Sunteți pe pagina 1din 39

GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

PROIECT

pentru

din

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia

-

2007 _ 2008

-

Elev:

Clasa: a XII a I

1. ARGUMENT

2. GENERALITATI

2.1.CLASIFICARE

2.2.CASA SCARII

CUPRINS

3. ELEMENTE COMPONENTE

3.1. TREAPTA

3.2. CONTRATREAPTA

3.3. RAMPA

3.4. LINIA PASUUI

3.5. GRINDA DE VANG

3.6. PODESTUL

3.7. BALUSTRADA

3.8. MANA CURENTA

4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA

5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI

5.1. SCARILE DE PIATRA

5.2. SCARILE DIN BETON

6. SCARI INTERIOARE

6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN

6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL

6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT

6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT

7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL

8. BIBLIOGRAFIE

1. ARGUMENT

Scarile sunt mijlocul de acces ,dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele

descoperiri ale omului in materie de constructii. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn,acestea fiind mai usor de lucrat. Au urmat scarile din metal si beton armat. In secolul xx, pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare, in diverse cladiri publice si comerciale,oamenii au construit scarile rulante. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat, aluminiu si alte metale. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect,iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn, tabla, mase plastice, etc. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări , indiferent dacă alegeti o scară din lemn, lemn laminat, piatră, sticlă sau metal. De la inceput scara, deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel:

- treptele scărilor bine proportionate

oferă sigurantă, stabilitate si stil

- sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile

- o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade

garantează individualitate si flexibilitate

- o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil;

- suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile ;

- un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică

deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie ;

- posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale.

lemnului

Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori, modele si tipuri, lemnul este dintotdeauna prima alegere, cand este vorba de ambient, confortabilitate, naturalete si calitate. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje

- poate fi folosit : lemn masiv, furniruri de inaltă calitate si lemn laminat

modern _ artar, fag, stejar, cires, nuc, mahon si altele , o paletă largă de

modele si culori ;

- imbinare longitudinală si imbinare

- lăcuire in mai multe straturi, ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate,

rezistentă si un design natural.

:

in dinti ;

Scara

autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară

.Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de

structurare , un design si o calitate de mare valoare . Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere, fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte:

- sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură:

solicitare mare, de ex. in spatii publice), marmură (piatră moale: folosire

personală

pentru utilizări diferite ;

- fiecare piatră ofera aspect individual , piatra este unica , ofertă o mare varietate de culori si structuri ;

- materialele din piatră sunt diferite , trebuie sa provina din cariere selectate atent ;

- modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara ;

Pentru mană curentă, bare, stalpi ,trepte , pot fi alese diferite variante combinatii . Există flexibilitate , se pot schimba treptele, precum si alte componente, solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern, in pas cu moda in constructii.

- scări spiralate din lemn, otel sau otel aliat

- o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn, piatră si sticlă) - mană curentă curbă din cordea, lemn, otel sau otel aliat

- variatii de balustrade cu şan, sticlă sau bare verticale de umplutură 60

3035_3

sau suprafete mai putin solicitate), pietre artificiale de beton

2 .GENERALITATI

Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind:

*confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei; *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente, greutatea oamenilor; *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior.

2.1.CLASIFICARE

Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor:

*scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit; in caz de incendiu sau cutremur,servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele); *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire; *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita. Aceste scari, in general, nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur.

După poziţia faţă de clădire, se deosebesc:

*scări interioare; *scări exterioare

După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt:

*rezistente la foc (piatră, beton armat); *semirezistente la foc (metalice); *semicombustibile (din lemn ignifugat); *combustibile (din lemn, în piese cu secţiuni mari); * inflamabile (din lemn, în piese cu secţiuni mici).

După înălţimea h, a treptelor, scările se împart în:

*scări cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje, la scări pentru grădiniţe,şcoli spitale; *scări cu trepte de înălţime mijlocie, avînd 16,6 < h < 17,5cm, sunt cele mai comode la urcat; se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje, sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje; *scări cu trepte înalte, avînd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă, pod.

După materialul din care se execută scările pot fi din:

*lemn;

*zidărie;

*piatră;

* metal;

* beton simplu;

* beton armat monolit;

*elemente prefabricate din beton armat.

După forma lor în plan, scările se clasifică în:

*scări cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste; treptele acestor scări au formă dreptunghiulară ; *scări cu rampe curbe sau în spirală, continue sau cu podeste; treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală ; *scări balansate, la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor

2.2. CASA SCARII

Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in caz de pericol, trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti, plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior, fara a parasi casa scarii. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton, pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu .

pentru protejar ea acestui spatiu in caz de incendiu . Casa scarii va fi ventilata si
pentru protejar ea acestui spatiu in caz de incendiu . Casa scarii va fi ventilata si

Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor, pentru fiecare etaj in parte. Cand nu este posibila iluminarea naturala,se admite lumina artificiala, cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare, in orice moment (incendiu, cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa. Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.

suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.
suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.
Scarile drepte, intre doua nivele consecutive, prezinta o lungime mare, dar necesita spatiu redus. In

Scarile drepte, intre doua nivele consecutive, prezinta o lungime mare, dar necesita spatiu redus. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15, se prevede un podest pentru odihna .

este mai mare de 15, se prevede un podest pentru odihna . La constructiile civile se

La constructiile civile se folosesc, de obicei, scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat,se folosesc scari drepte cu trepte balansate. Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic, sunt utilizate scari in spirala.

drepte cu trepte balansate. Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic, sunt utilizate scari

3. ELEMENTE COMPONENTE

Elementele componente ale unei scari sunt: treapta, contratreapta, rampa, podestul, balustrada.

3.1. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula.

Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.

3.2. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte

consecutive, formand inaltimea treptei. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm ,iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig.23.1.III.b). Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16,5 cm mijlocii cu h = 16,5…17,5 cm si inalte cu h > 17,6…22,5 cm. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare, iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare, iar cele cu

h >19,5 cm sunt admise doar la scari de serviciu. Pentru a realiza pasirea comoda, treapta se prevede cu un profil (ciubuc), care iese in consola 2…5 cm. Profilul constituie, in acelasi timp si un element decorative.

3.3. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba.

Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate, si de cel mult 16 trepte. Peste acest numar, se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.

3.4. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a

treptelor. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei, la o distanta de 50…60 cm de acesta. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2,20 m la scari principale si 1,90 m la scari de serviciu, masurat pe

o raza ce pleaca de la muchia treptei.

3.5. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe

care reazema treptele sau planul rampei .

3.6.

*Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la

nivelul unor suprafete plane orizontale. Latimea podestului este egala cu latimea scarii, pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri.

3.7. *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului,

trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0,8…0,9 m, putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de

podestele scarilor.

3.8. *Mana curenta este o piesa profilata, situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor, pe o singura parte a rampelor, la scarile care deservesc 1…3 fluxuri, iar la scarile mai late pe ambele parti. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa, incat sa fie usor cuprinsa cu mana .

Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare; 2 – podest
Secţiune schematică prin casa scării şi scară:
1
– podest de plecare; 2 – podest de sosire;
3
– podest intermediar; 4 – rampă; 5 – intrados;
6 – balustradă; 7 – mână curentă; I – înălţimea de urcat (înălţimea
etajului); H – înălţimea liberă între rampe;

Elementele unei scări:

a – secţiune prin scară; b – mână curentă de lemn; c - mână curentă din PVC 1 – treaptă; 2 – contratreaptă; 3 – ciubuc; 4 – rampa scării; 5 – balustradă; 6 – mână curentă

Elementele unei scări:

1

3

5

A – B – desfăşurare; a – podest de placare;

sosire

– vang exterior; 2 – vang interior;

– linia pasului; 4 – rampă;

– distanţa între vanguri;

b – podest de

4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA

In cadrul dimensionarii functionale, se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor, latimea rampei si a podestelor.

Dimensiunile treptei, latimea si inaltimea se s tabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii.

Inaltimea unei trepte (h) rezulta din co nditia

n.H

in care

n-numarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg; H-inaltimea dintre etaje. Cunoscand h, se p oate determina latimea treptei b, din relatia lui Blandel

b + 2h = 62…64 cm.

La cladirile de locuit, cu populatie redusa, latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni), latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol. Latimea rampei se determina dupa nivelul c u cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf.

diferite. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf. Numarul de fluxuri, prin ca re se evacueaza

Numarul de fluxuri, prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia

F = N / C

in care:

F-numarul de fluxuri rezultat; N-numarul de persoane evacu ate; C-capacitatea de evacuare a unui fl ux , pe toata durata operatiei de evacuare. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. Numarul de persoa ne N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata, in functie de destinatia cladirilor. La cladirile de locuit, capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90

.

. Pe baza numarului de fluxuri, se deter mina latimea scarii, care este cel putin :

Pe baza numarului de fluxuri, se determina latimea scarii, care este cel putin :

d e 0,80 pentru un flux; de 1,10 pentru 2 fluxuri; de 1,60 pentru 3 fluxuri; de 2,10 pentru 4 fluxuri; de 2,50 pentru 5 fluxuri.

Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza, dar rampele cu latime peste 2,40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare. Scarile se vor mentine cu latime constanta, pe portiunile unde circulatia este

aceeasi.

La cladirile de locuit, inaltimea si latimea treptelor, latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii. In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri,care po t fi mai ingustate.In consecinta, zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). In situatiile in care r egulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii), podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz mai mica de 160 cm.

La partea interioara a rampelo r scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si balustradele se impart in :

- inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ;

- late, cand latimea lor depaseste 20 cm.

Inaltim a

e

de siguranta a parapetelor, conform sta

ndardului este in functie de

latime; astfel pentru cele inguste, latimea este 90 cm, iar pentru cele late, ea scade

conform tabelului .

Latimea

Inaltimea

Latimea

Inaltimea

cm

cm

cm

cm

20

90

40

80

25

87.5

45

77.5

30

85

50

75

35

82.5

60

72.5

La cladirile de locuit, inaltimea minima de siguranta a parapetului, indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii, prin care se face evacuarea persoanelor. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate.

5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI

Scarile exterioare , de la intrare sau de la subsol, vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui, fie pe fundatii independente de r estul constructiei. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. Treptele si podestul acestor sca ri, rezemate la ambele capete, trebuie sa aiba o panta redusa, spre partea inferioara a scarii, pentru a permite scurgerea apei; executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton.

5.1. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite, calcarele si gresiile. Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil. Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate. Intrada osul acestor trepte se lasa, in general, brut (neprelucrat); daca este vizibil, se prelucreaza. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele, pe o fasie de 3…8 cm.

5.2. *Scarile de beton; dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant, ca si cofraj. Intre stratul de pamant si da la se interpune un strat de nisip compactat. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii

Scari exterioare

constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a

6. SCARI INTERIOARE

Dupa materialele frecvent folosite la executie, scarile interioare pot fi: scari din lemn, scari metalice, scari din beton armat monolit sau prefabricat.

6.1. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale, cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu.

ans de folosire Exclusiv la locuinte individuale, cu parter si etaj datorita unei com portari deficitare
ans de folosire Exclusiv la locuinte individuale, cu parter si etaj datorita unei com portari deficitare

Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari, datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a sca rii proprie, dar si in holul sau camera de zi a cladirii, realizand in acest fel un element de decoratie interioara. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat, sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi, de esenta tare (grosime 4…5 cm). Treptele se imbina cu grinda de vang, prin intermediul unor sipc i prinse de vang, care urmaresc forma treptelor. Contratreapta din scandura se prinde de treapta, la partea ei superioara sau inferioara. La scarile mai late, solidarizarea, intre grinzile de vang, se face prin buloan e metalice cu tije filetate. Grinzile de van g se ancoreaza la extremitatile de fundatii,de grinzile planseului sau ale podestului. Podestele s unt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite.

6.2. *Scari interioare din metal; cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice, a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. Grinzile de vang se realizeaza din otel U, I, T, rotund, tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din o tel, tabla striata, rigidizate cu corniere; treptele si contratreptele, alcatuite din tabla presa ta, sunt astfel formate, incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat, prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang. Se pot folosi scari metalice cu trept e din scanduri de stejar de 5 cm grosime. Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton, prin intermediul unor bare metalice suplimentare. Parapetul, din otel cornier sau otel rotund, se poate fixa, la partea superioara sau lateral, de grinzile de vang. Mana curenta la parapet i se realizeaza din cornier sau din otel rotund.

6.3. *Scari interioare din beton armat _monolit . [ Sectiune printr-o scara din beton armat
6.3. *Scari interioare din beton armat _monolit . [ Sectiune printr-o scara din beton armat

6.3. *Scari interioare din beton armat _monolit.

6.3. *Scari interioare din beton armat _monolit . [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit,

[ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit, cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor :

1-dala ; 2-podest ;3-imbracamintea podestului ; 4-armura dalei ; 5-mana curenta imbracata in tub PVC ; 6-suporturile

mainii curente ; 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic ; 8-idem, treapta.

]

Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este indicata folosirea betonului armat, material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate .

Scari din beton armat monolit

Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a
Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a

Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii, prin intermediul casei scarilor.

Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal, descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang. *Rezemarea longitudinala a rampei

[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri ; 2-planseu prefabricat ; 3-podeste pe

[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri ; 2-planseu prefabricat ; 3-podeste pe grinzi prefabricate ; 4-rampa prefabricata nefinisata ;

5-imbracaminte de finisaj ; 6-plinta ; 7-balustrada ferestrei ; 8-balustrada scarii ; 9-mana curenta. ]

– se poate realiza prin intermediul placii podestului, care, la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care necesita grosime si armare sporita. Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest. Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :

- amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior, in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei ;

- prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea podestului ;

- amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni

- marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale, reducand astfel gabaritul liber al scarii.

*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire, prismatica. Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi de rezemare. In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul, rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii, iar podestul va lucra separat, fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Treptele, la scarile din beton armat monolit, pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat . Datorita efectului arhitectonic deosebit, se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. La acest tip de scari, sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C, aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. Solicitarea preponderenta,la acest tip de scari, este incovoierea. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. Pentru simplificarea calculelor, grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. Datorita concentrarilor de eforturi, in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate.

de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate. 6.4. *Scari din beton armat_prefabricat . Capacit
de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate. 6.4. *Scari din beton armat_prefabricat . Capacit

6.4. *Scari din beton armat_prefabricat.

Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat,in ordinea cresterii gradului de industrializare :

- trepte prefabricate independente ;

- trepte, contratrepte si grinzi de vang ;

- rampa si semipodest prefabricat.

Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri,pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie.

Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm; cele triunghiulare au suprafata de contact tesita, contactul realizandu-se printr-un rost frant, cu laturi de 3 cm. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest, care pot fi prefabricate sau monolite

(fig.23.6.I,II).

Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. La cladirile din panouri mari, in conditiile unui grad mare de industrializare, se folosesc scari prefabricate din panouri mari, alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat . Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii.

Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii, comparativ cu cele din beton monolit. La cladirile industriale inalte, se folosesc scarile elicoidale prefabricate, realizate dintr-un stalp central, trepte prefabricate. Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat. Finisarea scarilor din beton armat. La scarile din beton armat, finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii, importanta scarii, considerente estetice si economice. Scarile din beton armat se pot finisa cu :

- mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1,5 cm ; in cazul unei circulatii frecvente, se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin

- ancore metalice. Pentru a evita alunecarea, suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata;

- placaje din piatra naturala (placi de mozaic), la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment ;

- mozaic turnat ;

- scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn ;

- PVC fixat cu adezivi. Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste.

Scara circulara (melc) cu tr epte de beton armat prefabicate : a-plan ; b-elevatie ;

Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate :

a-plan ; b-elevatie ; c-vederea in plan a unei trepte ; 1-treapta ; 2-sambure central ; 3-balustrada din material plastic ; 4-podest de sosire ; 5-copertina peste podestul de sosire.

7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL

Pentru a efectua calculul scarilor, acestea se descompun in elemente simple, izolate: treapta,rampa, grinda de vang, grinda de popdest, dala podestului. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol, are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 ;la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie, pardoseala si tencuiala intradaosului. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata, iar cea utila – pe o suprafata orizontala. Placa rampei, care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului, se va calcula in functie de raportul laturilor placii, dupa una sau doua directii. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor, care va determina un consum mai redus de armatura. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee, carra li se asigura continuitatea cu treptele. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate, prin intermediul grinzii de vang, si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. Grinzile de vang, care preiau incarcarile de la trepte si rampa, se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele, daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate.

[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii ; b-vedere perspectiva ; c-detalii de imbracare

[ Imbracaminti prefabricate pentru scari :

a-planul scarii ; b-vedere perspectiva ; c-detalii de imbracare a treptelor ; 1-placajul treptei ; 2-vang dintat ; 3-grinda de podest ; 4-placa podestului ; 5-mortar ; 6-dale ; 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta ; 8-prefabricat pentru

placat treapta ; 9-tencuiala contratreptei ; 10-podest.

]

Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn ; b-din lemn imbracat in metal ; c-din

Profiluri pentru mana curenta :

a-din lemn ; b-din lemn imbracat in metal ; c-din metal ;d-din lemn, cu profil de sprijinire la balustrade pline ; e-din lemn fara profil de sprijinire ; f-din lemn, la balustrade pe rame de lemn ; g-din lemn, la balustrade pe stalpi de lemn ; h-metalice ; i-sprijinite pe console si fixate in zidarie.

SCARA DIN MARMURA

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN

SCARA DIN LEMN

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN

SCARI CIRCULARE

SCARI CIRCULARE

SCARI METALICE

SCARI METALICE
SCARI METALICE

SCARI DREPTE

SCARI DREPTE