GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. GENERALITATI 2.1.CLASIFICARE 2.2.CASA SCARII 3. ELEMENTE COMPONENTE 3.1. TREAPTA 3.2. CONTRATREAPTA 3.3. RAMPA 3.4. LINIA PASUUI 3.5. GRINDA DE VANG 3.6. PODESTUL 3.7. BALUSTRADA 3.8. MANA CURENTA 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI 5.1. SCARILE DE PIATRA 5.2. SCARILE DIN BETON 6. SCARI INTERIOARE 6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN 6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL 6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT 6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL 8. BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT Scarile sunt mijlocul de acces . Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect. .posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale. in diverse cladiri publice si comerciale.dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil.iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn. sticlă sau metal. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn. .suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile . lemn laminat. stabilitate si stil . De la inceput scara.o multitudine de materiale. mase plastice. aluminiu si alte metale. deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: .oamenii au construit scarile rulante. indiferent dacă alegeti o scară din lemn. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii. Au urmat scarile din metal si beton armat.o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate .un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie . .1.sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile . pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare. iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat.acestea fiind mai usor de lucrat. In secolul xx. etc.treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări . tabla. lemnului . piatră.

Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: . Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern. fag. piatră si sticlă) . o paletă largă de modele si culori . . ofertă o mare varietate de culori si structuri . mahon si altele . . pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite . Pentru mană curentă.o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn.lăcuire in mai multe straturi. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : .scări spiralate din lemn. . stejar.materialele din piatră sunt diferite .poate fi folosit : lemn masiv. piatra este unica . otel sau otel aliat .modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara . de ex. cand este vorba de ambient. Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. un design si o calitate de mare valoare . Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere. in pas cu moda in constructii. modele si tipuri. stalpi . . . cires. . marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate).mană curentă curbă din cordea. lemnul este dintotdeauna prima alegere. Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară . trebuie sa provina din cariere selectate atent . naturalete si calitate. lemn. pot fi alese diferite variante combinatii .sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare. in spatii publice). se pot schimba treptele.variatii de balustrade cu şan. solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. confortabilitate. bare. otel sau otel aliat .Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori. furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar. Există flexibilitate .imbinare longitudinală si imbinare in dinti . rezistentă si un design natural.fiecare piatră ofera aspect individual .Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare .trepte . nuc. sticlă sau bare verticale de umplutură 60 3035_3 . precum si alte componente. ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate.

2 . *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire. * inflamabile (din lemn.1.CLASIFICARE Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor: *scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit. nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur. *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod. in caz de incendiu sau cutremur. în piese cu secţiuni mici). *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente. *semicombustibile (din lemn ignifugat). greutatea oamenilor. . *combustibile (din lemn.care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei. *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior. După poziţia faţă de clădire.GENERALITATI Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. se deosebesc: *scări interioare.de pivnita. Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur.servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele). in general. 2. Aceste scari. în piese cu secţiuni mari). beton armat). *semirezistente la foc (metalice). Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind: *confortul circulatiei. *scări exterioare După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: *rezistente la foc (piatră.

6 < h < 17. continue sau cu podeste. continue sau cu podeste. se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje. cu h < 16.După înălţimea h.şcoli spitale. scările se clasifică în: *scări cu una sau mai multe rampe drepte. treptele acestor scări au formă dreptunghiulară . avînd 16. *scări cu trepte de înălţime mijlocie. * beton armat monolit. la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor . * metal. După materialul din care se execută scările pot fi din: *lemn. * beton simplu. avînd 17.5cm. După forma lor în plan.6 < h < 22. *scări cu trepte înalte. *scări balansate. *zidărie.5cm. sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă. sunt cele mai comode la urcat. la scări pentru grădiniţe. sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje. treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală . *scări cu rampe curbe sau în spirală. pod.5. *piatră. scările se împart în: *scări cu trepte joase. a treptelor. *elemente prefabricate din beton armat. utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje.

cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa. . de importanta scarii.2. Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. pentru fiecare etaj in parte. Cand nu este posibila iluminarea naturala.folosit pentru evacuare in caz de pericol.se admite lumina artificiala. CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti. plansee si usi rezistente la foc. Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii. in orice moment (incendiu. fara a parasi casa scarii. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton. de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare.2. pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu . cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. Acest spatiu din cladire .

scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat. intre doua nivele consecutive. dar necesita spatiu redus. Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic. . La constructiile civile se folosesc. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15. de obicei.se folosesc scari drepte cu trepte balansate. prezinta o lungime mare. se prevede un podest pentru odihna . sunt utilizate scari in spirala.Scarile drepte.

