Palatul Culturii din Iai

De la Wikipedia, enciclopedia liber Palatul Culturii din Iai a fost inaugurat, n 1926, de ctre regele Ferdinand al Romniei. Realizat n neogotic, dup planurile ar itectului I.D. Berindei, a!utat de ar itec"ii Xenopol i Cerchez, construc"ia #alatului a durat dou decenii. $n prim monument a fost ridicat pe ruinele %ec ii cur"i domneti &1'('), care a fost reconstruit n stil neoclasic de prin"ul *le+andru ,oruzi &1-.6 / 1-12). $n incendiu de la sfritul sec. al 0I0/lea a distrus acest palat, la nceputul secolului urmtor lundu/se decizia ridicrii actualei construc"ii. 1tilul palatului e neogotic flam2o3ant, cu detalii ornamentale, cu elemente eraldice n e+terior. *ripile cu ieindurile semicirculare au fost retrase i mpodo2ite la fronton cu statui de arcai ce stau de stra!, iar pe laterale s/au construit dou intrri su2 forma unor turnuri 2oltite. Intrarea n palat se face printr/un turn don!on mare, cu creneluri i firide dominate de o ac%il cu aripile desfcute. 4lemente de interes turistic sunt5 61ala gotic6, unde se poate admira mozaicul ce reprezint un 62estiarum6 medie%al &grifoni, ac%ile 2icefale i lei). 61ala 7oie%ozilor6 se afl la eta! i con"ine, n medalioane, portretele domnilor ,oldo%ei i ale regilor Romniei. 8ot la eta!ul I se afl 61ala 9enri :oand6, ale crei lam2riuri au fost e+ecutate dup un proiect al marelui sa%ant. ;rologiul cu carillon, instalat n turnul central, este dintr/un ansam2lu de opt clopote care reproduc, din or n or, 69ora $nirii6. <egenda spune c n proiectul ini"ial erau pre%zute (6= de camere, dar construc"ia are 29- incperi cu o suprafa" de apro+imati% (6.... m2. <a fa"ad sunt 92 ferestre, iar la mansard alte (6 n ogi% i dou rnduri de 2ag ete. <a eta!ul I, la fa"ada central, se afl 61ala 7oie%ozilor6, cu picturi n stilul frescelor medie%ale din ctitoriile ,oldo%ei, aezate n c enare de epoc. #icturile au fost e+ecutate de >tefan ?imitrescu i de ele%ii si. 8ot la eta!ul I se afl sala 69enri :oand6, ale crei lam2riuri au fost e+ecutate dup un proiect al marelui sa%ant. @n amintirea anilor petrecu"i la Iai ca ele% al <iceului ,ilitar, :oand a druit oraului proiectul 6,onumentului eroilor romani de Aalata6 i re"eta unui ciment special, care imit perfect culoarea i sunetul lemnului de ste!ar. #n n 19==, aici a fost sediul 8ri2unalului Bude"ean, dotat cu mo2ilier confec"ionat la 6:asa ,aple6 din <ondra. *fectat de cutremurul din 19'., #alatul a slu!it n timpul celui de/al doilea rz2oi mondial drept cazarm a trupelor germane i ulterior, so%ietice. @ncepand din anul 19C=, planeul de lemn al ultimului eta! a fost nlocuit cu unul de ciment, turnat n plase de o"el, lucrare

par"ial terminat n martie 19CC, cnd a a%ut loc cutremurul cel mare. :a o c eie de 2olt, noul planeu a sus"inut monumentul, fiind afectate n sc im2, planeele de la eta!ul I, zidria, ornamentele i stucaturile. <ucrrile de consolidare i restaurare dureaz nca i astzi. *stzi #alatul :ulturii din Iai este sediul :omple+ului ,uzeal Da"ional 6,oldo%a6 Iai i cuprinde5 ,uzeul de Istorie a ,oldo%ei, ,uzeul 4tnografic al ,oldo%ei, ,uzeul de *rt, ,uzeul >tiin"ei i 8e nicii >tefan #rocopiu. @n aripa de nord/est a palatului se afl Ei2lioteca ,unicipal A eorg e *sac i.

