Sunteți pe pagina 1din 10

MONUMENTUL DE LA ADAMCLISI - TROPEAUM TRAIANI -

Intocmit: Stud. SCANTEE ALEXANDRU

Monumentul de la Adamclisi

1. Scurt istoric: n secolul I .e.n- secolul I e.n, pe platoul de vest al actualului sat Adamclisi s-a format o comunitate getic, care s-a destrmat in urma luptelor dintre daci si romani. nca din primul secol al erei noastre, romanii au fost interesai de teritoriile dacice, ntruct acest popor de barbari, asa cum i numeau ei, se bucur de o dezvolatre pe plan economic si militar. Astfel izbucnesc o serie de conflicte ntre cele doua civilizaii. Romanii, condui de mparatul Traian care dorea cu orice pre supremaia asupra acestor aezari, invadeaza spaiul din Banat, n timp ce dacii, ajutai de buri si sarmai, trec in sudul Dobrogii, in Moesia Inferior, iar luptele dintre acetia au loc in apropierea satului Adamclisi, in iarna dintre anii 101-102 e.n. n toamna anului urmator se ncheie un tratat de pace prin care statul dac este obligat s se conformeze politicii externe a Romei, nsa n 105 e.n, dacii condui de Decebal, iniiaza un alt razboi contra Imperiului Roman, al carui eec conduce spre transformarea teritoriului respectiv ntr-o provincie roman. Pentru a comemora victoria mparatului Traian asupra dacilor si aliailor, n actuala comun Adamclisi s-a construit un ansamblu comemorativ de monumente. Monumentul Tropaeum Traiani se nalt pe dealul Adamclisi, localizat n podiul Dobrogei dunrene, aezare ce favorizeaz vizibilitatea i grandoarea acestuia. Turcii, impresionati de maretia monumentului, au denumit-o Adamclisi - biserica omului. Cercetatorii au fost interesai nca din secolul al XIX-lea de originile si datarea construciei, nsa Grigore Tocilescu a fost primul care a demarat spaturi n anul 1882. La cererea arheologului, n 1890, doi specialiti vienezi au fost solicitai s colaboreze n vederea reconstituirii monumentului. Arhitectul George Niemann, profesor la Academia Artelor Plastice va avea n vedere asamblarea pieselor sub ndrumarea profesorului de arheologie din cadrul Universitaii din Viena, Otto Benndorf.

2. Dispunere a complexului muzeal. alcatuire si descoperiri arheologice: n apropierea monumentului au fost gsite ruinele unui mausoleu ptrat cu laturi de 10 metri ridicat se pare, n cinstea unui ofier superior roman cazut pe campul de lupta, si a unui altar, ridicate n epoca moesica din 101-102, cat i o parte din piesele originale ce compuneau monumentul in sine, ridicat caiva ani mai tarziu, in 109 e.n. Reconstituirea trofeului, a fost facut de ctre ingeniosul Niemann i corespunde cu principiile relatate n tratatul De Architectura scris de clasicul arhitect Marcus Vitruvius Pollis, conform cruia un edificiu trebuie s fie durabil, util, s aiba caracter estetic i sa fie nscris n una din figurile fundamentale ale ordinului cosmic (figurile fundamentale ale ordinului cosmic sunt: ptratul, cercul triungiul sau alte figuri geometrice), astfel c opera este ncadrat ntr-un triunghi cu laturi egale de 30 de metri. n imaginea alturat este schia realizat de ctre arhitectul vienez Niemann i a celor doi colaboratori ai si, dup care s-a facut restaurarea iniial. nsa studiul lui Radu Florescu publicat n 1964, contrazice oarecum criteriile urmate de acetia, ntrucat brul de metope ncadrate ntre cele dou frize sunt plasate imediat dup corni, fapt ce nu coincide cu principiile unui monument ridicat n opus cementicium. Radu Florescu constat necesitatea modificarii n succesiunea elementelor pe vertical, deoarece