se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.4. in acelasi timp si un element decorative. iar cele cu h >19. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate.90 m la scari de serviciu.2. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. formand inaltimea treptei. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm . podestul. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare.1. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei. contratreapta. 3. treapta se prevede cu un profil (ciubuc).5 cm si inalte cu h > 17.20 m la scari principale si 1.5. ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente ale unei scari sunt: treapta.23. care iese in consola 2…5 cm. 3.5 cm mijlocii cu h = 16. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor.6…22. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba. 3. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16.3.5 cm. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei . 3.3. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.5…17. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare. la o distanta de 50…60 cm de acesta. Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. 3. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive. si de cel mult 16 trepte. iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.1.III. balustrada.5 cm sunt admise doar la scari de serviciu.b).iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2. Profilul constituie. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Pentru a realiza pasirea comoda. Peste acest numar. rampa. masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei. .

pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri. iar la scarile mai late pe ambele parti. 7 – mână curentă. Latimea podestului este egala cu latimea scarii. trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului.8. a – podest de placare. Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0. 3 – linia pasului. *Mana curenta este o piesa profilata. pe o singura parte a rampelor.9 m. *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. b – podest de sosire Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare. 2 – contratreaptă. 3 – podest intermediar. Elementele unei scări: 1 – vang exterior. 3.3. 6 – mână curentă . 6 – balustradă. A – B – desfăşurare. 5 – balustradă. putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. 2 – podest de sosire. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor.8…0. situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. 5 – distanţa între vanguri.mână curentă din PVC 1 – treaptă. c . Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor. H – înălţimea liberă între rampe. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa. I – înălţimea de urcat (înălţimea etajului). 3 – ciubuc. 5 – intrados. 3. b – mână curentă de lemn. 4 – rampa scării. 4 – rampă.7. la scarile care deservesc 1…3 fluxuri. Elementele unei scări: a – secţiune prin scară. 4 – rampă.6. 2 – vang interior. incat sa fie usor cuprinsa cu mana .

.

.

C-capacitatea de evacuare a unui flux . pentru evacuare in caz de pericol. Numarul de fluxuri. capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90 . latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. La cladirile de locuit. cu populatie redusa. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata. in functie de destinatia cladirilor. latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n. fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Cunoscand h. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA In cadrul dimensionarii functionale. pe toata durata operatiei de evacuare. Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri. latimea rampei si a podestelor. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf. N-numarul de persoane evacuate. Dimensiunile treptei. se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare. din relatia lui Blandel b + 2h = 62…64 cm. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior.H in care n-numarul de trepte. La cladirile de locuit.4. se poate determina latimea treptei b. prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia F=N/C in care: F-numarul de fluxuri rezultat. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni). astfel incat sa fie un numar intreg. H-inaltimea dintre etaje.

La cladirile de locuit. se determina latimea scarii. cand au latimea mai mica de 20 cm .40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare.50 pentru 5 fluxuri. Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri.80 pentru un flux. o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus. latimea este 90 cm. parapetele si balustradele se impart in : .. si in nici un caz mai mica de 160 cm.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri. de 2. iar pentru cele late. podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii. pe portiunile unde circulatia este aceeasi.10 pentru 2 fluxuri. ea scade conform tabelului .In consecinta. Inaltimea de siguranta a parapetelor. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza. inaltimea si latimea treptelor. . care este cel putin : de 0. Pe baza numarului de fluxuri. .10 pentru 4 fluxuri. In general. Dupa latime. astfel pentru cele inguste.care pot fi mai ingustate. cand latimea lor depaseste 20 cm. latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii. zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). Scarile se vor mentine cu latime constanta. de 2. sporita cu latimea foii usii. conform standardului este in functie de latime.inguste. La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. de 1.late. de 1. dar rampele cu latime peste 2.60 pentru 3 fluxuri. In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii).

inaltimea minima de siguranta a parapetului. vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite.5 Latimea cm 40 45 50 60 Inaltimea cm 80 77.1. trebuie sa aiba o panta redusa. in general. pe o fasie de 3…8 cm.5 85 82. . Treptele si podestul acestor scari.5 La cladirile de locuit. spre partea inferioara a scarii. se prelucreaza. de la intrare sau de la subsol. prin care se face evacuarea persoanelor. rezemate la ambele capete. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI Scarile exterioare .Latimea cm 20 25 30 35 Inaltimea cm 90 87. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele. indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. 5. Intradaosul acestor trepte se lasa. Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate. fie pe fundatii independente de restul constructiei. executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. calcarele si gresiile. pentru a permite scurgerea apei. brut (neprelucrat). 5. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil.5 75 72. daca este vizibil.

Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat.2. dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant.5. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare. ca si cofraj. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii Scari exterioare . *Scarile de beton.

6.6.1. SCARI INTERIOARE Dupa materialele frecvent folosite la executie. scari metalice. . scari din beton armat monolit sau prefabricat. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale. cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu. scarile interioare pot fi: scari din lemn.

dar si in holul sau camera de zi a cladirii. Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime. din otel cornier sau otel rotund. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel. intre grinzile de vang.de grinzile planseului sau ale podestului. *Scari interioare din metal. Treptele se imbina cu grinda de vang. La scarile mai late. realizand in acest fel un element de decoratie interioara. prin intermediul unor sipci prinse de vang. treptele si contratreptele. solidarizarea. sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi. prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . 6. de esenta tare (grosime 4…5 cm). Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite. Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat. T. rigidizate cu corniere. cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice. tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. Contratreapta din scandura se prinde de treapta. I. datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. sunt astfel formate. . se poate fixa. rotund. Grinzile de vang se realizeaza din otel U. Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton. la partea ei superioara sau inferioara. se face prin buloane metalice cu tije filetate. Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. alcatuite din tabla presata. tabla striata.2. a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang. care urmaresc forma treptelor. Parapetul. la partea superioara sau lateral. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie. de grinzile de vang. Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat.Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari. prin intermediul unor bare metalice suplimentare. incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale.

5-mana curenta imbracata in tub PVC . este indicata folosirea betonului armat.3-imbracamintea podestului . 8-idem. treapta. *Scari interioare din beton armat _monolit.3. 2-podest . 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic . ] Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata. cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor : 1-dala . material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate . 6-suporturile mainii curente . .6. 4-armura dalei . [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit.

Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii. *Rezemarea longitudinala a rampei . prin intermediul casei scarilor. descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal.

2-planseu prefabricat . reducand astfel gabaritul liber al scarii. care necesita grosime si armare sporita. Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest.amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior. Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : . 6-plinta . 8-balustrada scarii . 5-imbracaminte de finisaj . in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei . 9-mana curenta. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical). . ] – se poate realiza prin intermediul placii podestului. 3-podeste pe grinzi prefabricate . 4-rampa prefabricata nefinisata . Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. 7-balustrada ferestrei .prelungirea acestor grinzi.marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale. care servesc si la rezemarea podestului . la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. care va avea dimensiuni . . care. grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest.[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri . .amplasarea unei singure grinzi centrale.

Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare. Pentru simplificarea calculelor.4. grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. . iar podestul va lucra separat.la acest tip de scari. . cu toate ca nu are grinzi de rezemare. prismatica.pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie.*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul. rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii. Treptele. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat. Solicitarea preponderenta. Datorita efectului arhitectonic deosebit. aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate.trepte prefabricate independente . fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. *Scari din beton armat_prefabricat. La acest tip de scari. sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. Datorita concentrarilor de eforturi.trepte. .rampa si semipodest prefabricat. la scarile din beton armat monolit. pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat .in ordinea cresterii gradului de industrializare : . Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri. este incovoierea. contratrepte si grinzi de vang . 6.

la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment .6. La scarile din beton armat.Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera. cu laturi de 3 cm. realizate dintr-un stalp central. importanta scarii. Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest.ancore metalice. Pentru a evita alunecarea.PVC fixat cu adezivi. considerente estetice si economice. in conditiile unui grad mare de industrializare. se folosesc scari prefabricate din panouri mari. comparativ cu cele din beton monolit. Scarile din beton armat se pot finisa cu : .II). cele triunghiulare au suprafata de contact tesita. suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata.I. Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat. se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin .23. Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. se folosesc scarile elicoidale prefabricate. trepte prefabricate. . . finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii. La cladirile din panouri mari. care pot fi prefabricate sau monolite (fig.5 cm . Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste. Finisarea scarilor din beton armat. La cladirile industriale inalte. contactul realizandu-se printr-un rost frant. in cazul unei circulatii frecvente. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii.mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1. . alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat .placaje din piatra naturala (placi de mozaic).mozaic turnat .scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn . . .

.

. 1-treapta . 4-podest de sosire . 2-sambure central . b-elevatie .Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate : a-plan . 3-balustrada din material plastic . 5-copertina peste podestul de sosire. c-vederea in plan a unei trepte .

Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor. grinda de vang. se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate. dupa una sau doua directii. acestea se descompun in elemente simple. grinda de popdest. pardoseala si tencuiala intradaosului. Grinzile de vang. izolate: treapta. care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol.rampa. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata. Placa rampei. care preiau incarcarile de la trepte si rampa. carra li se asigura continuitatea cu treptele. are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 . se va calcula in functie de raportul laturilor placii. si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee. daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate. prin intermediul grinzii de vang. dala podestului. .la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie. care va determina un consum mai redus de armatura. iar cea utila – pe o suprafata orizontala.7.

.

.

.

.

.

2-vang dintat . 4-placa podestului . ] . c-detalii de imbracare a treptelor . 10-podest. b-vedere perspectiva . 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta . 9-tencuiala contratreptei . 8-prefabricat pentru placat treapta . 1-placajul treptei . 6-dale . 3-grinda de podest . 5-mortar .[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii .

d-din lemn.Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn . cu profil de sprijinire la balustrade pline . h-metalice . . f-din lemn. la balustrade pe rame de lemn . b-din lemn imbracat in metal . c-din metal . e-din lemn fara profil de sprijinire . i-sprijinite pe console si fixate in zidarie. g-din lemn. la balustrade pe stalpi de lemn .

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN .

SCARI CIRCULARE .

.

SCARI METALICE .

SCARI DREPTE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful