Lecia de anatomie a doctorului Tulp

Tabloul Lecia de anatomie, pictat n 1632, l-a fcut celebru pe Rembrandt. Lucrarea este o oper care se ncadreaz n genul pictural de grup tradiional (n cazul de fa este vorba de breasla chirurgilor). Rembrandt, ns, nu numai c nu respect regulile unor asemenea compoziii, dar le i perfecioneaz n chip strlucit. Pentru a prezenta prelegerea doctorului Tulp, care execut disecia unui cadavru, artistul se comport ca un regizor. Alege o construcie tip piramid, care nvioreaz scena prezentat, dndu-i o tent teatral. Dup mai bine de dou decenii, artistul nregistreaz un nou succes, de data aceasta cu tabloul intitulat Lecia de anatomie a lui Johan Deyman. Rembrandt a realizat aceasta portret de grup, infatisand sapte chirurgi si pe medicul Nicolaes Tulp, in 1632. Lucrarea face parte dintr-o serie de potrete de grup realizate pentru Breasla Chirurgilor, cel mai vechi datand din 1603. Artistul s-a inspirat pentru aceasta lucrare din lectia de anatomie sustinuta de Tulp in ianuarie 1632. Era deja o traditie ca de doua ori pe saptamana unii dintre cei mai buni medici sustineau o lectie practica in fata chirurgilor din Amsterdam, care veneau de fiecare data pentru a invata cat mai mult. In afara lor, la lectiile de anatomie participau si diverse oficialitati, artisti, persoane importante ale orasului, fiind un eveniment care nu trebuia ratat. Autopsiile erau rare, doar una pe an - efectuata iarna pentru ca si cadavrul sa fie inca in buna stare - si se efectua sub indrumarea specialistilor. Tulp, unul dintre cei mai reputati specialisti ai vremii, a efectuat prima autopsie publica in 1631, iar a doua, un an mai tarziu, cand in public s-a aflat si Rembrandt. Astazi talentul tanarului artistic uluieste, mai ales pentru ca pana atunci Rembrandt realizase putine portrete. Chiar daca pare ca pictorul i-a surprins pe cei prezenti intr-un instantaneu, de fapt compozitia este indelung pregatita si gandita. Atentia privitorului se focalizeaza asupra lui Tulp, care demonstreaza cum functioneaza muschii bratului, disecat in acest scop. Corpurile folosite pentru autopsii erau cele ale criminalilor executati, in acest caz fiind vorba de Adriaen het Kint. Numele celor prezenti se gasesc pe foaia de hartie tinuta de barbatul aflat in fundalul lucrarii.

A fost prima scena de grup realizata de Rembrandt si o comanda deosebit de prestigioasa pentru un artist atat de tanar. Se pare ca a avut succes, pentru ca i-a fost comandata in 1656 o alta lucrare cu acelasi subiect. Tablourile de acest gen ramaneau in proprietatea breslei de care apartineau cei care le comandasera. Dupa ce a fost terminata, "Lectia de anatomie ..." a fost expusa in De Waag, la mica distanta de locuinta artistului. Lucrarea avea sa ramana la Amsterdam pana la inceputul secolului XIX. Dupa desfiintarea Breslei Chirurgilor, lucrarea a ajuns in proprietatea Fondului Vaduvelor Chirurgilor. In 1828 reprezentantii fondului au decis sa vanda tabloul, dar incercarea a fost oprita prin decret regal. Tabloul a fost cumparat de guvernul olandez, fiind in prezent in colectia Mauritshuis.

Rondul de noapte

Tabloul Rondul de noapte 1642, considerat astzi o capodoper, a constituit la vremea sa un scandal. Comandantul Frans Banning Cock ar fi dorit s ias mai mult n eviden n acest uria tablou. Ori, Rembrandt s-a concentrat mai mult asupra aciunii nsei, dect asupra nfirii figurilor; pentru el tema este defilarea, micarea, aciunea neobinuit, i nu tabloul colectiv tradiional al unui grup. Puternicele contraste de lumin i culoare, jocul fin al micrii trupurilor, umbrelor i rechizitelor nvioreaz excepional scena, leag figurile ntre ele, alctuind parc din acestea o compoziie de lumini. "Vrjitor, Rembrandt e capabil s fac din noapte zi." (Eugne Fromentin). Prin analiza cu raze Roentgen realizat n 1975 s-a dovedit c lacul, menit s protejeze opera ce nfieaz o aciune care se desfoar la lumina unei dup-amiezi trzii, se nchide cu trecerea timpului, producnd iluzia unei scene nocturne. Secolul XVII a adus o crestere a valorii si numarului operelor de arta din Tarile de Jos. Numarul picturilor, desenelor, printurilor a crescut uluitor de repede, multe dintre ele fiind de o calitate exceptionala, iar numele unor artisti au devenit tot mai familiare publicului si colectionarilor. "Rondul de noapte", infatisand un grup de paznici care isi fac tura obisnuita. Aceste militii erau in epoca grupuri de barbati, cu antrenament militar sau cel

