GRUPUL ŞCOLAR

„ NICOLAE BALCESCU” Nr. ______ din _________

OLTENITA

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev:
Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -
 CUPRINS

1. ARGUMENT
2. GENERALITATI
2.1.CLASIFICARE
2.2.CASA SCARII
3. ELEMENTE COMPONENTE
3.1. TREAPTA
3.2. CONTRATREAPTA
3.3. RAMPA
3.4. LINIA PASUUI
3.5. GRINDA DE VANG
3.6. PODESTUL
3.7. BALUSTRADA
3.8. MANA CURENTA
4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA
5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI
5.1. SCARILE DE PIATRA
5.2. SCARILE DIN BETON
6. SCARI INTERIOARE
6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN
6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL
6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT
6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT
PREFABRICAT
7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL
8. BIBLIOGRAFIE
 1. ARGUMENT

Scarile sunt mijlocul de acces ,dintre exteriorul si interiorul unei

cladiri si trecerea de la un nivel la altul.
Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele
descoperiri ale omului in materie de constructii.
Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in
timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn,acestea fiind mai
usor de lucrat. Au urmat scarile din metal si beton armat.
In secolul xx, pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort
minim depus la urcare, in diverse cladiri publice si comerciale,oamenii au
construit scarile rulante.
Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar
pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat, aluminiu si alte metale.
Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si
modele dupa imaginatia fiecarui arhitect,iar mana curenta ce acopera
balustrada poate fi din lemn, tabla, mase plastice, etc.
Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că
fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic
celor mai inalte asteptări , indiferent dacă alegeti o scară din lemn, lemn
laminat, piatră, sticlă sau metal.
De la inceput scara, deschide arhitectului si investitorului o multime
de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor
de orice fel:
- treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă, stabilitate si stil
- sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii
inestetice si inutile
- o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade
garantează individualitate si flexibilitate
- o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se potrivi cu
un anumit stil;
- suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile ;
- un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică
deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie ;
- posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a
dorintelor dumneavoastră personale.

lemnului
 Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori, modele si tipuri, lemnul
este dintotdeauna prima alegere, cand este vorba de ambient,
confortabilitate, naturalete si calitate.
Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje :
- poate fi folosit : lemn masiv, furniruri de inaltă calitate si lemn laminat
modern _ artar, fag, stejar, cires, nuc, mahon si altele , o paletă largă de
modele si culori ;
- imbinare longitudinală si imbinare in dinti ;
- lăcuire in mai multe straturi, ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate,
rezistentă si un design natural.
Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară
.Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de
structurare , un design si o calitate de mare valoare . Suprafetele lemnului
laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere, fotostabile si
rezistente la temperaturi inalte.
Scari din piatra
Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare.
Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte:
- sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură:
solicitare mare, de ex. in spatii publice), marmură (piatră moale: folosire
personală sau suprafete mai putin solicitate), pietre artificiale de beton
pentru utilizări diferite ;
- fiecare piatră ofera aspect individual , piatra este unica , ofertă o mare
varietate de culori si structuri ;
- materialele din piatră sunt diferite , trebuie sa provina din cariere
selectate atent ;
- modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de
materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara ;
Pentru mană curentă, bare, stalpi ,trepte , pot fi alese diferite variante
combinatii .
Există flexibilitate , se pot schimba treptele, precum si alte componente,
solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi.
Scarile spiralate si elicolidale
Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt
expresia design-ului modern, in pas cu moda in constructii.
- scări spiralate din lemn, otel sau otel aliat
- o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn, piatră si sticlă)
- mană curentă curbă din cordea, lemn, otel sau otel aliat
- variatii de balustrade cu şan, sticlă sau bare verticale de umplutură 60
3035_3
 2 .GENERALITATI

Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul
terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii.
Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz
de incendiu sau cutremur.
Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind:
*confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei
de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei;
*rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea
elementelor componente, greutatea oamenilor;
*aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului
interior sau exterior.

2.1.CLASIFICARE

Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor:

*scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit;
in caz de incendiu sau cutremur,servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri
(maxim doua nivele);
*scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;
*scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau
numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita.
Aceste scari, in general, nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu
sau cutremur.

După poziţia faţă de clădire, se deosebesc:

*scări interioare;
*scări exterioare

După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt:
*rezistente la foc (piatră, beton armat);
*semirezistente la foc (metalice);
*semicombustibile (din lemn ignifugat);
*combustibile (din lemn, în piese cu secţiuni mari);
* inflamabile (din lemn, în piese cu secţiuni mici).
După înălţimea h, a treptelor, scările se împart în:
*scări cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scările principale care
deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje, la scări pentru grădiniţe,şcoli spitale;
*scări cu trepte de înălţime mijlocie, avînd 16,6 < h < 17,5cm, sunt cele mai
comode la urcat; se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje,
sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje;
*scări cu trepte înalte, avînd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate la scări secundare în
clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă, pod.

După materialul din care se execută scările pot fi din:

*lemn;
*zidărie;
*piatră;
* metal;
* beton simplu;
* beton armat monolit;
*elemente prefabricate din beton armat.

După forma lor în plan, scările se clasifică în:

*scări cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste;
treptele acestor scări au formă dreptunghiulară ;
*scări cu rampe curbe sau în spirală, continue sau cu podeste; treptele acestor
scări au în plan formă trapezoidală ;
*scări balansate, la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor
 2.2. CASA SCARII

Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare.
Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare.
Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in caz de pericol, trebuie sa fie
separat de restul cladirii prin pereti, plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru este
necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior,
fara a parasi casa scarii.
Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de
minimum 20 cm la beton, pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu .

Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Suprafata ferestrelor este de cel

putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor, pentru fiecare etaj in parte. Cand nu
este posibila iluminarea naturala,se admite lumina artificiala, cu conditiia sa fie asigurata
posibilitatea de functionare, in orice moment (incendiu, cutremur) a unui sistem automat
de iluminare artificiala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod
sau tip terasa.
Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii, de importanta scarii, de
cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.
 Scarile drepte, intre doua nivele consecutive, prezinta o lungime mare, dar
necesita spatiu redus. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15, se prevede
un podest pentru odihna .

La constructiile civile se folosesc, de obicei, scari cu doua aripi paralele si

podest intermediar . In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat,se
folosesc scari drepte cu trepte balansate. Cand circulatia este redusa sau spatiul este
foarte mic, sunt utilizate scari in spirala.
 3. ELEMENTE COMPONENTE

Elementele componente ale unei scari sunt: treapta, contratreapta, rampa,

podestul, balustrada.
3.1. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula.
Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Lungimea libera a treptei este
egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile
obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.

3.2. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte

consecutive, formand inaltimea treptei.
Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste
elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm ,iar pentru gradinite
2 h + l = 58 … 60 cm(fig.23.1.III.b).
Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. In functie de
inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16,5 cm mijlocii cu h = 16,5…17,5 cm
si inalte cu h > 17,6…22,5 cm. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare,
iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.
Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare, iar cele cu
h >19,5 cm sunt admise doar la scari de serviciu.
Pentru a realiza pasirea comoda, treapta se prevede cu un profil (ciubuc), care
iese in consola 2…5 cm. Profilul constituie, in acelasi timp si un element decorative.

3.3. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba.
Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie
comoda si in conditii de securitate, si de cel mult 16 trepte. Peste acest numar, se
recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.

3.4. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a

treptelor. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei, la o distanta de 50…60 cm de
acesta.
Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior
este de cel putin 2,20 m la scari principale si 1,90 m la scari de serviciu, masurat pe
o raza ce pleaca de la muchia treptei.

3.5. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe

care reazema treptele sau planul rampei .
 3.6. *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la
nivelul unor suprafete plane orizontale. Latimea podestului este egala cu latimea scarii,
pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri.

3.7. *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului,

trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni).
Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0,8…0,9 m, putandu-se reduce in
functie de latimea balustradei. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de
podestele scarilor.

3.8. *Mana curenta este o piesa profilata, situata in mod obligatoriu la

partea superioara a balustradei. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor,
pe o singura parte a rampelor, la scarile care deservesc 1…3 fluxuri, iar la scarile mai
late pe ambele parti.
Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa, incat sa fie usor
cuprinsa cu mana .

Elementele unei scări:

1 – vang exterior; 2 – vang interior; Secţiune schematică prin casa scării şi scară:
3 – linia pasului; 4 – rampă; 1 – podest de plecare; 2 – podest de sosire;
5 – distanţa între vanguri; 3 – podest intermediar; 4 – rampă; 5 – intrados;
A – B – desfăşurare; a – podest de placare; b – podest de 6 – balustradă; 7 – mână curentă; I – înălţimea de urcat (înălţimea
sosire etajului); H – înălţimea liberă între rampe;

Elementele unei scări:

a – secţiune prin scară; b – mână curentă de lemn; c - mână curentă din PVC
1 – treaptă; 2 – contratreaptă; 3 – ciubuc; 4 – rampa scării; 5 – balustradă; 6 – mână curentă
 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA

In cadrul dimensionarii functionale, se vor determina prin calcul: latimea si

inaltimea treptelor, latimea rampei si a podestelor.
Dimensiunile treptei, latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile
functionale ale cladirii si de destinatia scarii.
Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n.H in care
n-numarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg;
H-inaltimea dintre etaje.
Cunoscand h, se poate determina latimea treptei b, din relatia lui Blandel

b + 2h = 62…64 cm.

La cladirile de locuit, cu populatie redusa, latimea rampei rezulta din conditii

functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. La
cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni), latimea scarii rezulta dintr-o
dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol.
Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri, fara
a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Exceptie fac salile de
teatru sau cinematograf.

Numarul de fluxuri, prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia

F=N/C in care:
F-numarul de fluxuri rezultat;
N-numarul de persoane evacuate;
C-capacitatea de evacuare a unui flux , pe toata durata operatiei de evacuare.
Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. Numarul de persoane
N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia.
Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata, in functie de destinatia
cladirilor. La cladirile de locuit, capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90
.

Pe baza numarului de fluxuri, se determina latimea scarii, care este cel

putin :
de 0,80 pentru un flux;
de 1,10 pentru 2 fluxuri;
de 1,60 pentru 3 fluxuri;
de 2,10 pentru 4 fluxuri;
de 2,50 pentru 5 fluxuri.
Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri. Latimea
maxima a scarii nu se imiteaza, dar rampele cu latime peste 2,40 m vor fi impartite
pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare.
Scarile se vor mentine cu latime constanta, pe portiunile unde circulatia este
aceeasi.
La cladirile de locuit, inaltimea si latimea treptelor, latimea rampelor si a
podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii.
In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus.Pot face
exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri,care pot fi mai
ingustate.In consecinta, zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala
(fara ingrosari interioare).
In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii
(spre casa scarii), podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii
scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz mai mica de 160 cm.

La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se

prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii.
Dupa latime, parapetele si balustradele se impart in :
- inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ;
- late, cand latimea lor depaseste 20 cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de
latime; astfel pentru cele inguste, latimea este 90 cm, iar pentru cele late, ea scade
conform tabelului .
 Latimea Inaltimea Latimea Inaltimea
cm cm cm cm
20 90 40 80
25 87.5 45 77.5
30 85 50 75
35 82.5 60 72.5

La cladirile de locuit, inaltimea minima de siguranta a parapetului, indiferent de

latime nu poate sa scada sub 80 cm.
Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic
cu cel de pe rampa scarii, prin care se face evacuarea persoanelor. Prin dimensiunile
functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate.

5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI

Scarile exterioare , de la intrare sau de la subsol, vor rezema

fie pe console legate de zidaria peretelui, fie pe fundatii independente de restul
constructiei. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu
transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa
depaseasca adancimea de inghet.
Treptele si podestul acestor scari, rezemate la ambele capete, trebuie sa aiba o
panta redusa, spre partea inferioara a scarii, pentru a permite scurgerea apei; executia
acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton.

5.1. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite, calcarele si gresiile.
Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil. Suprafetele treptei pot fi buciardate
sau frecate.
Intradaosul acestor trepte se lasa, in general, brut (neprelucrat); daca este vizibil,
se prelucreaza. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele, pe o fasie de 3…8 cm.
 5.2. *Scarile de beton; dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o
umplutura de pamant, ca si cofraj.
Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat.
Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii
vestibulului de intrare. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare
sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii

Scari exterioare
 6. SCARI INTERIOARE

Dupa materialele frecvent folosite la executie, scarile interioare pot fi: scari din
lemn, scari metalice, scari din beton armat monolit sau prefabricat.

6.1. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire

Exclusiv la locuinte individuale, cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la
incendiu.
 Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari, datorita rezistentei la uzura si a
aspectului estetic obtinut prin lustruire.
Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie, dar si in holul sau
camera de zi a cladirii, realizand in acest fel un element de decoratie interioara.
Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn
ecarisat, sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi, de esenta tare
(grosime 4…5 cm). Treptele se imbina cu grinda de vang, prin intermediul unor sipci
prinse de vang, care urmaresc forma treptelor.
Contratreapta din scandura se prinde de treapta, la partea ei superioara sau
inferioara. La scarile mai late, solidarizarea, intre grinzile de vang, se face prin buloane
metalice cu tije filetate.
Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii,de grinzile planseului
sau ale podestului.
Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de
vang ce reazema intre ele. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile
finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite.

6.2. *Scari interioare din metal; cladirile industriale constituie aria unde se
folosesc uneori scarile metalice, a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice
(structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare.
Grinzile de vang se realizeaza din otel U, I, T, rotund, tabla subtire formata la
rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere.
Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel, tabla
striata, rigidizate cu corniere; treptele si contratreptele, alcatuite din tabla presata, sunt
astfel formate, incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale.
Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat, prin
intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . Treptele pot fi prevazute
deasupra sau in dreptul grinzilor de vang.
Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime.
Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton,
prin intermediul unor bare metalice suplimentare.
Parapetul, din otel cornier sau otel rotund, se poate fixa, la partea superioara
sau lateral, de grinzile de vang.
Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund.
 6.3. *Scari interioare din beton armat _monolit.

[ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit, cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor :
1-dala ; 2-podest ;3-imbracamintea podestului ; 4-armura dalei ; 5-mana curenta imbracata in tub PVC ; 6-suporturile
mainii curente ; 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic ; 8-idem, treapta. ]
Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este indicata folosirea
betonului armat, material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate .
 Scari din beton armat monolit

Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii, prin
intermediul casei scarilor.

Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal,
descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii
longitudinali sau pe grinzile de vang.
*Rezemarea longitudinala a rampei
 [ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara
1-zidarie din blocuri ; 2-planseu prefabricat ; 3-podeste pe grinzi prefabricate ; 4-rampa prefabricata nefinisata ;
5-imbracaminte de finisaj ; 6-plinta ; 7-balustrada ferestrei ; 8-balustrada scarii ; 9-mana curenta. ]

– se poate realiza prin intermediul placii podestului, care, la randul sau poate
fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu
podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care necesita grosime si armare sporita.
Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi
amplasate la intersectia intre rampa si podest.
Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se
foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare.
Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :
- amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii
vitrate) sau putin retrase spre interior, in scopul micsorarii grosimii
aparente a rampei ;
- prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea podestului ;
- amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni
- marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale, reducand
astfel gabaritul liber al scarii.
 *Rezemarea transversala a rampei
– se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Dala continua pe mai multe nivele
si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire, prismatica.
Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi de
rezemare.
In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul, rampa se va
incastra in peretii longitudinali ai casei scarii, iar podestul va lucra separat, fiind incastrat
pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest.
Treptele, la scarile din beton armat monolit, pot fi alcatuite din beton simplu
turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat .
Datorita efectului arhitectonic deosebit, se utilizeaza din ce in ce mai des
scarile cu treapta – contratreapta. La acest tip de scari, sarcinile exterioare vor
determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. Daca unghiul intre
trepte si contratrepte este de 90 C, aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale.
Solicitarea preponderenta,la acest tip de scari, este incovoierea.
Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau
armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. Pentru simplificarea calculelor,
grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. Datorita concentrarilor
de eforturi, in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate.

6.4. *Scari din beton armat_prefabricat.

Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre

urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat,in ordinea cresterii
gradului de industrializare :
- trepte prefabricate independente ;
- trepte, contratrepte si grinzi de vang ;
- rampa si semipodest prefabricat.
Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri,pot
rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie.
 Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm; cele
triunghiulare au suprafata de contact tesita, contactul realizandu-se printr-un rost frant,
cu laturi de 3 cm.
Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera.
Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest, care pot fi prefabricate sau monolite
(fig.23.6.I,II).
Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile
de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central)
asemanator cu structura chesoanelor.
La cladirile din panouri mari, in conditiile unui grad mare de industrializare, se folosesc
scari prefabricate din panouri mari, alcatuite din rampa si jumatatea podestului
prefabricat .
Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe
podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa
scarii.
Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a
cladirii, comparativ cu cele din beton monolit.
La cladirile industriale inalte, se folosesc scarile elicoidale prefabricate,
realizate dintr-un stalp central, trepte prefabricate. Lipsa contratreptelor si forma
trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat.
Finisarea scarilor din beton armat.
La scarile din beton armat, finisajul se utilizeaza in functie de destinatia
cladirii, importanta scarii, considerente estetice si economice.
Scarile din beton armat se pot finisa cu :
- mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1,5 cm ; in cazul unei
circulatii frecvente, se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin
- ancore metalice. Pentru a evita alunecarea, suprafata treptelor se va
prevedea rulata sau buciardata;
- placaje din piatra naturala (placi de mozaic), la treptele si
contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment ;
- mozaic turnat ;
- scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn ;
- PVC fixat cu adezivi.
Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste.
Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate :
a-plan ; b-elevatie ; c-vederea in plan a unei trepte ; 1-treapta ; 2-sambure central ; 3-balustrada din material plastic ;
4-podest de sosire ; 5-copertina peste podestul de sosire.
 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL

Pentru a efectua calculul scarilor, acestea se descompun in elemente simple,

izolate: treapta,rampa, grinda de vang, grinda de popdest, dala podestului.
Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol,
are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 ;la aceste incarcari se adauga incarcarea
permanenta provenita din greutatea proprie, pardoseala si tencuiala intradaosului.
Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o
suprafata inclinata, iar cea utila – pe o suprafata orizontala.
Placa rampei, care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda
podestului, se va calcula in functie de raportul laturilor placii, dupa una sau doua directii.
Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor, care va
determina un consum mai redus de armatura.
Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee, carra li se asigura
continuitatea cu treptele.
Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate,
prin intermediul grinzii de vang, si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma
unei sarciniuniform distribuite.
Grinzile de vang, care preiau incarcarile de la trepte si rampa, se calculeaza
cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate
nivelele, daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot
fi neglijate.
 [ Imbracaminti prefabricate pentru scari :
a-planul scarii ; b-vedere perspectiva ; c-detalii de imbracare a treptelor ; 1-placajul treptei ; 2-vang dintat ; 3-grinda de
podest ; 4-placa podestului ; 5-mortar ; 6-dale ; 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta ; 8-prefabricat pentru
placat treapta ; 9-tencuiala contratreptei ; 10-podest. ]
 Profiluri pentru mana curenta :
a-din lemn ; b-din lemn imbracat in metal ; c-din metal ;d-din lemn, cu profil de sprijinire la balustrade pline ; e-din lemn
fara profil de sprijinire ; f-din lemn, la balustrade pe rame de lemn ; g-din lemn, la balustrade pe stalpi de lemn ;
h-metalice ; i-sprijinite pe console si fixate in zidarie.
SCARA DIN MARMURA

SCARA DIN LEMN

SCARI CIRCULARE
SCARI METALICE
SCARI DREPTE