Amplificator Cu 2 Etaje

Bacila Sergiu Dorin XII electro.
2oo8 Amplificator cu 2 etaje

Cap. I - Amplificatoare electronice

1.1Generalitati
Circuitele electronice sunt acele circuite care contin componente
electronice,tuburi electronice sau dispozitie semiconductoare, aand caracteristici
current!tensiune neliniare si posibilitatea de a comanda prin semnale electrice
parametrii lor.
"na din aplicatiile cele mai raspandite ale acestor circuite este amplificarea
semnalelor, adica obtinerea la bornele de iesire ale unui montaj , numit amplificator, a
unui semnal, de obicei de aceiasi forma si frecenta ca cel aplicat la intrarea lui, dar de
amplitudine marita.
In cazul general , un amplificator reprezinta un cuadripol activ, preazut cu
doua borne de intrare si doua borne de iesire , capabil sa redea la iesire semnale
electrice de putere mult mai mare decat cele de la intrare.
#termenul de cuadripol$% poli& se refera la faptul ca circuitul respectie poseda patru
borne$doua de intrare si doua de iesire&, iar termenul de AC'I( implica faptul ca intre
intrare si iesire este intercalata o sursa de energie.)
*entru a indeplini aaceasta functie , un amplificator+ trebuie preazut cu o sursa
de energie electrica, pe seama careia se obtine sporulde putere de la iesire si cu
elemente actie care sa transforme o parte din energia absorbita de la sursa de
alimentare in energie de current alternatie, ariabil in ritmul semnalului. In sc,emele
care nu necesita detalii, amplificatoarele se reprezinta s+mbolic ca in figura -.-
....referate!gratis.ro
Bacila Sergiu Dorin XII electro. 2oo8 Amplificator cu 2 etaje

/ig .- Simbolul unui amplificator cu mai multe etaje
1.2 Clasificarea amplificatoarelor
"n amplificator consta din unul sau mai multe etaje de amplificare. 0le se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii1
Dupa natura semnalului ce preponderenta amplificat, se intalnesc1
! amplificatoare de tensiune
- amplificatoare de curent
- amplificatoare de putere
*rimele doua categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relati
mici, fiind numite 2de semnal mic3. Cea de!a treia categorie de amplificatoare trebuie
sa furnizeze la iesire puteri mari $cel putin de ordinul .atilor&, cu un randament
acceptabil4 ele lucreaza aproape de posibilitatile lor ma5ime in priinta puterii disipate,
a curentilor si a tensiunilor 6 de aceea se numesc amplificatoare 2de semnal mare3.
Dupa tipul elementelor active folosite se intalnesc:
- amplificatoare cu tuburi electronice
- amplificatoare cu semiconductoare
- amplificatoare cu circuite integrate (operationale)
- amplificatoare magnetice
Dupa valoarea benzii de frecventa a semnalelor amplificate, adica dupa
alorile frecentelor semnalului de intrare, amplificatoarele se pot clasifica astfel1
- amplificatoare de curent continuu: amplifica frecente incepand cu j 7 8 $curent
continuu&
! amplificatoare de audiofrecventa $joasa frecenta&1 amplifica semnale de banda
audibila intre 28 9z si 28 :9z
! amplificatoarele de foarte inalta frecventa: pentru frecente cuprinse intre ;8 si
;88<9z.
Banda amplificatoarelor este cel putin egala cu cea a semnalelor redate.
Dupa latimea benzii de frecventa amplificata, se intalnesc1
- amplificatoare de banda ingusta (920 kHz)
- amplificatoare de banda larga (amplificatoare de videofrecventa), aand o gama de
frecente amplificate cuprinse intre catia ,erti $teoretic 8 9z& si = <9z $teoretic >
<9z&.
Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje, se pot intalni1
- amplificatoare cu cupla !"#
- amplificatoare cu circuite acordate
- amplificatoare cu cupla prin transformator
- amplificatoare cu cupla rezistiv (numite si amplificatoare cu cupla galvanic sau de
curent continuu)$
De obicei un amplificator apartine simultan mai multor categorii de clasificare.
De e5emplu, un amplificator de tensiune dintr!un receptor de radio poate fi un
amplificator ce tranzistoare, de audiofrecenta, de semnal mic, de banda ingusta, cu
cuplaj ?C.
1.3 Parametrii amplificatoarelor
*erformantele amplificatoarelor se e5prima prin anumite caracteristici sau
parametrii. <arimile fundamentale caracteristice pentru functionarea unu
amplificator sunt1
! coeficientul de amplificare (amplificarea, castigul)
- distorsiunile
- caracteristicile amplitudine-frecventa si faza-frecventa#
-raportul semnnal%zgomot
- gama dinamica
- sensibilitatea
1.3.1 Coeficientul de amplificare amplificarea!
Amplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator. 0a
reprezinta raportul dintre o marime electrica de la iesirea amplificatorului si marimea
corespunzatoare de la intrare. In functie de natura acestei marimi electrice, se pot
defini1
! amplificarea in tensiune:

r
ies
u
&
&
'
int
=
$fig.2&
- amplificarea in curent:

r
ies
i
(
(
'
int
=
$fig.;&
- amplificarea in putere:
r
ies
p
)
)
'
int
=
$ fig.%&
Deoarece semnalul de iesire poate fi defazat fata de cel de intrare, inseamna ca
amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere comple5e, aand un modul @A@ si
o faza A4 amplificarea in putere este un numar real, deoarece puterea este o marime
scalara.
Ba un amplificator cu mai multe etaje $fig.2&, amplificarea totala este egala cu
produsul amplificarilor fiecarui etaj. In adear, se obsera usor ca $de e5emplu,
amplificator cu trei etaje&1
$fig.=&
In electronica si telecomunicatii, pentru e5primarea alorii amplificarii se
folosesc unitatile logaritmice. "nitatea bazata pe logaritmii zecimali se numeste
decibel $dB&, iar cea bazata pe logaritmii naturali se numeste neper $Cp&.
Introducerea lor se bazeaza pe necesitatea de a trasa grafice intr!un domeniu
mare de ariatie a amplitudinilor semnalelor precum si intr!un domeniu mare de
frecenta. 05primarile amplificarilor, in aceste conditii, sunt1

r
ies
u
r
ies
u
&
&
*p '
&
&
d+ '
int int
ln ) # 4 log 28 ) # = =
$fig.>&

r
ies
i
r
ies
i
(
(
*p '
(
(
d+ '
int int
ln ) # 4 log 28 ) # = =
$fig.D&

r
ies
p
r
ies
p
)
)
*p '
)
)
d+ '
int int
ln
2
-
) # 4 log 28 ) # = =
$fig.8&
in care1
-Cp 7 8.>8> dB $fig.E&
; 2 -
; 2
;
int
2
int
u u u
ies
r r
ies
u
' ' '
&
&
&
&
&
&
&
&
' = = =
1.3.2 Distorsiunile
!eproducerea ine,acta a semnalului de iesire data de cel de intrare, datorita
fie variatiei amplitudinii cu frecventa, fie a unor frecvente noi introduse, poarta
numele de distorsiuni$ -upa tipul lor, ele pot fi:
- distorsiuni ale amplitudinii in functie de frecventa#
- distorsiuni ale fazei in finctie de frecventa
- distorsiuni armonice
- distorsiuni de intermodulatie

.ig$/0 0 dependenta de frecventa a aplificarii:
a$caracteristica amplitudine-frecventa
b$caracteristica faza-frecventa
)rimele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar
ultimele doua categorii se numesc distorsiuni neliniare$
-istorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etaele de semnal mic$
Distorsiunile amplitudinii in functie de frecventa redau abaterile caracteristicii reale
de la caracteristica ideala# se evalueaza cantitativ prin relatia:

@ @
@ & $ @
8
'
f '
1 =
(fig$//)
in care: 1 este factorul de distorsiuni de amplitudine
2'
0
2 - amplificarea la frecvente medii
2'(f)2 - amplificarea la anumita frecventa 3f4
+anda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse
intre o frecventa limita superioara f
s
si o frecventa limita inferioara f
i
, a caror
amplitudine reprezinta
2
-
5 0$606 din amplitudinea frecventelor medii$ 7a aceste
frecvente amplificarea scade cu 8 d+ fata de '
0
(amplitudinea frecventelor medii)$
Distorsiunile de baza$ 'baterile caracteristice faza-frecventa (fig$/0 b) fata de
caracteristica unui amplificator ideal (o dreapta de ecuatie 95-kf) reprezinta
distorsiunile de faza$ -atorita neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva
umana, ele sunt mai putin importante in audiofrecventa, dar sunt foarte importante in
amplificatoarele de videofrecventa$
Distorsiunile neliniare armonice$ )rin distorsiuni neliniare armonice se
inteleg acele deformari ale semnalului de la iesirea unui amplificator care sunt
produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare,
miezuri magnetice (fig$ /2)

.ig$/2 0 aparitia distorsiunilor neliniare intr-un eta amplificator cu tranzistor
1.3.3 Caracteristica amplitudine " frecventa
(n cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine consta si de diferite
frecvente, aplicat la intrare, este redat la iesire tot cu amplitudine constanta (marita
ca valore), aceeasi pentru toate frecventele$ (n cazul amplificatoarelor reale,
amplitudinea semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind
mai mica spre capetele benzii (la frecvente inferioare si la cele superioare), datorita
urmatoarelor cauze:
- elementele reactive din circuit (condensatoare, bobine) prezinta reactante
ce variaza cu frecventa#
- factorii de amplificare (:, ;), ai tranzistoarelor depind de frecventa (peste
o anumita valoare a frecventei)#
- dependenta amplificarii de frecventa este caracterizata prin curbele de
variatie cu frecventa modulului si , respectiv a fazei amplificarii, deoarece
amplificarea este un numar comple,$ "urba 2'2 5 '(f)2 se numeste caracteristica
amplitudine frecventa (fig$/0)$ <e observa ca amplificarea este independenta de
frecventa (cu valori constante) intr-o regiune numita a 3 frecventelor medii4 si scade
atat la frecvente inalte, cat si la frecvente oase$
1.3.# $aportul semnal%z&omot
!eprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si
tensiunea de zgomot propriu$ =ensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul
aleator (cu variatia >aotica in timp) produs de elementele componente ale
amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului
electric$ ?a se masoara la iesirea amplificatorului, scurcircuitand bornele sale de la
intrarea amplificatorului$ 'cesta reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea
la iesire tensiunea propie de zgomot$
)entru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat in mod suparator este necesar
ca ele sa depaseasca de un numar de ori nivelul zgomotului, deci sa se realizeze un
anumit raport semnal%zgomot$
7a un amplificator cu mai multe etae zgomotul provine mai ales, din circuitul
de intrare si din primul eta$ @gomotele provin din rezistoare, din elemente active si se
pot datora si unor cauze constructive: filtrarea insuficienta a tensiunii de alimentare,
ecranare necorespunzatoare a circuitelor etc$
Aaloarea raportului semnal%zgomot se reda sub forma:
raport semnal%zgomot 5 20 log
zies
sies
&
&
(fig$/8)
1.3.' Gama dinamica
!eprezinta raportul intre semnalul de putere ma,ima si cel de putere minima
pe care le poate reda amplificatorul$ *ivelul semnalului amplificat este limitat
superior de catre puterea etaului final si inferior de raportul semnal%zgomot al
amplificatorului$ -e retinut ca amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pt
reduce gama dinamica a unui program$
1.3.( )ensibilitatea
<ensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea
acestuia pentru a obtine la iesire tensiune sau putere nominala$ "unoscand
amplificarea si puterea nominala se poate calcula sensibilitatea$ ?a caracterizeaza
mai ales etaele amplificatoare de putere si se e,prima in unitati de tensiune (A, mA,
BA)$
1.# *taje de amplificare
'mplificatoarele de audiofrecventa (de oasa frecventa) sunt destinate
amplificarii semnalelor cu frecvente cuprinse intre zeci de >erti si zeci de kilo>erti$
?,citate cu semnale mici, ele trebuie de obicei sa furnizeze puteri relativ mari pe
impedante de sarcina, de obicei pur rezistive$
'mplificatoarele de audiofrecventa sunt constituite intr-un numar de
amplificatoare in tensiune si dintr-un eta final care amplifica in putere$ )entru puteri
mari, c>iar etaul care precede etaul final amplifica in putere$
1.'. +mplificatoare de putere
(n cazul amplificatoarelor de putere prezinta interes nu numai amplitudinea
semnalului de la bornele de iesire ale amplificatorului, ci si puterea debitata de acest
semnal in sarcina$ (n mod obisnui, pentru a obtine o anumita putere la iesirea etaului
final al amplificatorului, trebuie aplicata o anumita putere la intrarea lui, deci acest
tip de amplificatoare se caracterizeaza printr-o anumita amplifcare de putere$ (n
principiu e,ista, doua deosebiri principale intre amplificatoarele de tensiune si cele
de putere, in privinta conditiilor specifice de functionare:
- nivelul semnalului necesar la intrare: semnal mic la amplificatoarele de
tensiune ('&) si semnal mare la cele de putere ('))
- valorea impedantei de sarcina# relativ mare (@
int
C >
//
5 sute de o>mi pana la
:iloo,mi& pentru A", mica $?
difuzor
7 catia F& pentru A*.
&n alt aspect important in cadrul acestor etae este acela al randamentului,
care trebuie sa fie cat mai ridicat$?taul absoarbe de la sursa de alimentare o anumita
putere a
)
, din care o parte foloseste ca putere utila u
)
, dezvoltata pe rezistenta de
sarcina si o parte se pierde pe tranzistor si elementele rezistive ale sc>emei prin care
circula componente continue (putere disipata, d
)
)# puterea disipata pe tranzistor
trebuie sa nu depaseasca ma5 d
)
admisibila a acestuia$
1.'.1 Clase de functionare pentru amplificatoare de putere
In functie de tensiunea continua de polarizare baza emitor si de amplitudinea
semnalului de e5citatie, un tranzitor poate fi utilizat in mai multe regimuri de lucru,
numite clase de functionare. $fig.->&
/ig.-> 6 definirea claselor de functionare ale unui amplificator de putere cu un tranzistor
Amplificator de putere in clasa A
Sc,ema celui mai simplu amplificator de putere cu tranzistor in cone5iune 0C,
clasa A, si caracteristica dinamica a acestuia, sunt prezentate in $fig.-D&. *unctul static
de functionare poate fi ales in domeniul limitat de curentul de colector ma5im
admisibil ma5 c
)
, tensiunea colector emitor ma5im admisibila ma5 "?
&
si ,iperbola de
disipatie corespunzatoare puterii care poate fi disipata de tranzistor , fara a depasi
ma5 d
)
. *entru obtinerea unei puteri cat mai mari , se recomanda ca acest punct sa se
aleaga cat mai aproape de ,iperbola de disipatie, printr!o polarizare adecata a bazei .
Ba aplicarea unui semnal sinusoidal la intrare , punctul de functionare se
deplaseaza pe caracteristica dinamica descriind doua segmente respecti egale <C si
<* , la care corespund amplitudinile curentului de colector "1
(
, respecti a tensiunii
de colector "1
&
.
Aantajul acestui tip de etaj este ca reda la iesire un semnal de aceeasi forma cu a
celui de intrare, deci ca nu introduce distorsiuni neliniare.
Dezaantajul lui este ca in absenta semnalului se consuma putere in circuitul
tranzistorului $I
co
G 8&, ceea ce duce la un consum ridicat al sursei de alimentare.
/ig.-D 6 Amplificator de putere clasa A1
a.sc,ema etajului
b.caracteristica dinamica
Amplificator de putere in clasa B
Dezaantajul etajelor clasa A poate fi eitat folosint la amplificatoarele de putere
clasa B de functionare. In acest caz, insa, datorita reproducerii la iesire a unei singure
alternante din semnalul sinusoidal aplicat la intrare, este necesara folosirea a doua
tranzistoare care sa reproduca pe rand cate una din alternante. Acest sistem se numeste
2in contratimp3.
Sc,emele de amplificare de putere in contratimp $clasa B& cu tranzistoare se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii1
!dupa tranzistorele folosite1 Hde acelasi tip $ambele pnp sau npn &
Hcomplementare$unul pnp si celalalt npn&
!dupa modul de cuplaj cu etajul precedent 1 Hprin transformator
Hprin condensator
!dupa modelul de cuplaj cu sarcina $de obicei difuzorul&1 Hprin transformator
Hprin condensator
Cele mai reprezentatie sc,eme de amplificare de putere functionand in clasa B sunt1
!cu tranzistoare de acelasi tip, in montaj simetric
!cu tranzitor de tip opus, in montaj complementar
!cu tranzistoare identice, in montajul casicomplementar
/ig.-8 6 caracteristica dinamica a etajului
1.'.2. $eactia in amplificatoare
*rin reactie in amplificare se intelege aplicarea unei tensiuni proportionala cu unul
din parametrii de iesire ai amplificatorului, inapoi la intrarea lui, impreuna cu semnalul
de intrare.Dupa natura parametrului de iesire se disting reactia de tensiune si reactia de
curent.
'ensiunea de reactie se reaplica la intrare prin intermediul unui circuit de reactie, in
cazul general de tip cuadripol. Amplificatorul, la randul sau, poate fi si el priit ca un
cuadripol. In aceste conditii, se pot distinge urmatoarele tipuri generale de ractie1 de
tip serie si de tip paralel.
In acest fel se pot distinge patru categorii de sc,eme de reactie1 serie!serie, serie!
paralel, paralel!serie, paralel!paralel.$fig.2-&. Cele mai frecente tipuri sunt cele cu
reactie de tip serie paralel si paralel!serie, denumite pe scurt amplificatoare cu reactie
serie, respecti amplificatoare cu reactie paralel.
/ig.-E tipuri de reactie
1.'.3 ,nfluienta reactiei ne&ative asupra parametrilor
amplificatorului
a.,nfluen-a reac-iei ne&ative asupra amplificatorului
?eacIia negatiJ micKoreazJ amplificare dar mJreKte stabilitatea ei. Ln
adeJr sJ considerJm cJ dintr!o cauzJ oarecare $de e5emplu ariaIia
temperaturii& s!a produs o ariaIie ' ' << a amplificatorului fJrJ reacIie. Ln
acest caz Mn relaIia
'
'
'

=
-
N
, care reprezintJ relaIia amplificatorului cu
reacIie, ' deine ' ' + Ki
N
' deine
N N
' ' + 1
& $ -
N N
' '
' '
' '
+
+
= +
scJzOnd cele douJ relaIii se obIine

LmpJrIind prin 'D Ki IinOnd seama ca ' ' << se obIine
?apoartele
'
'
, respecti
N
N
'
'
dau stabilitate amplificJrii fJrJ reacIie,
respecti cu reacIie! Ln cazul reacIiei negatie PH- deci
N
N
'
'
Q
'
'
deci stabilitatea se
MmbunJtJIeKte.
b.,nfluen-a reac-iei ne&ative asupra caracteristicilor amplitudine-frecven-.
Ln cazul aplicJrii unei reacIii negatie, caracteristica de frecenIJ se modificJ
dupJ cum se obserJ din figura I(.- obIinOndu!se o lJrgire a benzii de frecenIe. Se
poate demonstra cJ frecenIele limitJ superioare Ki inferioare dein1
'
f

=
-
-
N
unde
f f < N
& - $ N ' f
s
=
unde
s s
f f > N
c.,nfluen-a reac-iei ne&ative asupra distorsiunilor liniare
SJ presupunem cJ la intrarea amplificatorului se aplicJ un semnal sinusoidal, iar
la ieKire datoritJ caracteristicii neliniare a tranzistorului, semnalul apare distorsionat.
*rin circuitul de reacIie negatiJ, este aplicat din nou la intrare Mn opoziIie de fazJ, deci
cu o deformare contrarJ celei de la ieKire. Ln consecinIJ semnalul rezultat a fi mai
puIin deformat prin compensare.
/actorul de distorsiuni Mn cazul amplificatorului cu reacIie negatiJ, este dat de
formula1
'
=
-
N
unde < N
'
'
E '
'
' '
'
=
R
-
R
-
-
N
N
&) $ - # &S - $ - & $ -

N
' ' '
'
'
'
' '
' '
'
+
+
+
=

d.,nfluen-a reac-iei ne&ative asupra impedan-elor de intrare /i de ie/ire ale
amplificatorului
Ln cazul amplificatorului cu reacIie serie, impedanIa de intrare creKte faIJ de
cazul amplificatorului fJrJ reacIie. Lntr!adeJr plecOnd de la formulele1
-
-
int
-
-
int
N
N
N 4
(
&
@
(
&
@ = =
Ki folosind relaIiile
r
r
&
&
2
-
=
Ki
r
& & &
- - -
N =
si faptul ca
N
- -
( ( = ,rezulta1
int
-
-
-
-
int
& - $
& - $
N
N
N @ '
(
& '
(
&
@
= =
0i&ura 21InfluenIa reacIiei
negatie asupra caracteristicii
amplitudine!frecenta
Se poate demonstra ca impedanIa de ieKire scade Mn cazul folosirii reacIiei negatie,
dupJ formula1 ies ies
@
'
@
& - $
-
N

