi: Q>0 (absorbit):

Q transportat + Q produs local = Qnecesar

Qtrans<<

folosirea condensatoarelor;
supraexcitarea mainilor
sincrone.

a) n reele monofazate

Q2 < Q 1
P2 = P1

I2sin2< I1sin1 |U

2 < 1 cos2 > cos1; sin2< sin1; I2 < I1; I1cos1 = I2cos2
2< 0

I 2 I1 I C

>0

IC = jCU

Fig.4.8 Imbuntirea factorului de putere prin condensatoare

1
1
I1 sin 1 I 2 sin 2 ;
C
IC
U
U

1
P
P

C
sin1
sin 2 ;

U Ucos1
Ucos 2

supracompensare

P
tg 1 tg 2
2
U

b) n reele trifazate

CY
P
C
(tg1 tg 2 )
2
3
3 U

1
U ;
3
CY 3 C
UY

U/3

Fig.4.9 Conectarea condensatoare n stea (a) i n triunghi (b).

Concluzie:
- la conectarea n stea (Y) snt necesare condensatoare de capacitate
mare, dar cu tensiunea nominal mic;
- la conectarea n triunghi () snt necesare condensatoare de capacitate
mic, dar cu tensiunea nominal mare.

Problema 4.6
Un motor electric (dipol inductiv) absoarbe, din reteaua monofazat cu
U = 220[V] i f = 50[Hz], puterea P = 1,5[kW], la cos1 = 0,7. S se calculeze:
a) valoarea condensatorului care mreste factorul de putere la valoarea 0,95;
b) valoarea capacitii la care curentul absorbit din reea este minim.
Rezolvare:
a) Motorul fiind dipol inductiv, 1 = 45035, tg1= 1,02, iar
I2
I1
IC
ansamblul poate rezulta inductiv sau capacitiv: 2= 18010,
M
U
tg2 = 0,328.
a Pentru a reduce consumul de putere reactiva de la Q1= Ptg1
la Q2= Ptg2, diferenta de putere reactiva va fi furnizata de
I2
condensatorul
IC
Q1 Q 2 avind
P capacitatea:
1500
2
U
C

(tg

tg

(1,02 0,328)[F],
1
2
2
2
2
U
U
2

50

220
2 I20 I
C0
1
cu solutiile C = 66,9[F] si C = 130,3[F]. In ambele cazuri
I2
curentul absorbit din retea se reduce de la valoarea I1 = P/
IC
(Ucos1) = 1500/(2200,7) = 9,74[A] la valoarea I2=I2=P/
I1
b (Ucos2) = 1500/(2200,95) = 7,18[A], cu deosebirea
ca la conectarea capacitatii C comportarea circuitului este inductiva (2= +18010), iar
pentru C intervine supracompensarea, comportarea fiind capacitiva (2= -18010).
b) Curentul absorbit din retea este minim la rezonanta: 20 = 0; I20 = P/(Ucos20) =
1500/220 = 6,82[A] si se obtine la conectarea condensatorului cu capacitatea:
P
1500
C0
(tg

tg

1,02 98,6[F].
1
2
2
2
U
2 50 220

4.1.5. CIRCUITE ELECTRICE SIMPLE

a) Circuit RLC serie
UL

UL

R
I

L
UR

UC
U

C
UL

UC

>0

UR

a
b
c
Fig.4.10 Circuit RLC serie (a) i diagramele fazoriale

n regim inductiv (b), respectiv la rezonan (c).

UC

UR=U

rezonana tensiunilor
UC = UL >>
U

di 1 t
u u R u L u C R i L i dt;
dt C 0 1
1
U U R U L U C R I j LI j
I I[R j( L
)];
C
C
Z

U
1
R j( L
);
I
C

Z R 2 ( L

1 2
)
C

arctg

L
R

1
C

 condiia de rezonan: X = 0;

1
L
0
C

proprietile circuitului RLC serie la rezonan:

- curent maxim: I 0

f
L
C NU prin R

U U
max.
Z0 R

- factor de putere maxim: 0 0; cos 0 cos0 1

U
U2
- putere activ maxim: P0 UI 0 cos 0 U R 1 R max .

- rezonan de tensiuni: UL0 = UC0 >> U

b) Circuit RLC paralel

IR

I
U I
R

L
IL

IC

>0

IC

IC
IL

IR=I

IL
c

Fig.4.11 Circuit RLC paralel (a) i diagramele fazoriale (b, c).

u 1 t
du
i i R i L i C u dt C ;
R L 0
dt
I IR IL IC

rezonana curentilor
IC = IL >> I

U
1
1
1
j
U j C U U[ j(
- C)];
R
L
R
L

1
C
I 1
1
1
1
L
2
Y j(
- C); Y

arctg

C)
;
U R
L
1/R
R2 L

 condiia de rezonan: B = 0;

1
-C 0
L

proprietile circuitului RLC paralel la rezonan:

f
L
C NU prin R

U
- curent minim: I 0 U Y0 R min.
o

0;

cos

cos0
1 max.
0
- factor de putere maxim: 0

- rezonan de cureni: IL0 = IC0 >> I

4. 2. CIRCUITE TRIFAZATE
4.2.1. SISTEME TRIFAZATE
1 B A1 B A1 cos( t 1 )
d 1
e1 N 1

dt
N 1 B A 1 sin( t 1 )
2 E 1 sin( t 1 )

Fig.4.12 Producerea sistemului trifazat

Em = NBA = 2fNBA;
E = Em/2 = 4,44fNBA;

de tensiuni electromotoare

sistem trifazat de t.e.m:

(3 mrimi electrice de acelai tip i aceeai frecven)

e1 2E1 sin( t 1 )

e 2 2E 2 sin( t 2 )
e 3 2E 3 sin( t 3 )

 sistem trifazat simetric (STS):

e 2 E sin( t )
1

E1 = E2 = E3 = E;
12 = 23 = 31 = 2/3.

E 1 Ee j
4

j
2
4

2 E sin t
; E 2 e 3 E1 .
e2 2 E sin t
3
3

2
j

E e 3 E1
2

e3 2 E sin t
3

Fig.4.13 Sistem trifazat simetric n valori instantanee (a) i fazori (b).

- operator de rotatie: a e

2
3

1
3
j ; a2 e
2
2

4
3

1
3
j
2
2

a 3 1 ; 1 a a 2 0 ; a* a 2
- sistem trifazat simetric:
direct (rotire spre

E1 ; E 2 a 2 E1 ; E 3 a E1
E 1 ; E 2 a E1 ; E 3 a 2 E 1

dreapta):
invers (rotire spre
aE1= E3

stinga):

aE1= E2

a +j
0
a

+j

E1
a3=1

stinga
E1

+1

+1

dreapta
a2E1= E2

STSD

a2E1= E3

Fig.4.14 Sistem trifazat simetric direct i invers.

STSI

diferena a dou

mrimi:
e12 e1 e 2 2 E sin( t ) sin t

2 E 2 sin cos t 2 3E sin t

3
3
6

3
3
E1 E 2 E1 1 a 2 E1 j 3 E1e 6
2
2

E12

E1, E2, E3 : sistemul mrimilor de faz;

E12, E23, E31: sistemul mrimilor de linie.

suma mrimilor sistemului simetric:

E1 E 2 E 3 E1 (1 a a 2 ) 0

Fig.4.15 Sisteme trifazate simetrice

directe (de faz i de linie).

4.2.2. CONEXIUNILE SISTEMELOR TRIFAZATE

E1

E2

E3

I1

Z1

I2

Z2

I3

Z3

6 conductoate de legatur

Fig.4.16 Sistem trifazat neconectat (3 linii monofazate independente)

Ek

Zk

faze generatoare:
faze receptoare:

Receptor trifazat:

A-X;
B-Y;
C-Z
1-1;
2-2;
3-3

echilibrat: Z1 = Z2 = Z3 =

Zej;
dezechilibrat.

E1
E2

I1

UA

UA-UB= UAB
I2

UB

E3

I3

U12
2

Z1

A
1

E1
Z2
Z3

E2 O

E3

I0=I1+I2+I3

Z1
Z3
C

Z2

conexiune stea (Y):

Fig.4.17 Reea trifazat n conexiune stea.

Ilinie = Ifaza;
Ulinie Ufaza

A, B, C bornele generatorului;
1, 2, 3 - bornele receptorului
X

E1

I1 A

Z1

I1 I3

E1

1
Y

E2

UAB=UA
I2 I1

I2

E3

I3 I2

I3
C

E2
Z2

Z3

E3

Z1
3

Z2
Z3

conexiune triunghi ():

Fig.4.18 Reea trifazat n conexiune triunghi.

Ilinie Ifaza;
Ulinie = Ufaza

Problema 4.7

Aratai c tensiunile electrice cu valorile instantanee:

u1(t) = 102sin(100t)[V], u2(t) = u3(t) = 102sin(100t+/2)[V] nu formeaza un
sistem trifazat simetric.
Rezolvare:
U1 = U2 = U3 =10[V];
12 = 1- 2 = 0 - /2 = -/2 2/3[rad]; 23 = 2 - 3 = /2 - /2 = 0 2/3[rad].
Problema 4.8

Receptorul trifazat caracterizat de: Z1=3ej/2[], Z2 =+j3 [], si (R3=0, X=3[]),

este :
Z=Zej
Z=R + jX
a) echilibrat;
b) dezechilibrat. Justificai varianta aleas.
Rezolvare:
Z1=3[]; 1= /2[rad];
Z2 =3[]; 2=arctg3/0 =/2[rad];
Z3 = 3[]; 3= arctg3/0 =/2[rad];
Z1 = Z2 = Z3 = 3[]; 1 = 2 = 3 = +/2[rad];

RTE / varianta (a).

4.2.3. REZOLVAREA SISTEMULUI TRIFAZAT n Y

I1

A
UA

Z1

I2

Z2

I3

Z3

Z0

tensiuni de faz: UA= U1; UB= U2; UC= U3;

U1

UB

UC
0

I0

tensiuni de linie: UAB= U12; UBC= U23; UCA= U31;

U2

cureni de linie = cureni de faz: I1; I2; I3

U3

I1 I 2 I 3 I 0

N
U0

Fig.4.19 Circuit trifazat n Y cu nul

U 1' Y 1 U '2 Y 2 U 3' Y 3 U 0 Y 0

U1 U 0 Y1 U 2 U 0 Y 2 U 3 U 0 Y 3 U 0 Y 0

A1

U0
U1

U1

U31

U3
C3

U3

U0
O

I1 U 1 U 0 Y 1

U12

I 2 U 2 U 0 Y 2

U2
U2

U 1 Y1 U 2 Y 2 U 3 Y 3
Y 0 Y1 Y 2 Y 3

B2

U23

Fig.4.20 Diagrama fazorial pentru U0 0.

I 3 U 3 U 0 Y 3

I 0 I1 I 2 I 3 U 0 Y 0

Circuit trifazat simetric i echilibrat n conexiune stea

U1 ; U 2 a 2 U1 ; U 3 a U1 Z1 Z 2 Z 3 Ze j

Y1 Y 2 Y 3

U1 Y1 1 a a 2
U0
0
I0 Y 0 U 0 0
Y 0 3Y1
I1 U 1 U 0 Y 1 U 1 Y 1

U1
Z

e j

I3

sistem trifazat simetric de cureni

+j

U31

I 2 U 2 Y 2 a 2 I1
I 3 U 3 Y 3 a I1

1 j
e
Z

U1= U1

U3= U3
U23
I2

O=N

I1

+1

U2= U2
U12

U 3U f ; I I f
Fig.4.21 Diagrama fazorial a circuitului

simetric i echilibrat, n conexiune stea.

4.2.4. REZOLVAREA SISTEMULUI TRIFAZAT n

+j

1A

I1

A
UAB

UBC

UCA

I2 2
I3

Z12

I23
Z23

1
I12

U31=UCA
31

I1

I3

Z31

I31
3

23
3C

U12=UAB
+1

12>0

I23

UAB=U12; UBC=U23; UCA=U31

a

I31

I12

2B

I2

U23=UBC

Fig.4.22 Circuit trifazat n conexiune triunghi (a) i diagrama sa fazorial (b).

Se dau: - tensiunile de linie: UAB, UBC (UCA se poate calcula);

- impedanele receptoare: Z12, Z23 si Z31.

U 23
U 31
U12
; I 23
; I 31
Se calculeaz: - curenii de faz: I12
Z12
Z 23
Z 31
- curenii de linie:

I1 I12 I 31 ; I 2 I 23 I12 ; I 3 I 31 I 23 ;
I1 I 2 I 3 0

Circuit trifazat simetric i echilibrat n conexiune triunghi

Z12 Z 23 Z31 Ze j

U12 ; U 23 a 2 U12

U 31 U12 U 23 1 a 2 U12 a U12

I12

U 12
Z

; I 23

U 23
Z

a I12 ; I 31

U 31
Z

e j a I12

sistem trifazat simetric de cureni

I1 I12 I 31 ; I1 3I12

U U f ; I 3I f

Problema 4.9

Dou sarcini trifazate nesimetrice snt conectate la o retea trifazat simetric 380/220[V].
1. Pentru un sistem trifazat simetric direct, care snt valorile curenilor de linie i
curentului de echilibrare?
2. In cazul unei ntreruperi accidentale a conductorului de nul, calculai valoarea
tensiunii de deplasare a nulului, precum i noile valori ale curenilor de linie.
A

Sursa de
tensiune B
trifazata
simetrica C
directa
O
380/220V

I12

IA
IB

Z12
Z23

I23

IC

Z31
I31

IN

Z1

I2

I1

I3
Z3

Z2
N

UNO
intrerupere
accidentala

Z1= 260[]
Z2=-j150[]
Z3= j150[]
Z12= 190[]
Z23= -j38[]
Z31= -j38[]

Rezolvare
Fie sistemul trifazat simetric direct al tensiunilor de faz la generator (cu tensiunea UA
origine de faz):
UA = Uf = 220[V]; UB = a2Uf = a2220[V]; UC = aUf = a220[V].
Rezult sistemul tensiunilor de linie:
UAB = 3UAej/6 = 380ej/6[V]; UBC = a2UAB; UCA = aUAB.

I1 = UA/Z1 = 220/260 = 0,846[A]

I2 = UB/Z2 = a2220/-j150 = ja2220/150 = j(-1/2 - j3/2)1,466 = 1,27 j0,733[A]
I3 = UC/Z3 = a220/j150 = -ja220/150 = -j(1/2 - j3/2)1,466 = -1,27 - j0,733[A]
I12 = UAB/Z12 = 380ej/6/190 = 2(3/2 + j/2) = 1,732 + j1[A]
I23 = UBC/Z23 = a2380ej/6/-j38 = (-1/2 - j3/2)10j(3/2 + j/2) = 10[A]
I31 = UCA/Z13 = a380ej/6/j38 = (1/2 - j3/2)(-j10) (3/2 + j/2) = -5(1+j3)[A]
IA = I1+ (I12 I31) = 0,846+ 3 + j1+ 5(1+j3) = 7,578 +j2,732[A]; I1 = 8,055[A]
IB = I2+ (I23 I12) = 1,27+ j0,733 +10 - 3 - j = 9,538 -j1,732[A]; I2 = 9,848[A]
IC = I3+ (I31 I23) = -1,27-j0,733 -5(1+j3) -10 = -16,27 j9,4[A]; I3 = 18,79[A]
2
IN =I1+IU
j1,766[A];
1,958[A]. a / j150 a/j150)
1 U B Y
2 U C YI3N = 220(1/260
A3=Y0,846
2+I
U NO

220 j380[V]
Y1 Y 2 Y 3
1/260 1/ j150 1/j150
UNO4.8
= 439[V]
Tema
O cas este alimentat la reeaua trifazat de joas tensiune 380/220[V], 50[Hz].
Urmtorii consumatori monofazai snt conectati n stea cu nul accesibil:
pe faza 1, o plit electric cu puterea activ 1980[W] i cos = 1;
pe faza 2, o masin de splat cu puterea aparent 3300[VA] i cos = 0,8 (inductiv);
pe faza 3, ansamblul de prize i corpuri de iluminat. Iluminatul (incandescent i
fluorescent) consum o putere activ de 1320[W], la cos = 0,6 (inductiv).
1.Desenai schema de principiu a instalaiei.
2.Calculai tensiunile de faz, curentii de faz, impedanele echivalente ale sarcinilor.
3.Calculai curentii de linie i reprezentai diagrama fazorial a tensiunilor i curenilor.
4.Calculai valoarea curentului de echilibrare (prin conductorul de nul).

4.2.5. PUTERI ELECTRICE n RETELE TRIFAZATE

a) Reea cu conductor neutru (reea cu 4 conductoare)
* P1

A
UA

UB
C
UC Z U1
0
0

U2

* P2
*
*
U3

I1

Z1

I2

Z2

P3 I3 3

Z3

Fig.4.23 Msurarea puterii active n

reele trifazate cu 4 conductoare

I0

I 0 I1 I 2 I 3 ; I*0 I1* I*2 I*3

U0

S U1 I1* U 2 I *2 U 3 I *3 U 0 I *0

U1 U 0 I1* U 2 U 0 I *2 U 3 U 0 I *3 U1' I1* U '2 I *2 U 3' I *3

'

'

'

P U1' I1cos U1 , I1 U '2 I 2 cos U 2 , I 2 U 3' I 3cos U 3 , I 3

P1 P2 P3 .
Observatii:
putere activ se absoarbe numai pe faze (nu i prin conductorul de nul);

puterea total este suma puterilor pe cele trei faze.

b) Reea fr conductor neutru (reea cu 3 conductoare)

UAB = U12; UBC = -U32

UCA

A
UAB
B
UBC
C

* P1
*
U12

I1

I2

1
2

U32

Msurarea puterii active n

reele trifazate fr conductor neutru
Fig.4.24

P2 I3

Y
sau

I1 I 2 I 3 0 ; I1 I 2 I 3 0

S U1 I1 U 2 I 2 U 3 I3 U1 U 2 I1 U 3 U 2 I 3 U12 I1 U 32 I 3
*

P U12 I1cos U12 , I1 U 32 I3cos U 32 , I 3 P1 P2

Observaii:

P1 si P2 au semnificaia unor puteri active (dar nu snt puteri active);

P1 si P2 pot avea i valori negative;
wattmetrele snt prevazute cu comutator de semn.

Reea trifazat simetric i echilibrat

U1f U f ; U 2f a 2 U f ; U 3f aU f
U 1f
*

I1f

Z
1

U 2f
*

I 2f

Z2

U 3f
*

I 3f
Z
3

f e j
Z

I f e j

2 U f j
a
e

U f j
a
e

Z1 Z 2 Z 3 Ze j

aI f e j

a 2 I f e j

S U1f I1*f U 2f I*2f U 3f I*3f

U f I f e j a 2 U f aI f e j aU f a 2 I f e j 3U f I f e j . P 3U f I f cos 3P1
Concluzie: reelele simetrice i echilibrate au fazele uniform ncarcate

* P1
L1

* P1

If

L1

If

Z
L2

RTE

L2
Z

L3

L3

Uf

Z0

C C C

Uf
N

b
N nul artificial
Fig.4.25 Msurarea puterii active n reele simetrice i echilibrate
cu (a) i fr (b) conductor neutru.
a

3
I
cos

3
P 3U f I f cos
3U I cos
3U I cos

3
mai utilizat, deoarece nu totdeauna
este accesibil nulul reelei

Notatii: U=U i I=I:

P 3UI cos , [ W ],
Q 3UI sin , [VAR ] ; S 3UI , [VA ].

Problema 4.10

Un receptor trifazat echilibrat, conectat in triunghi, cu impedanta de faza Z,

caracterizata de R = 15[] si L= 32[mH], este alimentat la reteaua trifazata
simetrica, cu tensiunea de linie de 380[V] si frecventa 50[Hz]. Sa se calculeze
puterea activa absorbita.
Rezolvare:
Pentru conexiunea : U = Uf; I = 3If =3Uf /Z; si cos = R/Z, unde:
Z =R2+X2= R2+(L)2 = R2+(2fL)2
Inlocuid valorile cunoscute rezulta:
Z = 152+(2503210-3)2=10[];
If = 380/18 = 21,1[A]; I = 321,1 = 36,6[A];
cos = 15/18 = 0,83;
Reteaua fiind simetrica si echilibrata si cunoscindu-se marimile de linie:
P = 3UI cos = 338036,60,83 = 19994[W] 20[kW].
Tema 4.9

Pentru receptorul trifazat din problema 4.9, calculati puterea reactiva si

justificati ca aceasta putere este absorbita (nu debitata) de receptor.
Tema 4.10

Daca sarcina trifazata, din problema 4.9, este conectata in stea in loc de
triunghi, calculati valoarea curentului si o puterii active absorbite.

Tema 4.11

O sarcina echilibrata, conectata la o retea trifazata simetrica, cu tensiunea

de linie de 6[kV], absoarbe o putere activa de 48[kW], la un factor de putere
cos = 0,94. Calculati valoarea efectiva a curentului de linie. Repetati calculul
in cazul in care sarcina ar fi conectata in triunghi (aceeasi putere activa
consumata si la acelasi cos) si determinati si valoarea efectiva a curentului
prin fazele consumatorului.
Tema 4.12

Impedanta de faza a unui consumator trifazat echilibrat este formata dintro rezistenta R = 15[] in serie cu o capacitate C = 185[F]. Acest consumator,
in conexiune stea, este alimentat la o retea de 50[hz], a carei tensiuni de linie
are valoarea 380[V]. Calculati tensiunea de faza, curentul de faza, defazajul,
puterile active si reactive ce caracterizeaza acest receptor trifazat.
Tema 4.13

La o retea trifazata si simetrica directa, cu tensiunea de 380[v], este legat

in stea, o sarcina dezechilibrata formata dintr-un condensator C, o bobina L si
un rezistor R. Neutrul stelei N este legat la nulul sursei O. Cunoscind ca
L=1/ C = R =100[], se cere sa reprezentati diagrama fazoriala a tensiunilor
si a curentilor pe fazele receptoare, precum si curentul prin conductorul de nul
INO. In cazul intreruperii conductorului de nul, care este tensiunea UNO si care
sint curentii prin fazele receptoare? Repetari calculele pentru aceeasi sarcina
dar alimentata la o retea trifazata simetrica inversa.

4.2.6 CONVERSIA TRIUNGHI STEA

Modificarea conexiunii impedantelor din triunghi in stea este utilizata pentru:
reducerea temporara a puterii (exemplu pornirea motoarelor asincrone);
alimentarea consumatorului trifazat la o retea cu tensiunea de 3 mai mare.
a) Reducerea puterii absorbite
Daca tensiunea retelei si impedanta sarcinii ramin nemodificate, conversia conexiunii din
triunghi in stea, conduce la urmatoarele modificari:
tensiunea de faza se reduce de 3;
curentul de faza se reduce de 3 ori;
curentul de linie se reduce de 3 ori.

1
Ca atare puterea obsorbita de sarcina devine de 3 ori mai mica: PY P
3
b) Adaptarea la o tensiune mai mare
In SUA tensiunea de linie are valoarea de 220V (tensiunea de faza 127V).
Daca consumatorul are conexiunea va putea fi utilizat in UE, unde tensiunea de linie
are valoarea 380V ( tensiunea de faza 220V), prin modificarea conexiunii din in Y.
Tensiunea, curentul si puterea de faza nu se modifica, deci consumatorul nu este
suprasolicitat.

4.2.7 METODA COMPONENTELOR SIMETRICE

Studiul regimurilor nesimetrice in retele cu numar mare de linii de transport,
transformatoare, generatoare si motoare trifazate se face dificil prin metode
clasice, in special datorita prezentei cuplajelor magnetice intre elementele
mobile (rotor si stator) ale masinilor electrice.
Metoda componentelor simetrice, recomandata pentru rezolvarea
regimurilor trifazate nesimetrice ale circuite liniare, consta in calculul a trei
regimuri simetrice.

a) descompunerea sistemului nesimetric in trei sisteme simetrice

Eh1 = Eh2= Eh3= Eh
simetric homopolar
E1 = Eh1+ Ed1+ Ei1
E2 = Eh2+ Ed2+ Ei2
E3 = Eh3+ Ed3+ Ei3
nesimetric

&

Ed1 = Ed
Ed2 = a2Ed
Ed3 = a Ed

simetric
direct

Ei1 = Ei
Ei2 = a Ei
Ei3 = a2Ei

simetric
invers

E1 = Eh +

Ed +

Ei

E2 = Eh+ a2Ed2+ aEi2

E3 = Eh+ aEd3+ a2Ei3

1 1
1 a2
1 a

1
a 3 3j
a2

sistem compatibil determinat

E1
Ed1= Ed

Eh1= Eh2= Eh3= Eh

E3

E2

nesimetric

Eh
Ei3

E3

simetric
direct

Ed2= a2Ed

Ei1 Eh

Ed1 = Ed
Ed2 = a2Ed
Ed3 = a Ed

E1

Ei1= Ei

simetric
invers
Ei1 = Ei
Ei2 = a Ei
Ei3 = a2Ei

E2

Ed3

E1 = Eh1+ Ed1+ Ei1

E2 = Eh2+ Ed2+ Ei2

Ed3= aEd

simetric
homopolar

Ed1

Ei3= a2Ei Ei2= aEi

Eh
Ed2

Ei2

E3 = Eh3+ Ed3+ Ei3

Fig.4.26

Reprezentarea geometric a descompunerii sistemului trifazat nesimetric

n componente trifazate simetrice

b) calculul componentelor simetrice

se cunosc marimile sistemului trifazat nesimetric: E1, E2 si E3;
componentele sistemelor simetrice Eh, Ed si Ei se calculeaza cu relatiile:
1
Eh = 3 ( E1 + E2 + E3 )
1
Ed = 3( E1+ aE2+ a2E3)
1
Ei = 3 ( E1+ a2E2+ aE3)
Problema 4.11

Sa se calculeze componentele simetrice ale sistemului nesimetric de tensiuni

electrice cu valorile instantanee: u1(t) = 102sin(100t)[V], u2(t) = u3(t) =
102sin(100t+/2)[V].
Rezolvare:
Fazorii acestor tensiuni sint: U1= 10[V]; U2 = U3 = 10ej/2 = j10[V].
Valorile complexe (fazorii) componentelor simetrice ale tensiunilor sint:
Uh = 1/3(10 +j10 +j10) = 10/3(1+j2) [V];
Ud = 1/3(10 +aj10 +a2j10) = 10/3[1+(-1/2+j3/2)j+ (-1/2-j3/2)j] = 10/3(1- j) [V];
Ui = 1/3(10 +a2j10 +aj10) = 10/3[1+(a2+a)j] = 10/3(1- j) [V];

c) calculul puterilor cu ajutorul componentelor simetrice

S = U1I1* + U2I2* + U3I3*,
unde: U1, U2, U3 sint tensiunile de faza, iar I1, I2, I3 curentii de faza.
Functie de componentele simetrice:
U1 = Uh+ Ud+ Ui; U2 = Uh+ a2Ud+ aUi; U3 = Uh+ aUd+a2Ui,
expresia puterii compleze devine:
S = Uh(I1* + I2* + I3*) + Ud(I1* + a2I2* + aI3*) + Ui(I1* + aI2* +a2I3*).
Deoarece; a* = a2 si a2* = a, rezulta:
S = 3UhIh* + 3UdId* + 3UiIi*.

d) transformator de nul
O retea de joasa tensiune (j.t.) este alimentata printr-un transformator trifazat T1
alimentat la o retea de inalta tensiune (i.t.). Ambele infasurari sint conectate in stea, cu
nul accesibil in secundar (j.t.) si cu nulul izolat in primar (i.t.). Aceasta ultima conditie
implica:

IA + IB + IC = 0.
Conform teoriei transformatorului, curentii din infasurarile corespunzatoare ale primarului
(i.t.) si secundarului (j.t.) sint proportionali, diferind numai prin numarul de spire. Ca atare
relatia este adevarata si pentru curentii de linie din reteaua de j.t.:

IR+ IS+ IT = 0.
Deoarece suma curentilor de linie este nula, obligatoriu si componenta homopolara va fi
tot nula. Astfel, in cazul conectarii unei sarcini dezechilibrate, nu se poate garanta
mentinerea tensiunii de faza.
In cazul particular al conectarii unei sarcini monofazate Z (de exemplu intre faza T si
nulul N), conditia IR = IS = 0 conduce la IT = 0 si UTN = 0.
Pentru garantarea unei alimentari corecte a sarcinii trebuie conectat, in reteaua de joasa
tensiune, un al doilea transformator, numit transformator de nul, cu primarul in stea cu
nul accesibil si secundarul in triunghi. Acest transformator este capabil sa furnizeze
componenta homopolara Ih ceruta. Conexiunea in triunghi a secundarului
transformatorului T2 asigura egalitatea curentilor din primar.
In cazul sarcinii monofazate unice Z, curentii ceruti sint I1 = I2 = 0 si I3 = I = UTN/Z.
Descompunerea in componente simetrice arata ca transformatorul T2 se comporta ca un
circuit deschis (impedanta infinita) pentru componentele directa si inversa si ca un

T1

IA

IR

Ih

IS S I1
I2
IT

IB
IC

T2

Ih
Ih

I3

IA+IB+IC=0

teoria
transformatorului I +I +I =0
R S T

3Ih
N

retea de inalta tensiune

retea de joasa tensiune

Fig. 4.27 Tratarea nulului ntr-o reea de joas tensiune