ordinea dispunerii elementelor de jos n sus este urmtoarea: soclul, trei rnduri de blocuri de piatr neornamentate, friza cu vrejuri, metopele i piliatri, friza cu spirale i palmete, alte trei rnduri de blocuri de piatr i apoi cornia, astfel c metopele se situeaz la mijlocul corpului cilindric si nu n continuarea acestora. Singurul element exterior trofeului este scara alcatuit din 7 trepte aezate pe o fundaie din fragmente de piatr, calcar i mortar ce s-a pstrat aproape n ntregime. Cea de-a aptea treapt este continuat de o platforma lat de 1,75 metri, construit din dale, nirate concentric, pe care se ridic corpul cilindric. Din baza construciei iniiale au fost descoperite

cteva blocuri de piatr, cioplite regulat, care se pare c erau legate ntre ele cu piese metalice acoperite de un strat de plumb. Astfel c peste soclu sunt aezate ase randuri de blocuri simple, ntre care sunt situate elementele decorative. Friza inferioar este primul element arhitectonic decorat cu basoreliefuri i este plasat ntre dou iruri de astragale. Sunt sculptai vreji rsucii, ce se termin cu capete de lupi plasai faa n faa, iar n spaiul superior liber apare cte o pasare, posibil porumbei. Aceast band orizontal cu ornamente zoomorfe este furit dintr-un calcar tare i lucios, posibil dintr-o epoc mai recenta dect celelalte elemente fcute din piatr cenuie. Friza superioar ncadreaza metopele i se distinge de cea inferioar att ca proporii, ca material, ct i ca stil. Blocurile sunt mai nalte cu circa 67 de centimetri, iar decorul, mai puin bogat, const n spirale mpletite, alternate cu motive ce reprezint frunze de alcan redat ntr-o manier stilizat. ntre cele dou frize sunt plasate 54 de metope, dintre care s-au mai pstrat 49, de aproximativ 1,49 de centimetri pe care sunt sculptate n basorelief scene din timpul luptelor cu geto-dacii i tot atia pilatrii decorai cu creneluri sau cu cte doi vreji n spiral desfurai pe vertical. Deasupra metopelor se afl o friza cu 26 de creneluri din care s-au mai pstrat 23, sculptate si ele n basorelief, ce alcatuiesc cornia masiv a corpului circular. Cornia este executata foarte simplu din blocuri mai scurte dect ale celor doua frize, dar mai late i susine parapetul cu creneluri ornate cu barbari divers costumai, prezentai simbolic cu minile la spate n faa unor copaci, unii cu aspect oriental. La distan de mai multe creneluri sunt aezai cate doi lei faa n faa prin gura crora se scurge apa de pe acoperi, din care au fost descoperite fragmente originale ce i-au servit ca model restauratorului. Din spatele parapetului cu creneluri pornete acoperiul conic alctuit din solzi de piatr, dispui pe 25 de rnduri concentrice n ordine descresctoare ca marime, din mijlocul cruia se ridic o construcie hexagonala cu doua etaje ce susine trofeul. n reconstituirea lui George Niemann i a lui Grigore Tocilescu construcia avea un singur etaj, ns ulterior au fost descoperite piese ce dovedeau dispunerea n dou nivele. Trofeul este aezat pe aceast construcie hexagonal i reprezint motivul propriu-zis al monumentului, avnd o nalime de 9 metri far coiful care nu a fost gsit. Trunchiul este format din cilindri groi de piatr cu un diametru de peste 2 metri, pe care sunt aezate elemente de vestimentaie specific vremii, dintre care s-au pstrat o loric, o tunic, dou perechi de scuturi i dou perechi de pulpare.