=
unde ies ies
@ @ < N
Ln general, dacJ se foloseKte o reacIie negatiJ foarte puternicJ
- - >> '

Mnlocuind Mn relaIia
'
'
'

=
-
N
rezultJ

- -
N =
=
'
'
adicJ amplificarea cu reacIie
deine independentJ de parametri amplificatorului, obIinOndu!se astfel amplificatoare
de mare stabilitate.
Aceste consecinIe ale aplicJrii reacIiei negatie Mn amplificatoare justificJ
pentru cJ este nelipsitJ din amplificatoare.
Cap.II . Amplificator cu 2 etaje
2.1. )c2ema electrica
2.2. 0unctionare
2.3. Condensatorul (capacitorul)
Simbolul capacitorului este dat in figura urmatoare1
Condensatorul este o componenta electronica pasia cu impedanta capacitia
pOna la o anumita frecenta. Capacitatea, principala caracteristica a condensatorului
reprezinta raportul dintre sarcina care se acumuleaza intre doua armaturi conductoare
si diferenta de potential care apare intre cele doua armaturi
"nitatea de masura a capacitatii in SI cse numeste farad #/). Capacitatea
electrica a capacitoarelor intalnite in practica este mult mai mica decat faradul, de
aceea se folosesc submutiplii acestuia si anume1 micro faradul#T/), nano faradul#n/),
si picofaradul#p/).
Capacitoarele se pot lega in serie sau parallel1
Conectarea in serie este ec,ibalenta cu marirea distantei dintre armaturi,
astfel incat capacitaea totala a fi mai mica decat fiecare din capacitatile
componente. Capacitatea ec,ialenta se calculeaza cu formula1
-UC7-UC-V-UC2V-UC;
Conectarea in paralel, efectul este similar cu marirea suprafetei armaturilor,
capacitaeta totala fiind egala deci cu suma tuturor capacitatilor1 C7C-VC2VC;
Parametrii capacitoarelor:
-. capacitatea nominala1depinde de suprafata armaturilor si este inscrisa
pe capacitor.
2. capacitatea reala1 poate fi diferita de cea nominala datorita unei
tolerante.
;. gama temperaturilor nominale reprezinta alorile temperaturilor
mediului ambiant in care poate functiona capacitorul.
%. rezistenta de izolatie este rezistenta pe care o prezinta capacitorului in
curent continuu, find egala cu raportul dintre tensiunea aplicata si
curentul ce!l strabate.
=. tensiunea nominala , marcata pe corpul capacitoarelor, reprezinta
tensiunea continua ma5ima sau tensiunea alternatia eficace la care
capacitorul poate functiona o perioada cat mai lunga, pastrandu!si
parametrii in limitele admise.
>. tensiunea de arf reprezinta tensiunea la care capacitoarele pot rezista,
fara a strapunge, perioade scurte de timp.
'ipuri de capacitoare
!capacitoare fi5e !capacitoare stecloceramice
!capacitoare ceramice !capacitoare cu foaie de polistiren
!capacitoare cu ,artie !capacitoare de aluminiu
!capacitoare ariabile
2.4. Rezistorul
?ezistorul este componenta electronica de circuit, cu doua borne, care are are
proprietatea, potriit careia, intre tensiunea la bornele lui si curentul care!l parcurge,
e5ista relatia, descoperita de W.S.X,m si cunoscuta sub denumirea de legea
lui X,m 1
" 7 ? I , unde ? este marimea rezistorului
"nitatea de masura a rezistentei electrice este o,mul $Y&.In practica se
utilizeaza si multiplii acestei marimi1 :iloo,mul $PY& si megao,mul $<Y&, intre
acestea e5istand relatiile1 -PY 7 - 888Y 4-<Y 7-888 PY7- 888 888Y
?ezistenta nominala ! 0ste marimea alorii rezistentei,marcata in cifre sau in
dungi colorate, pe corpul rezistorului. Acestei alori i se asociaza intodeauna toleranta,
e5primata in procente din aloare.
Daca rezistorul este supus unei puteri mai mari decat puterea nominala, pot
apare fenomene ca ariatia inadmisibila a parametrilor sai, reducerea duratei de
functionare sau distrugerea elementului rezisti. ?ezistoarele utilizate cel mai frecent