#alatul :ulturii #e ruinele :urtii ?omnesti din Iasi s/a ridicat, intre anii 19.6 F 192=, #alatul :ulturii, monument de%enit em2lema capitalei ,oldo%ei. Initial, lucrarile au fost incredintate ar itectilor 0enopol si :erc ez, dupa care, la inter%entiile lui A . ,irzescu F reprezentantul ,oldo%ei in gu%ern, au fost apro2ate planurile ar itectului I. ?. Eerindei. Fondurile necesare au fost alocate de Fundatia :arol I. *r itectul Eerindei a pastrat o mare parte din zidurile si amplasamentele :urtii %oie%odale, demolind cladirile din ograda mare si fostele cazarmi, ocupate de prima societate de economie. <egenda spune ca in proiectul initial erau pre%azute (6= de camere, dar constructia are 29- incaperi cu o suprafata de apro+imati% (6. ...m2. <a fatada sunt 92 ferestre, iar la mansarda alte (6 in ogi%a si doua rinduri de 2ag ete. 1tilul palatului e neogotic flam2o3ant, cu detalii ornamentale, cu elemente eraldice in e+terior. *ripile cu iesindurile semicirculare au fost retrase si impodo2ite la fronton cu statui de arcasi ce stau de stra!a, iar pe laterale s/au construit doua intrati su2 forma unor turnuri 2oltite. Intrarea in palat se face printr/un turn don!on mare, ccu creneluri si firide dominate de o ac%ila, cu aripile desfacute. #e turnul central a fost montat un orologiu cu diametrul de trei metri, incadrat de doi 2uciumasi pictati in costume populare. :lopotele ceasului intoneaza, din ora in ora, Hora Unirii.

<a eta!ul I, la fatada centrala, se afla Sala Voievozilor, cu picturi in stilul frescelor medie%ale din ctitoriile ,oldo%ei, asezate in c enare de epoca. #icturile au fost e+ecutate de 1tefan ?imitrescu si de ele%ii sai. 8ot la eta!ul I se afla sala 69enri :oanda6, ale carei lam2riuri au fost e+ecutate dupa un proiect al marelui sa%ant. In amintirea anilor petrecuti la Iasi ca ele% al <iceului ,ilitar, :oanda a daruit orasului proiectul ,onumentului eroilor romani de Aalata si reteaua unui ciment special, care imita perfect culoarea si sunetul lemnului de ste!ar. #ana in 19==, aici a fost sediul 8ri2unalului Budetean, dotat cu mo2ilier confectionat la :asa ,aple din <ondra. *fectat de cutremurul din 19'., #alatul a slu!it in timpul celui de al doilea raz2oi mondial drept cazemata trupelor germane si, ulterior, so%ietice. Incepand din anul 19C=, planseul de lemn al ultimului eta! a fost inlocuit cu unul de ciment, turnat in plase de otel, lucrare partial terminata in martie 19CC, cind a a%ut loc cutremurul cel mare. :a o c eie de 2olta, noul planseu a sustinut monumentul, fiind afectate, in sc im2, planseele de la eta!ul I, zidaria, ornamentele si stucaturile. <ucrarile de consolidare si restaurare ddureaza inca si astazi. In prezent, #alarul adaposteste patru importante muzee5 de arta, de istorie, polite nic si etnografic.

PALATUL CULTURII Palatul Culturii, recunoscut ca efigie a orasului Iasi, a fost construit in stil neogotic si a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului in arhitectura oficiala. Desi nu este construit peste temelii antice, dupa cum se presupunea la inceputul secolului al !lea, Palatul se inalta, in parte, peste ruinele curtilor domnesti medie"ale, mentionate documentar in #$%$. Au fost folosite, partial, si temeliile "echiului palat &neoclasic' din "remea "oie"odului Alexandru (oruzi &#)*+!#)#,', refacut de (ihail -turza &#)$#!#)$%' si demantelat in #.*$. De la aceasta constructie a mostenit Palatul legenda celor %+/ camere, corespunzatoare zilelor anului. 0dificiul, ridicat intre #.*+!#.,/ si inaugurat 1n #.,+ de catre 2erdinand de 3ohenzollern, al doilea rege al Romaniei moderne, este creatia cea mai insemnata a arhitectului roman I.D. 4erindei, format la scoala pariziana si a fost. Din punct de "edere decorati", in holul central se remarca un mozaic figurati" in care sunt dispuse concentric di"erse reprezentari de 5estiarum gotic6 ac"ila 5icefala, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se gaseste un luminator in care, initial, a fost amena7ata o sera. In ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, 5locurile de piatra au fost inlocuite cu materiale usoare si mult mai putin costisitoare. In plus, la decorarea unor sali, s!a folosit in premiera un material 5re"etat de 3enri Coanda, denumit 5ois! ciment si care imita lemnul de ste7ar. Remarca5ile sunt si elementele de feronerie decorati"a, care se pot admira, de exemplu, la usile de la -ala 8oie"ozilor. Cladirea a fost, de asemenea, dotata cu facilitati ultramoderne pentru epoca respecti"a, cum