Este posibil ca monumentul nalt de 39 de metri i cu un diametru de 31 de metri s aib i conotaii funerare, ntruct n interiorul nucleului original sunt suprapuse doua camere, iar sub nivelul solului a fost descoperit o camera mortuar. Pe una din feele soclului hexagonal este plasat o plac cu inscripii din care rezult c monumentul este nchinat Zeului Marte rzbunatorul de ctre Nerva Traian August, mparat i cezar, nvingatorul germanicilor i dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oar tribun, pentru a VI-a oar mparat, pentru a V-a oar consul, printele patriei. Scrisul de pe inscripie este succesiv redus n partea de jos, potrivit apropierii de ochiul cititorului. Se pare c aceast placu a fost tiat iniial de restaurator n dou jumtati, ntrucat baza hexagonal pe care se ridic trofeul propriu-zis a fost construit mai jos, ins mai tarziu aceast eroare a fost rezolvat. Se spune c monumentul a fost ridicat la cererea mparatului roman, nsa piesele gsite atest faptul c aparin unor epoci diferite, ntruct se disting dou tipuri de sculpturi diferite ca stil i mai ales ca material. Este posibil deci, ca monumentul s nu fie construit strict pentru a comemora lupta din 101-102 e.n, ci s fi fost ridicat n epoci precedente, iar Traian, doar s ii fi lsat amprenta pe placua inscripionat, asa cum se tie c proceda pentru a-i nsui anumite edificii. Putem spune c monumentul de la Adamclisi a fost reconstituit pe baza fragmentelor originale gsite n aria sitului i n absena unor documente ale epocii respective sau a unei epoci mai recente, n care s fie mentionat originea sau destinaia acestuia. Desigur c elementele sculptate n tehnica basoreliefului de pe monument las astazi loc mai multor interpretari contradictorii, ntrucat semnele ornamentale ar putea reprezenta elemente cereti cunoscute n antichitate n civilizaia dacica numai de marii preoi i deci, nu doar elemente ornamentale, care nu sunt intocmai specific romanice. Este interesant totui cum, n ciuda faptului c luptele dintre romani i daci au avut loc in iarna dintre 101-102 e.n, pe monument sunt redate motive din natura specifice anotimpului clduros, precum i vestimentaie de vara. Observam o oarecare diferena ntre sculpturile de pe Columna lui Traian aflat la Roma, n care sunt redai atat dacii ct si romanii i cele de pe trofeul de la Adamclisi, unde personajele poart cmai din zale de fier, unii cu capul acoperit de coifuri metalice, spre deosebire de romanii de pe column, care erau redai n camai de in sau cnep la care se adaug o tunic mai groas posibil din piele, dar nu metalic. Armele purtate de exponenii de

pe metopole par a fi specifice epocii bronzului: sbiile, scuturile, suliele. Pe cele 23 de creneluri rmase sunt sculptai prizonieri daci, legai cu minile la spate de un copac reprezentat n spatele fiecarui personaj.

O greseala a celui ce a descoperit acest sit, Grigore Tocilescu ce a starnit ulterior controverse, a fost transportarea pripita a fragmentelor originale gasite in jurul monumentului si in localitatile apropiate, spre Bucureti, unde urma sa se faca o reconstituire a metopelor, care se pare ca in drumul lor spre capitala au cazut in Dunare. Una dintre metope se stie ca a ajuns in Muzeul din Istambul.

S-au mplinit aproape dou milenii de la prima lupt a dacilor cu romanii i 130 de ani de la primele spaturi n zona monumentului de la Adamclisi, nsa nu au fost lmurite nici pna astazi incertitudinile privind originea, destinaia sau aspectul original al acestui edificiu. Adevrul istoric cu privire la trofeul de la Adamclisi a fost mascat, ntrucat Traian aprea ca idolul naional al tuturor romnilor, nvingatorul dacilor i nu ca cel ce a avut ambiia necesar s subordoneze un regat ce statea s amenine autoritatea i puterea marelui Imperiu Roman.

3. Concluzii privind alcatuirea monumentului: Din punct de vedere arhitectural, in urma reconstructiei, se disting urmatoarele elemente ce alcatuiesc monumentul Tropeaum Traiani: a) Treptele: jos, de jur imprejur, se gasesc noua randuri de trepte circulare sapte la

suprafata si doua ingropate, datorita tasarii monumentului in decursul timpului cioplite din blocuri mari de piatra. Deasupra treptei superioare exista un promenoar larg de cca. 2m. b) Paramentul: pornind de sus, de la nivelul promenoarului, se inalta cilindrul masiv stereobatul imbracat mai intai cu sase randuri de blocuri de piatra slefuita, alcatuind asa numitul paramentum, lipsit de orice element ornamental. Toate piesele ce compun paramentul sunt prinse pe orizontala cu agrafe de metal. c) Friza inferioara: deasupra primelor trei randuri de blocuri din partea inferioara a

paramentului se deruleaza circular un complex sculptural alcatuit din trei randuri de elemente ornamentale suprapuse: friza inferioara, o succesiune de metope incadrate de pilastrii si friza superioara. d) Metopele: dispuse de asemenea in suita circulara, sunt blocuri masive de piatra