in in montajele electronice au puterea de disipatie cuprinsa in limitele 8,-!2Z.
(aloarea unui rezistor poate fi determinata sau cunoscund codul culorilor, sau
masurand cu un multimetru.
2.5. Tranzistorul
*entru a intelege functionarea unui tranzistor, om e5amina initial jonctiunea p!
n. X jonctiune semiconductoare p!n, este un ansamblu format din alipirea unui
semiconductor de tip p cu unul de tip n.
Intre cele doua regiuni n si p, e5ista o diferenta de concentratii de electroni respecti
de goluri4 corespunzator acestui gradient de concentratii a apare tendinta de egalare a
concentratiilor prin difuzie de electroni catre regiunea Sp, respecti de goluri catre
regiunea Sn. Simultan cu acest proces, au loc fenomene de recombinare, adica de
ani,ilare a perec,ilor electron!gol. In acest fel, la contactul celor doua regiuni
semiconductoare, apare pe o lungime l [ -8!% cm, un camp electric de baraj care
impiedica difuzia ulterioara de purtatori. \ona de lungime l se numeste strat $sau zona&
de baraj.
0lectronii difuzati din Sn catre Sp, or fi minoritari in noua regiune fata de
goluri4 corepunzator, in regiunea Sp, golurile or reprezenta purtatorii majoritari iar
electronii, purtatorii minoritari. Iners, in regiunea Sn, electronii or fi purtatori
majoritari iar golurile, purtatori minoritari.
X jonctiune poate fi polarizata in sens direct sau in sens iners daca
polaritatea sursei este. In primul caz apare un camp electric e5terior opus campului 0b4
corespunzator, campul electric total a scadea usurand deplasarea purtatorilor. Similar,
la polarizarea inersa campul electric total $de acelasi sens cu cel de baraj& a creste,
impiedicand deplasarea purtatorilor.
*rin montarea a doua jonctiuni semiconductoare in opozitie, se obtine un
tranzistor. Daca cele trei regiuni semiconductoare sunt succesi de tip n!p!n,
tranzistorul este de tip npn $secenta p!n!p genereaza un tranzistor de tip pnp&. Cele
trei regiuni se numesc corespunzator emitor,baza, colector. *rima jonctiune $realizata
la contactul baza!emitor& este polarizata in sens direct si se numeste jonctiune baza!
emitor. A doua jonctiune $la contactul baza!colector& este polarizata iners si se
numeste jonctiune baza!colector.
In urma polarizarii directe a emitorului, in circuit apare un curent proportional
cu tensiunea " aplicata. *urtatorii generati or trece prin baza, din emitor in colector.
0lectronii injectati din emitor, or genera deci in colector un curent de difuzie.
2.6.orme de protec Iia muncii
-. /iecare om al muncii este obligat ca, Mnainte de folosirea mijloacelor
indiiduale de protecIie, sJ erifice lipsa defectelor e5terioare, curJIenia lor, marcarea
tensiunii la care este permisJ utilizarea precum Ki dacJ nu s!a depJKit termenul de
menIinere a caracteristicilor electrice.
2. Art.;82=1 Amestecul acizilor se face turnOnd pe cel mai concentrat Mn cel mai
diluat!
;. Art.;=;E1 Ba e5ploatarea bJilor cu conIinut acid se a eita contactul soluIiilor
cu pielea
%. Art.;>D>1 Comenzile de pornire Ki oprire a lucrJrilor se or face de cJtre Keful
de lucrare, Ki tot el a conduce probele.
=. Art.;>8E1 Cablurile mobile de legJturJ se or controla Mnainte de punerea sub
tensiune
>. Art.;>EE1 0ste interzisJ modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune.
D. Art.;D281 Se interzice atingerea legJturilor neizolate c,iar dacJ acestea sunt
alimentate la tensiuni joase.
Ln toate atelierele Ki locurile de muncJ Mn care se foloseKte energia electricJ se
asigurJ protecIia Mmpotria electrocutJrii.
*rin electrocutare se MnIelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.
'ensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numitJ
tensiune de atingere.
Wraitatea electrocutJrii depinde de o serie de factori1
-. ?ezistenIa electricJ a corpului omenesc. ?ezistenIa medie a corpului $pielea
este singurul organ izolator& este de -888 Ki poate aea alori mai mari
pentru o piele uscate sau alori mult mai mici $288 & pentru o piele udJ sau
rJnitJ
2. /recenIa curentului electric. Curentul alternati cu frecenIe Mntre -8!-889z
este cel mai periculos. Ba frecenIe de circa =88.8889z e5citaIiile nu sunt
periculoase c,iar pentru intensitJIi mai mari ale curentului electric.
;. Durata de acIiune a curentului electric. DacJ durata de acIiune a curentului
electric este mai micJ de 8,8- efectul nu este periculos4
%. Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situaIii sunt cele
Mn care curentul electric trece printr!un circuit Mn care intrJ Ki inima sau locuri
de mare sensibilitate neroasJ $ceafa, tOmpla etc.&
=. (alorile curenIilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu
cu legea lui X,m1
!
&
( =
unde ? este suma rezistenIelor din circuit.
!aloarea limitJ a curenIilor nepericuloKi sunt -8mA curent alternati Ki =8mA
curent continuu.
0fectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa Mn1
0lectroKocuri Ki electrotraumatisme. COnd aloarea intensitJIii curentului electric
este mai micJ de -mA, nu se simte efectul Kocului electric. Ba alori mai mari de
-8mA curent alternati se produc comoIii neroase Mn membre4 contracIiile muKc,ilor
fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sJ se facJ greu. *este
aloarea de -8mA se produce fibrilaIia inimii Ki oprirea respiraIiei.
0lectrotraumatismele se datoreazJ efectului termic al curentului electric Ki pot prooca
orbirea, metalizarea pielii, arsuri.
Cositorirea Ki lipirea se fac Mn locuri special amenajate Ki preJzute cu sisteme
de entilaIie corespunzJtoare.
Art.;D>81 BJile de cositor pot fi izolate termic astfel MncOt temperatura
elementelor e5terioare sJ nu depJKeascJ ;= grade Celsius
Art.;D>21 Bocurile de muncJ la care se e5ecutJ operaIii de lipire or fi
preJzute cu un sistem de entilaIie localJ pentru absorbirea nociitJIilor din zona
ciocanului de lipit.
Art.;D>%1 'oate sculele electrice portabile folosite la lipire or fi alimentate la o
tensiune de sub 2%(, iar Mn locurile periculoase din punct de edere al electrocutJrii
alimentarea se a face la -2(.
0ste interzisJ modificarea montajelor electrice sub tensiune
Aparatele electrice Ki dispozitiele au5iliare sa fie alimentate la o tensiune
corespunzJtoare Ki sJ aibJ prize cu MmpJmOntare.
Cap. III. A!"!
A!"A #
3.#. $c%ema electrica (proiectata electronic )

Amplificator cu 2 etaje
ANEXA 2

3.2. Poze cablaj

a. Poza fata, cu piesele!
b. Poza spate , circuitul de cupru!
3,34,5G$+0,*
6aida ,onescu 7onica - 7anual pentru clasele a 8,-a si a 8,,-a,
9Componente si circuite electronice:, editura Didactica si Peda&o&ica ,
3ucuresti 1;;'
<eb )ite :
2ttp:%%===.studentie.ro%$eferat>0izica>Condensatoare>lucrare>+plica
tive-nr133;#-1.2tml
2ttp:%%fpce#.fizica.unibuc.ro%fpce#%manuals%sit%cap;.pdf
2ttp:%%===.psc-audio.ro%inde?%amplificatoare%amp#.2tml
,sac *u&enia " 7anual de masurari electrice si electronice , clasele a 8-
a, a 8,-a si a 8,,-a, editura Didactica si Peda&o&ica , 3ucuresti 1;;(

Amplificator Cu 2 Etaje

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amplificator Cu 2 Etaje

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8 Amplificator cu 2 etaje

scJzOnd cele douJ relaIii se obIine

&) $ - # &S - $ - & $ -

S-ar putea să vă placă și