Sunteți pe pagina 1din 15

ARHITECTURA NEOCLASICA sf sec XVIII, inceputul sec XIX porneste din Europa, ajunge in America si reflex ale sale

x ale sale pana si in colonii reinvierea a spiritului classic(perioada renascentista) pe fondul iluminismului, barocul era o contradictie (iluzie, forme structurale imbricate in altceva)=> contradictie----revenire la forme pure(antichitate, renastere)-> ordine, rigoare, simetrie mediul de referinta ramane italia utilizarea poligoanelor regulate, cerc, patrat-> o piramida, patrat joc de volume si forme-> mari compozitii ornamentele tind sa dispara->devin sobre monumentalitate->deriva din spiritual eroic al epocii(per rev franceze, per napoleoniana) termenul de neoclassic provine din sec XIX= adevaratul stil in sec XVIII o termenul de neoclassic-stil rece, sobru, auster, distant de cetatean, monumental ce accentua sobrietatea renuntarea la culoare primordialitatea arhitecturii in raport cu celelalte (autonomizarea) programe de arh-posibilitatea de gestionare a spatiului ample-urbanism arh social-culturala locuinte representative-palate muzeu, teatru-cele mai imp(programe noi) spitale hale teatrul devine de sine statator-> program generalizat se inspira din formele Renasterii-> neorenastere surprinde esenta si realitatea ( o iluzie a epocii) reactie impotriva curentelor foarte decorate ale sec XVII(baroc, roccoco) Sec XIX-dominatia romantismului o se cauta ceva nou => opozitie impotriva a ceva ce a fost anterior exacerbarea spiritului de libertate si eroic romantism (gandire libera) iluminismul francez-gandire carteziana/rationala tendinta de a iesi din tipar, de a gandi liber romantismul in arh=tendintele stilistice care nu se mai inspira din linia clasica, ci din arh medievala: gotic, romanic si nu numai inspirat si din alte stiluri:bizantin, renascentist, baroc romantismul-istorism-curent romantic inspirat dintr-un singur stil al uneia dintre epocile anterioare negotic, neoromanic, neclasic(stiluri istoriste) apare eclectismul (amestec)-> arh sf de sec XIX(prima este Opera din Paris)- amestecul elementelor din stiluri diferite in incercarea de a obtine compozitii representative sec XIX- dominanta generala romantic->dorinta de a gasi forme noi de exprimare neoclasicismul-apartine romantismului ca dominant cultural. -nu e un curent arh romantic neoclasicismul-curent (excerbarea spiritului eroic, monumentalului, spiritual rationalromantic din acest

punc de vedere dominanta generala a sec XIX e eclectismul-amestec dintr-o multime de stiluri arhh anterioare de curent arh eclectic

SCALA DIN MILANO-G Permarini fatada cu elem de facture clasica:fronton, pilastrii, balustrii dispar formele curbe si dinamice axialitate, comp simetrice se pun problem de functionalitate/acustica int-capitele incarcate

SAN CARLO-Napoli teatru forma rectangulara in exterior accentueaza calitatile acustice ale salii fatade aproape de factura reansterii mature console, ordine suprapuse, arc in plin cintru ghirlande, basoreliefuri int-pilastratura cupola pictata seaman cu scala din Milano

S.FRANCESCO DI PAOLA-Napoli-Pietro Bianchi exemplu interesant de biserica naos de plan circular pronaos adosate 2 spatii de plan circ(capele) acces prin portic (fatada de temple antic Doric) colonada adosata bisericii, ce delimiteaza una din lat pietii manipularea unui spatiu amplu-piata nu se elimina cercul, ci chiar elipsa combinatie intre ionic (axul de sime) si porticul doric frontonul nu e decorat interior o sobru, dar materialul folosit e marmura o decoratie sculpturala - colonada in jurul naosului o cupola ce seaman cu cea a pantheonului Pt marcarea unor monumente sau parti ale oraselor se recurge la modelul arcului de triumf

Mediul englez BANCA ANGLIEI zona tratata in maniera unui templu antic

BRITISH MUSEUM forma stricta de portic ionic, decorat cu sculptura planul pleaca de la o rotonda + curti interioare de discutat rolul functional al colonadei tine de coerenta stilistica, unitate compozitionala

SF ISAC-St Petersburg asemanatoare cu Pantheonul Francez portice de tip intrare in temple antic, intrare pe mai multe laturi

cupola pe tambur, inconjurata de colonada(caract neoclasicismului)=> unitate volumetrica prin realizarea unei corespondente cu zona interioara(colonada)