(calcar sarmatic) de forma unor prisme dreptunghiulare, cu suprafatele exterioare figurate cu valoroase scene inspirate din luptele trupelor romane comandate de imparatul Traian impotriva dacilor si aliatilor lor. e) Pilastrii: cele 54 de metope sunt despartite intre ele de tot atatia pilastrii,

alcatuind cadre adevarate pentru fiecare dintre ele. Pilastrii sunt executati in doua feluri: unii cu caneluri verticale si altii cu vrejuri, alternatia intre ele facandu-se la intervale egale. Partea superioara a pilastrilor, in forma capitelurilor, este identica ambelor categorii. f) Friza superioara: completand ansamblul decorativ al celor 54 de metope, deasupra

lor se desfasoara circular friza superioara, avand ca ornament o spirala in forma de funie dublu impletita, care incadreaza la mijloc cate o frunza palmeta. Ca si la friza inferioara apare si aici un brau de ove si de lenticuli. g) Cornisa: deasupra frizei superioare apare, dupa alte trei randuri de blocuri de parament, un nou element de sculptura decorativa cornisa, alcatuita din blocuri de piatra ce prezinta acelasi motiv ornamental al funiei rasucite.

h) Atticul festonat:

pe circumferinta superioara a corpului cilindric stereobatul

deasupra cornisei, erau montate doua feluri de piese alternand intre ele: crenerurile si blocurile de parapet sau atticul festonat. i) Leii: la intervale de doua parapete, intre creneluri, deasupra cornisei, aparea cate un leu sculptat cu maiestrie in piatra. Prin gurile acestora se scurgea apa pluviala ce venea de pe acoperis si strabatea blocul parapetului printr-un tub metalic. j) Acoperisul: cele peste 1000 de placi de piatra, in forma unor solzi de peste, sunt dispuse in 19-20 de randuri suprapuse. Solzii descresteau in dimensiuni pe masura ce acoperisul urca catre cele doua baze hexagonale suprapuse. k) Suportul hexagonal: prima baza, cea inferioara, este mai scunda si mai larga,

cea dea doua, mai inalta si mai supla, alcatuiesc impreuna un suport adecvat pentru colosala statuie trofeu, cu soclul ei inalt, piesa cea mai importanta a monumentului. l) Inscriptia: reconstituirea acesteia de catre Gr. Tocilescu, a avut o importanta

capitala pentru datarea monumentului in epoca lui Traian si a raportarii sale la marea epopee daco-romana: Zeului Marte rzbunatorul de ctre Nerva Traian August, mparat i cezar, nvingatorul germanicilor i dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oar tribun, pentru a VI-a oar mparat, pentru a V-a oar consul, printele patriei m) Friza cu arme: deasupra pilastrilor bazei superioare hexagonale era montata

imprejur o friza care reda platose si arme sculptate: lanci, suliti, sabii curbate, arcuri cu sageti. Peste aceasta friza se afla o cornisa dupa care este durat soclul propriu-zis, plasat pe o asiza hexagonala. n) Statuia trofeului: soclul trofeului este alcatuit din cinci tamburi suprapusi care au

o inaltime de aproape 4m, carora li se adauga inaltimea trofeului de cca. 5m. Acesta era imbracat in costumul si armura unui ostas roman. Totul impune prin masivitate, creand impresia de dominatie a invingatorului. o) Captivii: la picioarele trofeului sunt trei captivi, doua femei in pozitie sezand si

un barbat in picioare, avand mainile legate la spate. Intreg grupul statuar astfel conceput, simbolizeaza supunerea geto-dacilor, eveniment comemorat de ridicarea monumentului triumfal.

- Actualul Monument Adamclisi -

- Parte din friza cu metopele actuale -

Bibliografie:
1. Al. Tzigara-Samurca, Scrieri despre art romneasc, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984; 2. Radu Florescu, Adamclisi, Editura Meridiane, Bucureti, 1973; 3. Vasile Barbu, Adamclisi, Editura Meridiane, Bucureti, 1965; 4. Revista Pontica, Anuarul Muzeului de Istorie Naional i Arheologie Constana; 5. Complexul muzeal de la Adamclisi, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta;