Sunteți pe pagina 1din 8

Erupie vulcanic

Erupia vulcanic este una din formele cele mai cunoscute ale vulcanismului, manifestndu-se printro eliminare n cantiti foarte diferite de material provenite din camera sau rezervorul de magm, a
vulcanului.
Cuprins
1 Tipuri de vulcani
2 Tipuri de erupie
3 Vulcani Celebri
4 Ciudat i Minunat
5 Vezi i
6 Legturi externe
Tipuri de vulcani
Forma conic clasic asociat cu vulcanii se nate prin suprapunerea succesiv de straturi de lav i
cenu ceerup dintr-un horn principal. Nu toi vulcanii au aceast form. De exemplu, lava subire i
fluid din Hawaii formaz vulcani-scut, aplatizai, pe cnd lava fluid ce erupe dintr-o fisur i nu
dintr-un horn formeaz podiuri n trepte cum e Podiul Deccan, din India. Domurile vulcanice sunt
formate de erupia lent a lavei groase. Dac vulcanii au dormit sau au fost stini de ceva vreme,
partea central a conului se poate prbui spre interior, formnd un mare crater circular numit
caldeir.
1.Dom Vulcanic - Ridicat de erupia lent a lavei groase, vscoase.
2.Vulcan-scut - Con de mic altitudine, tipic pentru Hawaii
3.Stratovulcanii - Con clasic, abrupt de lav i straturi de cenu.
4.Caldeir - Con prbuit. n aceste cratere se formeaz deseori lacuri.
Tipuri de erupie
Felul n care erupe un vulcan depinde de compoziia lavei i de cantitile de gaz care le conine. Cu
ct lava e mai dens sau cu ct cantitile de gaz sunt mai mari, cu att erupia e mai violent.
Tipurile de erupii sunt determinate dup exemplare tipice - cu excepia celei pliniene, care poart
numele lui Pliniu cel Btrn care a descris erupia **Vezuviu+lui din 79 d.Cr. Unii Vulcani, cum e Etna,
erup n feluri diferite, n funcie de nivelul presiunii i de coninutul de lav.
1.Pelean - Lav dens, foarte gazoas; erupii explozive i nori de gaz.
2.Hawaiian - Lav fluid, fntni de foc, erupie neexploziv.
3.Strombolian - Lav fluid cu coninut ridicat de gaze. Explozii mici, frecvente.
4.Plinian - Erupie exploziv; cenua i recole sunt aruncate foarte sus n aer.
5.Vulcanian - Erupii rare, explozive; arunc cenu i roci la distane mari.

Vulcani Celebri
n lume sunt identificai 10 000 vulcani, din care 500 sunt activi.
1.Cel mai nalt vulcan peste fundul mrii - Mauna Loa din Hawaii: Dei are doar 4 170 m peste nivelul
mrii, Mauna Loa se sprijin pe fundul mrii. Msurat de acolo, este nu numai cel mai nalt vulcan din
lume, ci i cel mai nalt munte cu 10 200m.
2.Cel mai nalt vulcan activ peste nivelul mrii - Cotopaxi din Ecuador: Cu o nlime de 5 911 m,
Cotopaxi a erupt de 50 ori din 1738. Ultima erupie cunoscut a avut loc n 1904, iar n 1975 vulcanul
s-a trezit pentru scurt timp.
3.Cel mai activ n prezent - Kilauea din Hawaii: Kilauea erupe ncontinuu din 1983 ntr-un ritm de circa
5 m cubi/sec de lav. Kilauea nseamn "cel care scuip" sau "care mprtie".
4.Cel mai activ din istorie - Stromboli din Italia: Erupiile slabe, dar continue ale lui Stromboli, situat
pe insulele Eoliene, au fost consemnate nc de pe vremea romanilor, care i-au dat porecla de "Farul
Mediteranei".
5.Cele mai multe victime Tambora din Indonezia: Erupia lui Tambora din 1815 a ridicat o coloan de
cenu de 44km nlime. 10 000 oameni au murit din cauza erupiei, iar alii 82 000 au murit de
foame i boli.
6.Potenial del mai periculos Vezuviu din Italia: m 79 d.Cr. erupia Vezuviului a distrus oraele
romane Pompei i Herculane. O erupie similar n prezent ar avea efecte devastatoare n acest
regiune dens populat.
7.Cea mai mare explozie Krakatau din Indonezia: Krakatau, n strmtoarea Sunda, a explodat n 1883
distrugnd aproape toat insula i formnd un tsunami care a ucis 36 000 oameni.
Ciudat i Minunat
-ntre aprilie i iulie 2000, Etna a produs circa 100 inele de gaz (inele de fum), unele dintre ele perfect
circulare. Cu un diametru de pn la 200 m, ajungeau la o nlime de 5 550m.
Africa :
Kilimanjaro
Nabro