CLADIREA AMIRALITATII, St Petersburg plan patrat+volum cubic+o flesa dominanta modelul arcului de triumph la intrare -flesii- relatia coloane- zona superioara- zona inferioara

CAPITOLIU-Washington ordine suprapuse arc in plin cintru rez ampla a cupolei, cu tambur, inconjurat de o colonada sala principal centrata-cupola deri sim a comp in raport cu niste axe de simetrie + spatii ample Coloane, pilastrii o incercare de acuzare a tendintelor de monumentalitate elemente din repertoriul classic

MONUMENTUL LUI THOMAS JEFFERSON pleaca de la prototipul templului antic, combina planul circular +marcarea accesului prin intermediul unui fronton in sec XIX apare tendinta de corelare cu perioadele anterioare; redescoperirea valorii unor stiluri anterioare datorita lui Violet le Duc(cercetator al arh gotice franceze)

BISERICA VATIVA-Viena neogotica preluarea aproape identica a formelor goticului deosebirea tine de structurao zidarie caramida+ o placaj de piatra(sau tencuiala dura-ce mimeaza formele arh gotice) o struct metal mijlocul sec XIX pinacluri, flese, floroane insertii de piatra cu rol decorativ (nu structural) la interior copiaza formele gotice-c romatica interiorului este regasita in neogotic o nervuri colorate rosu/albastru

PARLAMENTUL Londra neogotic gandit in accord cu stilul gotic englez, tarziu

dominat sub semnul romantismului, stilistic apartine neogoticului, sub dominate generala istorista forme preluate din repertoriul goricului detalii carateristice goticului englez-linii fine, intersectate in unghi de 90 grade

Gotlfried Semper-OPERA DIN DRESDA exemple numeroase in spatiul Dresdei pleaca de la forme renascentiste italiene: bosare, arc in plin cintru, balustrii variatie in raport cu modelul teatrului (neoclasice, riguroase) nisa generoasa pt marcarea acesului interior- foaier cu coloane tratate intr-o maniera mai libera

CASTELUL PELES renasterea germana (tributara acesteia) eclectic-interioare tratate diferit (in diferite stiluri)

Semper-MUZEUL DE ARTA Vienna forme de inspiratie renascentista 2 cladiri dim in raport cu un scuar->muzeul de stiinta elemente de factura baroca(decoratie) si renascentista la interior scari cu rampe monumentale(2 rampe

OPERA-Paris-Charles Garnier actul de nastere a stilului eclectic in arh cladire cu tratare orientala la interior inspirata din baca, neoclassicism , renastere-> incarcare decorativa->elem clasice+elem libere cobane canelate, balustrii, medalioanenu e o decoratie baroca propriu-zisa, console dese, denticuli, dublare de elem deasupra cupola

la interior(oglinzi, stucatura aurita)-apar detalii care nu pot fi incadrate intr-un anumit stil hol generous cu scarile care se intalnesc

ATENEUL ROMAN, Bucuresti sala de spectacol la etaj maniera electica amestecare a elem clasice/neoclasice+elem care nu pot fi incadrate intr-un anume stil hol central cu coloane Eclectism o dcor (pe fiecare cm patrat) amplu(structura nu e vizibila) o camuflarea structurii o detalii in stucatura

CLADIREA CEC-ULUI , Bucuresti eclectism

Neobaroc-neoclasic+neorenascentist a2a jum a sec XIX linie academica

GRAN PALAIS, Paris o fatada de factura neoclasica structura de acoperire metalica foarte moderna fatada: o pilastrii, o coloane, o masivitatea arh de zid

PETIT PALAIS fatada electica: colonada+arc mare pt acces-> luneta cu sculptura incarcatura decorativa la interior o console atipice

SACRE COEUR, Paris forme atipice anumite detalii neoromanice: o arc, o fereastra, o cornisa cu arcade, o rozase cupole suprainaltate elem de detaliu: classicism +neoromanic constructie greu de incadrat intr-un current stilistic anume nu e neoromanica, ci are elemente din acest stil interior o mozaic pe calota de deasupra altarului

NEUCHWANSTEIN eclectic dominanta romantic: creneluri, trimiteri la arh medievala arh medievala+arh Maura arc in potcoava bosaje de tip renascentist parti de acces cu coloane torsate mozaic pe ext-influenta araba libertate de combinare a formelor buna exemplificare a caract eclectismului