ar fi iluminatul electric, incalzitul &pneumatic', "entilatiile, termostatele, aspiratoarele, care porneau toate de la su5sol, unde se afla centrala masinilor. De asemenea, tinand cont de cele #$ incendii care au afectat cladirile anterioare Palatului, 4erindei a ignifungat lemnaria podului cu un produs intitulat orniton, pentru acoperis utilizand un material special, denumit eternita. Cladirea, inaugurata pe ## octom5rie #.,/ a ser"it drept Palat Administrati" si de 9ustitie pana in #.// cand a fost destinat gazduirii unora din cele mai de seama institutii culturale ale orasului Iasi, reunite astazi su5 denumirea de Complexul :ational (uzeal ;(oldo"a< Iasi. La faima Palatului Culturii a contri5uit si ceasul cu trei cadrane din turnul cladirii. A"and diametrul de %.,/ m, acestea erau decorate cu mici "itralii, reprezentand cele #, zodii. Cate doi plaiesi in costume nationale, zugra"iti pe zidul turnului, stau de stra7a incadrand ceasornicul, dupa modelul ostenilor pictati la castelul Peles. Atat "itraliile cat si crenelurile in forma de cruce ale turnului erau luminate electric in cursul noptii. Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replica moderna a mecanismelor similare din 0"ul (ediu occidental. Cele ) clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare ora exacta, =3ora Unirii=, amintind acum nu doar =Unirea cea mica= din #)/., ci si pe cea mare din #.#). (elodia este inregistrata pe un tam5ur cu +. stifturi. -ituat la parterul Palatului Culturii, in aripa "estica, (U>0UL D0 I-T?RI0 A (?LD?80I este continuatorul (uzeului de Antichitati infiintat de ?rest Tafrali in #.#+, si prin cele patru sectii ale sale ! preistorie si istorie "eche, istorie medie"ala, istorie moderna si istorie contemporana ! prezinta principalele aspecte ale dez"oltarii comunitatilor umane care au trait in spatiul est!carpatic din paleolitic pana la cel de!al doilea raz5oi mondial. Tot la parterul Palatului, dar in aripa estica, se gaseste si (U>0UL -TII:T0I -I T03:ICII =-T02A: PR?C?PIU=, denumit astfel drept omagiu marelui sa"ant iesean. (uzeul, al carui prim nucleu s!a constituit inca din #.//, include acum sectiile6 energetica, inregistrarea si redarea sunetului, telecomunicatii, mineralogie !cristalografie. Progresele rapide ale tehnologiei informationale au determinat formarea unei colectii de computere, ce urmeaza a se constitui intr!o noua sectie. La eta7, se gasesc galeriile de arta europeana si romaneasca ale (U>0ULUI D0 ARTA. Acesta este continuatorul celei mai "echi pinacoteci din tara, ce a fiintat pe langa prima uni"ersitate moderna romaneasca din #)+*, cu un in"entar ce includea donatii ale lui @heorghe Asachi, -carlat 8arna", Costache Dasiade, A. Donici, 8.A. Urechia, su5stantial im5ogatit de colectia lui Costache :egri de"enita proprietate a muzeului, gratie unui gest similar, din #)A$. (U>0UL 0T:?@RA2IC AL (?LD?80I, marturie a ci"ilizatiei traditionale, a fost infiintat in #.$% si expune o5iecte a caror "arsta depaseste in multe cazuri #** de ani. In spatiul de "izitare situat in aripa "estica a Palatului Culturii la eta7ele I si al II! lea, sunt prezentate ocupatii traditionale principale ! agricultura, "iticultura si cresterea animalelor, si secundare ! pescuitul, "anatoarea, al5inaritul, precum si instalatii taranesti, interioare traditionale, olaritul, prelucrarea lemnului, colectii de masti, scoarte si costume populare.

In fata Palatului Culturii se afla statuia ec"estra a lui -tefan cel (are, realizata la Paris, de catre 0m. 2remiet, dupa schitele lui @h. Asachi. La #))%, cand statuia a fost dez"elita, (ihai 0minescu a scris cele5ra =Doina= &=De la :istru panB la Tisa='. Cu aceeasi ocazie, Regele Carol I a daruit doua tunuri =Crupp=, care flancheaza si astazi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Raz5oiul de Independenta, cucerite de Regimentul de doro5anti din Copou &una din cele sapte coline ale Iasilor'.