America :
Antofalla
Cotopaxi
Dotsero
El Chicon
Popocatepetl
Paracutin
Mount St. Helens
Mauna Loa
Kilauea
Puyehue
Katmai

Asia :
Bromo
Fuji
Gunung Api
Gamalama
Ijen
Klucevskaia
Sopka
Krakatau
Pinatubo
Semeru
Sakurajima

Australia :
Glasshouse
Mountains
Mount Canobolas
Mount Fox
Mount Warning

Europa:
Etna
Hekla
Stromboli
Vezuviu
Vulcanul Katla

Oceania:
Koro
Lolo
Rabaul
Taveuni
Victory
Surtsey

Cele mai puternice eruptii vulcanice din istorie


Recenta eruptie a vulcanului islandez Eyjafjallajkull a produs, dupa cum se stie, pagube de miliarde de
dolari, fara sa faca insa, din fericire, si victime umane. Tonele de cenusa aruncate in atmosfera prin cosul
acestui vulcan, considerat minor de specialisti, ne-au amintit insa cat de liliputana si de neputinicioasa
este fiinta umana in fata stihiilor naturii. Ce s-ar putea intampla daca ar erupe un alt vulcan, de dimensiuni
mult mai mari decat cel islandez? Istoria, care a consemnat cateva asemenea explozii de proportii, ne-ar
putea oferi referinte elocvente in acest sens.
Lamington
Acest vulcan, inalt de 1680 m, din Papua Noua-Guinee, a erupt in 1951. In noaptea de 18 spre 19 ianuarie
a acelui an, din varful sau au inceput sa iasa fum si lava; localnicii nu s-au speriat, intrucat vulcanul
bolborosea frecvent astfel. De asta data insa, lucrurile stateau mult mai rau: dupa trei zile de aparenta
liniste, o explozie colosala s-a facut auzita, dinspre partea nordica a vulcanului. Jeturi imense de pulbere,
gaze sulfuroase si magma s-au ridicat, la zeci de metri inaltime, ucigand peste 3000 de oameni.
Autoritatile au evacuat restul populatiei din provincia Oro, masura salutara, intrucat eruptia a continuat
pe parcursul urmatoarelor luni.
Kelut
In Java, pe tarmul estic al insulei, se afla vulcanul Kelut. In 1919, un val urias de magma, colectata vreme
de cateva saptamani in conul vulcanului, a facut o fisura in con, pornind la vale si distrugand totul in cale.
Circa 5000 de oameni au fost ucisi. In octombrie 2007, monstrul adormit a dat iar semn ca s-ar trezi si
autoritatile au evacuat, in doar doua zile, peste 30.000 de localnici. O alarma care s-a dovedit binevenita,
pentru ca dupa doua saptamani, vulcanul a erupt, cenusa si gazele otravitoare raspandindu-se pana la zeci
de kilometri distanta - daca in zona s-ar fi aflat oameni, numarul victimelor ar fi fost imens.
Ruiz
Numit de localnici Nevado Del Ruiz, acest vulcan se afla in Columbia si are o nefasta reputatie, cauzata de
valurile de noroi scurse pe laturile sale. In 1845 o eruptie a dus la moartea a 1000 de oameni. Asta nu i-a
impiedicat pe supravietuitori sa-si construiasca locuinte in varful unor coline de magma uscata. N-a fost o
surpriza cand un val de noroi clocotit, izbucnit in 1985, a pornit spre poale cu o viteza de peste 80 km/ora
si a inecat, in cateva minute, 23.000 de oameni, adica aproape toata populatia oraselului Armero.
Mont Pelee
Astazi, vulcanul din Martinica reprezinta o destinatie turistica favorita. In urma cu mai bine de un secol
insa, in 1902, s-a produs aici o eruptie devastatoare, considerata de vulcanologi cea mai puternica din
secolul XX. Peste 30.000 oameni au fost ucisi. Desi primele semne ca Mont Pelee se misca au aparut in
aprilie, abia pe 8 mai s-a produs eruptia propriu-zisa. Fantanile de lava, fulgerele si norii toxici au fost
ejectate din conul vulcanului cu incredibila viteza de 160 km/ora iar orasul Saint Pierre, de la poalele

vulcanului, a fost pur si simplu fiert, incendiile continuand aici timp de cateva zile. Singurii supravietuitori
au fost doi detinuti, aflati intr-un beci al inchisorii locale!
Krakatoa
Localizat in Indonezia, acest vulcan a erupt in august 1883, in mai multe reprize, puterea exploziei
principale fiind, au estimat ulterior specialistii, de 13.000 de ori mai mare decat cea a bombei de la
Hiroshima. Explozia catastrofala, care a putut fi auzita pana la Perth, in Australia, a aruncat in aer 21 km
cubi de roca si cenusa, pana la o inaltime de 140 km! Oficial, au fost ucisi 37.000 de oameni, dar numarul
victimelor a fost cu siguranta mai mare, din cauza tsunami-urilor declansate ulterior.
Tambora
Tot unul dintre cei 130 de vulcani activi din Indonezia, Tambora are o inaltime impresionanta, de 4300 m.
Seria de explozii produse aici intre lunile aprilie si iunie, in 1815, a zguduit, putem spune, intreaga lume,
schimband complet compozitia stratosferei si generand, in cele din urma, o foamete cum Europa si
America de Nord nu mai cunoscusera de sute de ani. Asezarile din jurul vulcanului au fost complet
acoperite de lava si toata vegetatia insulei Tambora a fost distrusa de cenusa toxica si de ploile acide care
au cazut timp de cateva saptamani. In total, circa 70.000 de oameni au murit arsi, otraviti sau din cauza
inanitiei.
Vezuviu
De numele sau se leaga una dintre cele mai mari catastrofe ale lumii antice: ingroparea, sub lava si
cenusa, a trei asezari romane, intre care se detaseaza cosmopolitul oras Pompeii, in anul 79 d.Hr. Coloana
de cenusa s-a ridicat probabil la 40 km inaltime iar vulcanul a erupt cu violenta timp de o noapte si o zi,
provocand moartea a 25.000 oameni. De atunci, Vezuviul a mai erupt de cateva ori, ultima data in 1944,
cand au fost distruse mai multe sate de la poalele lui, fara a se inregistra insa victime umane.
Vulcanul care a declansat Revolutia franceza
In Islanda exista un vulcan mult mai puternic decat mult mediatizatul Eyjafjallajkull dar care din fericire
doarme de mai bine de doua secole. Este vorba despre Laki, un trunchi de con inalt de 1725 m, care a
erupt ultima oara in 1783, provocand imense pagube. Gazele otravitoare ejectate de el in atmosfera au
ucis atunci jumatate din septelul insulei iar foametea produsa a rapus un sfert din populatia de 40.000
locuitori a Islandei, din acea vreme. Efectele au fost resimtite in toata lumea, in Marea Britanie vorbinduse despre vara nisipoasa, din cauza uriaselor cantitati de pulbere pe care vantul le-a adus dinspre nord.
Eruptia a generat un efect de racire a intregii emisfere nordice, temperaturile fiind atat de scazute incat in
iarna ce a urmat 8.000 de britanici au murit de frig.
In America de Nord, iarna 1783-84 a fost cea mai geroasa din istoria cunoscuta, fluviul Mississippi
inghetand pana la New Orleans iar Golful Mexic fiind acoperit, pe alocuri, de gheata! Si in Europa, mai ales
in partea vestica a continentului, foametea a facut ravagii. Navele nu mai puteau intra in porturi, din
cauza cetii de nepatruns iar recoltele au fost compromise, timp de mai multi ani, din pricina

temperaturilor scazute. Istoricii sugereaza chiar ca una dintre cauzele imediate ale declansarii, in 1789, a
Revolutiei franceze, ar fi fost foametea prelungita, provocata de eruptia vulcanului Laki.

Eruptii care au schimbat soarta lumii


Omenirea a cunoscut cataclisme devastatoare, care i-au influentat soarta mai mult poate dect toate
razboaiele si conflagratiile declansate vreodata de pamnteni. Fara sa luam in considerare evenimente ce
tin mai degraba de mitologie, precum Potopul sau disparitia Atlantidei, se stie astfel ca epoca de aur a
Atenei antice a fost intrerupta brusc de o epidemie de ciuma caruia i-a cazut victima insusi Pericle, ca
puterea militara a Spartei a decazut in urma unui devastator cutremur, ca temuta ciuma neagra a
secerat, intre 1347-1350 zeci de milioane de vieti, aruncnd Europa in haos, ca si epidemia de gripa
spaniola din timpul primului razboi mondial. Un capitol aparte in aceasta privinta il ocupa eruptiile
vulcanice, responsabile si ele, dupa cum vom vedea in rndurile ce urmeaza, de trasformari profunde in
viata si activitatea oamenilor de pe toate meridianele si din toate timpurile.
Desi majoritatea vulcanilor activi se afla in regiuni izolate, in cine stie ce colt indepartat al planetei,
departe de orice asezare umana, altii, precum Etna, din Sicilia, au devenit chiar obiective turistice,
vizitatori de pretutindeni venind sa vada superbul spectacol oferit de trombele de lava incandescenta ce
se inalta sute de metri spre cer. Nimeni nu stie cnd se va produce urmatoarea eruptie devastatoare, dar
vulcanologii sunt de acord sa constate ca o asemenea eruptie ar putea afecta Sicilia, sudul Italiei si chiar
Grecia. Faptul nu ar fi fara precedent in regiunea mediteraneana, unde eruptiile petrecute de-a lungul
mileniilor, au provocat pagube uriase si pierderi considerabile de vieti omenesti.
Atlantida sau Santorini?
Santorini este o mica insula vulcanica din Marea Egee, in largul coastelor grecesti, distrusa in jurul anului
1650 i.Chr., de ceea ce oamenii de stiinta considera sa fi fost cea mai devastatoare eruptie vulcanica din
ultimii 10.000 de ani. Pornind de la aspectul actual al insulei, geologii au presupus ca, atunci cnd uriasul
rezervor de magma aflat sub ea s-a golit, vulcanul Santorini a colapsat, lasnd in urma o caldare adnca
de 150 metri si cu o circumferinta de aproape opt kilometri! Valul tsunami provocat de explozie a maturat
tarmurile Mediteranei rasaritene, distrugnd toate asezarile umane si ucignd sute de mii de persoane.
Desi nu exista marturii istorice referitoare la aceasta eruptie devastatoare, este posibil ca descrierea
potopului de cenusa fierbinte si a ploilor de pietre, din povestea Sodomei si Gomorei, sa fie o
reminiscenta a calamitatii petrecute la Santorini, dupa cum mitul Atlantidei, relatat de Platon ar putea fi
tot o trimitere la acest eveniment. Istoricii fac de asemenea legatura intre aceasta catastrofa de proportii
si disparitia civilizatiei minoice. Aparuta pe insula Creta, civilizatia minoica a fost fara indoiala cea mai
stralucita a timpului sau si fara indoiala ca eradicarea ei att de brusca a reprezentat un mare pas inapoi
pentru cultura antica, aruncnd-o poate cu secole in urma si frnnd puternic dezvoltarea civilizatiei
umane in intregul bazin mediteranean.
Dar eruptia din 1650 i.Chr. nu a fost singura intmplata aici, fiindca, pe la anul 167 al erei crestine un nou
vulcan a inceput sa se formeze, pe Santorini, mai precis pe o insulita desprinsa din ea, Kameni. Acest
vulcan a erupt de atunci de unsprezece ori, cel mai recent in 1950. Geologii cred ca si Santorini s-ar fi

format, in mod similar, in caldarea unui vulcan care a erupt cu multe mii de ani in urma si prin urmare,
vulcanul Kameni poate reprezenta si el cndva un pericol la fel de mare, pentru populatiile Mediteranei
orientale.
Eruptia care a zguduit un imperiu
In dupa-amiaza zilei de 24 august 79 (se implinesc asadar chiar astazi 1927 de ani de la acest tragic
eveniment), vulcanul Vezuviu incepea sa arunce spre cer un suvoi puternic de cenusa. A doua zi, vulcanul
a erupt, ucignd toti locuitorii oraselor invecinate, Pompeii, Stabiae si Herculaneum. Pe atunci, Pompeii
era o renumita statiune de vacanta, unde mii de cetateni romani bogati veneau sa scape de arsita si
aglomeratia Capitalei. In acea amiaza de august, strazile din Pompeii erau foarte aglomerate, oamenii fie
se plimbau, fie trguiau prin piete, fie petreceau pe la locante, fie se aflau la teatru.
Multi bogatasi se relaxau in luxoasele lor bai, dupa o zi caniculara, pentru a fi proaspeti si curati a doua zi.
O zi care pentru ei n-avea sa mai vina niciodata... La un moment dat, un imens nor fierbinte s-a ridicat de
deasupra Vezuviului si in cteva minute a cuprins Pompeii, socul termic si norii toxici ucigndu-i aproape
instantaneu pe toti oamenii aflati acolo. Cnd lava a inceput sa erupa, nori de cenusa s-au intins deasupra
orasului Herculaneum, ingropnd cladirile sub un strat de praf fierbinte gros de 25 metri!
Distrugerea a fost totala, astfel inct imparatul Titus a hotart sa lase victimele ingropate sub stratul de
lava si cenusa. Ruinele celor doua orase nu vor fi scoase la iveala dect dupa 1700 de ani, si abia atunci
savantii vor intelege dimensiunea dezastrului, care a reprezentat un mare soc pentru intreaga lume
romana.
Anul fara vara
Eruptia vulcanului indonezian Tambora, la 5 aprilie 1815, a fost una dintre cele mai puternice din toata
istoria cunoscuta. Eruptia propriu-zisa a provocat 83.000 de victime in Indonezia, unde nu a mai crescut
iarba timp de cinci ani. Tromba de gaze sulfuroase declansata cu acest prilej a ajuns la o inaltime de 40 km
si a generat o veritabila perdea de cenusa, care a obturat lumina si caldura primita de la Soare. Ca urmare,
primavara si vara acelui an au fost, in toata emisfera nordica, foarte reci, cu ninsori si geruri in luna iulie!
In multe regiuni, din cauza recoltelor slabe s-a declansat foametea si s-au iscat tulburari sociale in Brazilia,
Franta si Elvetia, unde guvernul a declarat starea de urgenta. Zeci de mii de oameni au murit iar in
America s-a declansat un adevarat exod spre pamnturile manoase din sud.
De zece mii de ori mai puternica dect bomba de la Hiroshima
Cea mai distrugatoare eruptie vulcanica din timpurile moderne s-a produs pe 26 august 1883, tot in
Indonezia, la Krakatoa. Vulcanul de pe aceasta insula a distrus, printr-o explozie auzita la mii de kilometri
departare, doua treimi din insula. Norii de cenusa s-au ridicat la 20 kilometri inaltime si timp de cteva
zile, pe o raza de cteva sute de kilometri, a fost intuneric bezna, caci nu s-a mai putut vedea Soarele.
Valul tsunami a ucis zeci de mii de oameni pe insulele apropiate, aruncnd pe uscat blocuri de coral cu
greutati de peste 500 tone!

Timp de cinci ani, clima pe intregul glob a fost mai rece, temperaturile scaznd cu cteva grade si
inregistrndu-se fenomene meteo extreme. Pe masura ce norii de sulf se ridicau, soarele a aparut
locuitorilor din emisfera nordica mai inti albastru, apoi verde, oferind un spectacol terifiant. Vulcanologii
au estimat ca eruptia petrecuta la Krakatoa a degajat o energie de 200 de megatone, fiind adica de zece
mii de ori mai puternica dect explozia de la Hiroshima. O asemenea eruptie, sustin ei, nu se produce
dect o data la un mileniu.

Cauzele eruptiilor vulcanice


Stiinta
Care este prima imagine care iti vine in minte atunci cand auzi despre o eruptie vulcanica? Probabil ca e o
imagine de lava, de culoare portocaliu-rosu, ce tasneste din partea de sus a unui urias munte de forma
conica.
Intreaga comunitate umana e ingrozita de puterea distructiva a unui vulcan. Desi geologii au dezvaluit
multe dintre misterele legate de eruptiile vulcanice, ei cred ca exista un fenomen geologic mult mai larg
care trebuie analizat. Studiul vulcanilor si a fenomenelor aferente acestora este cunoscut sub numele de
vulcanologie. Oamenii de stiinta care studiaza vulcanii sunt cunoscut ca si vulcanologi.
Formarea vulcanilor
Vulcanii sunt de diferite marimi si forme. Vulcanii in forma de con sunt cei mai comuni. Unii vulcani sunt
doar o lunga crapatura in scoarta terestra. Vulcanii care se aseamana cu munti inalti sunt cei care au
cauzat cele mai multe eruptii vulcanice.
Conform teoriei numite placi tectonice, scoarta pamantului are multe placi rigide, care plutesc. Presiunea
creata de curentii cauzati de energia termica din centrul scoartei pamantului este cea care provoaca
miscarea placilor tectonice. Atunci cand presiunea devine intensa, placile fie se apropie fie se departeaza
una de cealalta in plan orizontal.
Atunci cand doua placi se ciocnesc, una dintre ele trece sub celelalta. Acest lucru provoaca o frictiune in
scoarta terestra. Presiunea cauzata de aceasta frecare va determina topirea rocilor si cresterea magmei.
Astfel, lava fierbinte, portocaliu-rosiatica, este aruncata in afara muntelui. Acest tip de vulcani sunt
considerati o amenintare la adresa fiintelor vii. Eruptiile lor sunt violente, cauzand moartea tuturor
fiintelor vii din apropiere.
Atunci cand doua straturi de placi se indeparteaza una de alta se formeaza un decalaj. Lava fierbinte se
ridica prin acest decalaj. Vulcanii de acest tip se gasesc pe fundul oceanului si nu sunt vizibili. Cu toate
acestea, in cazul in care un vulcan erupe violent dintr-un ocean, aceasta se ridica deasupra oceanului,
creand o insula.
Unii vulcani se formeaza in zone hotspot (zone cu o activitate vulcanica intensa), care sunt punctele
centrala ale placilor pamantului. Aceste placi sunt conectate la invelisul fierbinte al pamantului. Pe scurt,
vulcanii se formeaza atunci cand lava fierbinte (magma) iasa afara din scoarta terestra. Lava se intareste
odata cu racirea, formand un munte vulcanic.

Cauzele eruptiilor vulcanice


Flotabilitatea (starea de plutire) si presiunea gazului din scoarta terestra cauzeaza eruptia unui vulcan.
Magma se formeaza atunci cand mantaua superioara a pamantului se topeste. Un vulcan a erupt atunci
cand este magma (lichidul fierbinte) e ridicata de presiunea gazului care se dizolva in ea. Aceasta este una
dintre cele trei teorii predominante ale eruptiilor vulcanice.
In conformitate cu a doua teorie, magma contine substante dizolvate, cum ar fi apa, dioxid de sulf si
dioxid de carbon. Solubilitatea gazelor creste pe masura ce creste presiunea. Solubilitatea apei scade pe
masura ce magma ajunge mai aproape de suprafata pamantului si eventual apa se separa de magma.
Cand raportul de gaze creste are loc dezintegrarea magmei in piroclaste, o combinatie de fragmente
partial topite si solide, iar vulcanul erupe exploziv.
A treia teorie spune ca un vulcan erupe atunci cand magma noua este injectata intr-un loc care este deja
plin cu magma de compozitii similare sau diferite. Eruptia apare atunci cand magma se deplaseaza in sus
datorita injectarii magmei noi.
Eruptiile vulcanice sunt clasificate in functie de diferitele faze ale eruptiei. Exista trei tipuri majore de
eruptii vulcanice:
Eruptii hawaiene
Eruptiile hawaiene nu sunt nici explozive nici distructive. Lava aruncata afara este potolita" in continutul
de gaze si se scurge incet. Uneori, vulcanii arunca o fantana de foc", caz in care lava luminoasa este
imprastiata in aer pentru cateva ore sau cateva minute. De cele mai multe ori lava formeaza cratere sau
depresiuni.
Eruptii stromboliene
Desi aceste eruptii nu sunt periculoase, ele sunt mult mai impresionante decat eruptii hawaiene. Exista
eruptii periodice in cazul in care cantitati mici de lava sunt emanate in aer, urmate de sunete bubuitoare.
Eruptiile stromboliene produc cantitati mici de tephra (fragmente de roci vulcanice si cenusa).
Eruptii pliniene
Acest tip de eruptie vulcanica nu numai ca a distrus, ci a ingropat orasele Pompeii si Herculaneum.
Eruptiile pliniene (care poarta numele lui Pliniu cel Batran, cel ce a descris eruptia Vezuviului din 79 d.C.)
sunt cauzate de magma cu continut ridicat de gaze si o vascozitate crescuta. Lava este aruncata pana la 50
km in aer. Aceasta eruptie dureaza zile intregi. Eruptiile pliniene arunca cantitati mari de tephra, care sunt
adunate intr-o anumita parte, in functie de directia vantului. Lava se scurge rapid si distruge tot ceea ce ii
sta in cale.
Eruptiile vulcanice pot provoca daune imese si decese in masa. Ele pot provoca, de asemenea, modificari
substantiale in clima. Particulele care sunt aruncate in atmosfera impiedica lumina soarelui sa ajunga la
suprafata pamantului. Acest lucru poate duce la scaderea temepraturii la nivel mondial. Uneori sunt
aruncate cantitati mari de gaze, precum dioxidul de sulf, clorura de hidrogen si fluorura de hidrogen.
Acestea reactioneaza cu apa din atmosfera si produc ploile acide. Aceste ploi nu distrug numai culturile, ci
si toate fiintele vii.