Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Numiti si schitati doua reminescente medievale diferite din fatadele principale ale resedintelor
nobiliare specifice Renasterii timpurii italiene.
In fatadale principale ale resedintelor medievale raman ca reminiscente medievale ferestrele bifore,
pentru etaje, la parter fiind niste goluri rectangulare mai mici, ca masura de siguranta fata de pericolele
strazii.

2. Enuntati si schitati o caracteristica a arhitecturii manieriste practicata de Michelangelo.


Michelangelo a realizat spatii care induc omului o stare de tensiune si ambiguitate prin modul in care este
perceputa compozitia. Este dirijata miscarea in spatiu iar persoanele sunt stimulate intelectual de
„intriga” creata de elementele compozitiei.
-indepartearea de armonia si rigoara specifica renasterii manifestata prin tensiunile create de contrastul
dintre elementele diferite si dirijarea miscarii in spatiu;

3. Numiti o similitudine de orice tip dintre Renasterea timpurie din Franta si cea din zona de limba
germana.
-reminiscentele medievale precum lucarnele, turnurile, decoratiunile marunte, scarile inchise in turnuri
decrosate sau directia ascensionala gotica exprimata in fatade, deoarece in aceste zone traditia gotica a
fost mult mai puternica decat in spatiul italian;

4. Enuntati si schitati un principiu specific Renasterii timpurii introdus pe scara larga in compozitia
fatadelor principale proprii resedintelor nobiliare urbane.
-cornisa monumentala: limita superioara a compozitiei;
-impartirea fatadei in registre orizontale;

5. Enuntati si schitati doua modalitati diferite specifice Barocului italian de a exprima relatia dintre divin si
terestru.
-spatiul central local sau general, deasupra caruia se afla cupola, simbol al boltii ceresti, sugerand
conexiunea dintre pamanteni si divinitate
-succesiunea dintre axul longitudinal si cel vertical de compozitie ce simbolizeaza calatoria omului pe
pamant ce se finalizeaza cu intoarcerea acestuia la divinitate;

6. Numiti un element/aspect prin care creatia lui Donato Bramante se reinscrie cert in Renasterea de
apogeu.
-Bramante reuseste sa materializeze idealul renastentist prin edificiile sale compuse dupa regulile clasice;
cladirile au structura de rezistenta exprimata in mod sincer, prin urmare este exprimata si profunzimea:
exp coloanele dolofane din fatada palatului Caprini, Tempietto: spatiu perferfect central, a carui
volumetrie se poate reduce la o intersectie de 2 cilindrii de diametre diferite, usor de perceput, plus nisele
ce indica grosimea peretelui;

7. Manierismul in fatade
-in manierism nu se mai respecta canoanele clasice, prin urmare ferestrele pot avea ancadramente
dreptunghiulare;
-numarul de registre poate fi mai mare decat numarul de etaje (exp Massimo alle Colonne), ceea ce
genereaza incertitudine

8. R timpurie + R Apogeu diferente la nivelul fatadei


-Resedintele Rt pastreaza in fatada reminiscente medievale la nivelul ferestrelor : ferestre bifore; in R de
Ap, ferestrele au ancadramente clasice;
-la parterul resedintelor RT domina plinul in raport cu golurile, deoarece strada inca reprezenta un mediu
ostil din cauza conflictelor politice; prezinta si niste ferestre mai mici, rectangulare, cu parapetul mult mai
inalt decat inaltimea unui om aflat in strada; la resedintele Rap, acest raport este relativ constant intre
nivelurile cladirii;
9. R de Apogeu in Franta
-mesterii francezi formati in traditia gotica studiaza sursele antice si ajung sa creeze opere in stilul
contemporan, aducandu-si contributia proprie;
-RAp franceza este bazata pe specificul rationalist si clasic;
-Philibert de L’Orme creeaza ordinul francez: coloane formate din tamburi scunzi caror indepententa este
pusa in evidenta;
-profunzimea cladirilor este exprimata prin saparea in fatada: arcade scobite sau statui plasate in nise
(Palatul Louvre, Curtea Patrata (Pierre Lescot))

10. Caract. generate in Venezia in R timpurie


-puternica traditie locala cu influente gotice, bizantine, arabe, romanice;
-tendinta de deschidere catre exterior prin logii si ferestre mari, ce coincide cu stilul de viata al
venetienilor si caracterizeaza edificiile in succesiunea tuturor stilurilor;
-spontaneitatea expresiei arhitecturale si decoratia vioaie si colorata;

11. Urbanismul in Baroc. Cladiri.


-in baroc orasul este gandit ca un sistem de spatii construite si spatii neconstruite,
-edificiile de cult sunt caracterizate de opulenta exprimata prin volumetrii impunatoare cu suprafete
concave sau convexe; formele din plan sunt rezultate din asocieri complexe de forme: triunghiuri, cercuri,
patrate, elipse;
-pietele in forma de elipsa sunt plasate cu axul lung al elipsei perpendicular pe axul traseului;
-este specifica dispunerea strazilor sau a aleilor gradinilor in forma de trident, cu perspectiva ce tinde spre
infinit;

12. Doua asemanari ce pot apărea in plan intre renasterea timpurie si baroc la resedinte nobiliare + schite.
-plan simetric (exp Palazzo Strozzi-resedinta din renasterea timpurie), sau care tinde spre a fi simetric; exp
baroc: Palazzo Carignano, paltul Schoenbrunn, Palatul Oberes Belvedere, resedinta episcopala de la
Wurzburg
-curtile interioare: Palazzo Medici Ricardi, Palazzo Strozzi(renasterea timpurie); vs Palazzo Carignano,
resedinta episcopala de la Wurzburg

13. Sa numesti caracteristici Rococo in Franta + schite.


-se manifesta in cardurl arhitecturii de interior si este menit sa redea intimitatea de care a incercat L14 sa
priveze nobilimea pentru a impiedica un eventual complot
-peretilor portanti li se da

14. doua diferente in plan, la resedintele nobiliare, intre renasterea de apogeu si manierism
-RAp: incaperile sunt organizate in jurul curtii interioare in mod simetric ( Palazzo Farnese); M: curtea nu
este neaparat centrala; in cazul palatului Massimo alle Colonne, curtea este simetrica, dar axul casei este
prin una din laturi, nu trece prin centrul geometric al curtii;

-Resedintele Rap relationeaza minim cu mediul exterior: accesul, sursele de lumina naturala; manierismul
este mai deschis fata de natura si de spatiul public: Palazzo del Te: este inversat raportul dintre spatiul
construit si cel liber, in favoarea celui neconstruit; cladirea este pusa in relatie cu gradina; Palazzo Ufizzi:
logiile suprapuse ce unifica spatiul urban si spatiul curtii prin transparenta lor; Palazzo Massimo alle
Colonne: porticul are un statut incert: este spatiu privat sau public?

15. doua caracteristici ale barocului in zona de limba germana (cu schite)
-in cadrul arh religioase nu este doar cupola cea care da accentul vertical; exp: biserica Carol Boromeul
unde silueta cupolei este incadrata de 2 coloane, Frauenkirche, unde cupolei ii sunt subordonate dpdvd
compozitional 4 turnulete sau Vierzehnheiligen cu doua turnuri in fatada de vest.
-resedintele au planul simetric, dezvoltat in lungul unui ax perpendicular pe axul gradinilor de dimensiuni
impresionante;
16. Doua diferențe între renaștere de apogeu si baroc in Italia.
-renasterea de apogeu este caracterizata de un echilibru compozitional perfect, rigoare si simplitate in
ceea ce priveste decoratiunile, cu scopul de a crea o stare de constanta emotionala, in timp ce barocul
este un stil caracterizat de opulenta si forme fluide ce sugereaza miscare si schimbare;
-in Renasterea de Apogeu cladirea realationeaza minim cu mediul exterior, in timp ce in baroc spatiul
construit si cel necostruit sunt privite ca un ansamblu, prin urmare orasul nu mai este o suma de cladiri si
circulatiile necesare, ci un sistem de constructii si spatii libere;

17. Doua caracteristici ale clasicismului regal francez.


Francezii aspirau la crearea unui stil national pentru a demonstra ca pot fi independenti de arhitectura
italiana, prin urmare cauta sa interpreteze intr-o maniera proprie arhitectura antica;
Exp: Colonada de la Louvre, Charles Perrault, 1667
-relatia manierista a loggiei de la etaj cu mediul exterior
-tratarea parterului ca un soclu pentru perechile de coloane corintice ce aminteste de palatul Caprini din
Renasterea de Apogeu al lui Bramante;

18. diferente si asemanari intre renasterea de apogeu si manierism,


D: M nu respecta canoanele clasice, prin urmare se intalnesc ferestre cu ancadramente simple,
rectangulare; R: compozitie ce denota un echilibru perfect; M: compozitia e caracterizata de o doza de
incertitudine si tensiuni create;
19. diferente si asemanari intre renasterea timpurie si manierism,caracteristici ale barocului francez,piata
capitolilui, + schite la toate

20. Spatiul de tip central la Brunelleschi-2 caracteristici+schite;


-Santa Maria degli Angeli (plan perfect central, inspirat de la nimfeul roman Minerva Medica)
-Capela Pazzi: spatiu central local, sub cupola;

21. Renasterea de Apogeu in Franta la fatade-caracteristici+schita.


-RAp in Franta reprezinta nasterea Scolii Renasterii Franceze;
-profunzimea cladirii este exprimata prin nise in care sunt plasate statui si prin scobirea arcadelor;
-fatadele prezinta decoratiuni in mod excesiv cu scopul de a demonstra puterea casei regale;

S-ar putea să vă placă și