putin priceputi in manuirea armelor, care pazeau orasul sau interveneau cand aveau loc tulburari. Tabloul infatiseaza compania condusa de capitanul Frans Banning Cocq si locotenentul Willem van Ruytenburgh, inconjurati de 16 dintre oamenii lor. Scutul asezat deasupra portii poarta numele celor 18 personaje ale lucrarii, cei care i-au platit artistului opera. Celelalte personaje au fost adaugate de Rembrandt pentru a da mai multa forta si profunzime compozitiei. Este de presupus ca artistul a primit aceasta comanda in 1639 - 1640, pentru ca la putin timp dupa aceea si-a permis sa isi cumpere o casa deosebit de scumpa. Regula era ca paznicii sa se intalneasca la ore precise in Kloveniersdoelen, locul unde se antrenau. Dar pentru decorarea cladirii era nevoie de opere de arta, asa ca au fost comandate sase tablouri de mari dimensiuni, infatisand paznici si un portret de grup al ofiterilor, lucrarile urmand a fi expuse in sala principala. Rembrandt a primit comanda pentru una dintre panzele infatisand grupul de paznici. Chiar daca ar fi fost de asteptat ca artistul sa se rezume la o compozitie terna si corecta, pentru a nu trezi sensibilitatile ofiterilor, Rembrandt s-a decis sa incerce o compozitie ambitioasa. Personajele sunt pe cale sa se reuneasca intr-un grup ordonat, pentru a porni in patrulare, iar artistul a reusit sa creeze figuri de o imensa vitalitate, scoasa in evidenta prin jocurile de umbre si lumini. Grupul apare din umbra unei porti intunecate, iar in stanga capitanului se gaseste o fata, simbol al ordinului militiei, Kloveniers. Rembrandt a ales sa nu se limiteze la o simpla tehnica, unele detalii fiind reproduse cu atenta minutiozitate, altele aparent neglijent, cu tuse groase de culoare. Tehnic, este o adevarat capodopera, asa cum se poate vedea spre exemplu la mana capitanului, care pare sa iasa din tablou. Calitatea tabloului a surprins si incantat in epoca, unul dintre fostii elevi ai maestrului, Samuel van Hoogstraten, scriind despre el o prezentare elogioasa, care sublinia faptul ca pentru Rembrandt compozitia si unitatea se dovedeau mai importante decat portretele individuale. Dar van Hoogstraten avea si o critica de facut, afirmand ca Rembrandt folosise prea multa lumina. Numele de "Rondul de noapte" a fost dat tabloului abia din secolul XVIII, cand deja, datorita trecerii timpului, culorile pierdusera mult din luminozitate. Atat de mult, incat nimeni nu era sigur exact ce reprezinta, iar interpretarea cea mai comoda era ca este o scena nocturna. Tabloul a avut o poveste plina de evenimente. Initial compozitia era de dimensiuni sensibil mai mari, dar cand a fost mutata la primaria din Piata Dam, in 1715, din motive de spatiu panza a fost taiata pe trei laturi. Se pare ca lucrarea originala avea patru metri pe cinci. Nu a fost si ultima data cand lucrarea a fost mutata. In secolul XIX a fost expusa la Trippenhuis, iar in timpul celui de al doilea razboi mondial a fost rulata si pusa intr-un depozit. Cum este o lucrare celebra, a fost adesea vandalizata, fiind de fiecare data restaurata cu migala.

Predarea Bredei

Dup ntoarcerea din Italia n ianuarie 1631, Velasquez i ocup imediat postul la curtea regal. Rspunde la numeroase solicitri privind executarea unor portrete i a unor tablouri cu tematic religioas. Bun parte a anului 1635 o dedic realizrii tabloului intitulat "Predarea Bredei". Tabloul reprezint momentul n care Justin Nassau, guvernatorul oraului olandez Breda, pred cheile oraului su generalului Ambrogio Spinola, comandant al otilor spaniole victorioase. Scena, care avea menirea s prezinte idealul spaniol de noblee cavalereasc fa de adversarul nvins, este realizat veridic n lumina natural a zilei, scond n eviden tonurile verzi i albastre specifice peisajului olandez. Tabloul este realizat pentru decorarea marelui salon al noului palat "Buen Retiro".

Las meninas

Tabloul su intitulat "Las Meninas" (cunoscut i ca: Doamne de onoare sau Familia lui Filip al IV-lea) este una dintre cele mai ilustre creaii din istoria picturii universale. Pictorul se nfieaz aici i pe sine, cu penelul i paleta n mn. Tabloul fascineaz prin zugrvirea realist i, n acelai timp, discret a vieii de la curte, prin autencitatea expresiei, surprinderea exact a gesturilor i privirilor, nfiarea magistral a scenei.