GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. GENERALITATI 2.1.CLASIFICARE 2.2.CASA SCARII 3. ELEMENTE COMPONENTE 3.1. TREAPTA 3.2. CONTRATREAPTA 3.3. RAMPA 3.4. LINIA PASUUI 3.5. GRINDA DE VANG 3.6. PODESTUL 3.7. BALUSTRADA 3.8. MANA CURENTA 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI 5.1. SCARILE DE PIATRA 5.2. SCARILE DIN BETON 6. SCARI INTERIOARE 6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN 6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL 6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT 6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL 8. BIBLIOGRAFIE

deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: . Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect. iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat. lemn laminat. . mase plastice. pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare.un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie . aluminiu si alte metale.iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn.oamenii au construit scarile rulante.treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă. in diverse cladiri publice si comerciale. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări . De la inceput scara. lemnului .o multitudine de materiale.dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. . indiferent dacă alegeti o scară din lemn. stabilitate si stil . ARGUMENT Scarile sunt mijlocul de acces . suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil.suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile . Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn. etc. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic.sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile . sticlă sau metal. In secolul xx. tabla.1. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii. Au urmat scarile din metal si beton armat.o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate . .posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale. piatră.acestea fiind mai usor de lucrat.

Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară . pot fi alese diferite variante combinatii . o paletă largă de modele si culori .mană curentă curbă din cordea.scări spiralate din lemn. Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern. . rezistentă si un design natural.variatii de balustrade cu şan. nuc. ofertă o mare varietate de culori si structuri . Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : . Există flexibilitate . naturalete si calitate.Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare . cand este vorba de ambient. Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: . . pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite . otel sau otel aliat . stalpi . cires. solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar.o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn. fag.fiecare piatră ofera aspect individual . in pas cu moda in constructii. piatră si sticlă) .trepte .modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara . bare. lemnul este dintotdeauna prima alegere. . se pot schimba treptele. lemn. fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. stejar. . trebuie sa provina din cariere selectate atent . confortabilitate. Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere. in spatii publice). Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. .poate fi folosit : lemn masiv. otel sau otel aliat . sticlă sau bare verticale de umplutură 60 3035_3 . de ex. .lăcuire in mai multe straturi.imbinare longitudinală si imbinare in dinti .Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori. precum si alte componente.materialele din piatră sunt diferite . mahon si altele .sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare. un design si o calitate de mare valoare . ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate. Pentru mană curentă. piatra este unica . modele si tipuri. marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate).

CLASIFICARE Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor: *scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit.1. *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente. *combustibile (din lemn. După poziţia faţă de clădire. beton armat).2 . Aceste scari. * inflamabile (din lemn. *semirezistente la foc (metalice). *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior. in caz de incendiu sau cutremur. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind: *confortul circulatiei. greutatea oamenilor. *scări exterioare După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: *rezistente la foc (piatră. *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire. se deosebesc: *scări interioare.GENERALITATI Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. în piese cu secţiuni mari). in general. în piese cu secţiuni mici).servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele). nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur.care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei. 2. Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur. *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod. .de pivnita. *semicombustibile (din lemn ignifugat).

treptele acestor scări au formă dreptunghiulară . cu h < 16. continue sau cu podeste. După forma lor în plan.5cm. După materialul din care se execută scările pot fi din: *lemn.6 < h < 17. a treptelor. *elemente prefabricate din beton armat. sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje.5. continue sau cu podeste. *scări cu trepte de înălţime mijlocie.şcoli spitale. sunt cele mai comode la urcat. avînd 17. se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje. sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă. la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor .6 < h < 22. scările se clasifică în: *scări cu una sau mai multe rampe drepte. la scări pentru grădiniţe. * beton simplu. *scări cu rampe curbe sau în spirală. *piatră. * metal. avînd 16. *scări balansate.5cm. pod. scările se împart în: *scări cu trepte joase. *scări cu trepte înalte. utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje.După înălţimea h. treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală . * beton armat monolit. *zidărie.

Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii. plansee si usi rezistente la foc. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton. cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare. Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. . Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. in orice moment (incendiu. cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa.folosit pentru evacuare in caz de pericol. fara a parasi casa scarii. CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare.2. de importanta scarii. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor.se admite lumina artificiala. de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.2. Acest spatiu din cladire . Cand nu este posibila iluminarea naturala. pentru fiecare etaj in parte. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior. pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu . trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti.

prezinta o lungime mare. scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15. intre doua nivele consecutive. dar necesita spatiu redus.se folosesc scari drepte cu trepte balansate. . de obicei. sunt utilizate scari in spirala. La constructiile civile se folosesc.Scarile drepte. se prevede un podest pentru odihna . Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic. In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat.

Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2. 3.5 cm mijlocii cu h = 16.5.5 cm si inalte cu h > 17. iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.6…22. masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei.3.20 m la scari principale si 1. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei. contratreapta. Pentru a realiza pasirea comoda. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate. Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.b). Profilul constituie.5 cm sunt admise doar la scari de serviciu.2.5 cm. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor.1.3. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm . . 3. 3.1.5…17.4. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare. in acelasi timp si un element decorative.III. formand inaltimea treptei. balustrada. 3.23. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16. rampa. podestul. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei . Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare. ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente ale unei scari sunt: treapta. care iese in consola 2…5 cm. si de cel mult 16 trepte. treapta se prevede cu un profil (ciubuc). Peste acest numar. iar cele cu h >19. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive.iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. la o distanta de 50…60 cm de acesta.90 m la scari de serviciu. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. 3. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba.

pe o singura parte a rampelor. 2 – contratreaptă. Elementele unei scări: 1 – vang exterior. 5 – distanţa între vanguri.mână curentă din PVC 1 – treaptă. b – mână curentă de lemn.9 m. 7 – mână curentă. I – înălţimea de urcat (înălţimea etajului). la scarile care deservesc 1…3 fluxuri. Latimea podestului este egala cu latimea scarii. c . 2 – podest de sosire. 4 – rampa scării. 5 – intrados.3. putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor. 3 – podest intermediar. iar la scarile mai late pe ambele parti. trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni).6. *Mana curenta este o piesa profilata. a – podest de placare. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor. situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. 6 – balustradă. 3. Elementele unei scări: a – secţiune prin scară.8…0. 2 – vang interior. 3 – ciubuc. pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri. 4 – rampă. Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0. *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului. 5 – balustradă.8. b – podest de sosire Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare. 3.7. H – înălţimea liberă între rampe. A – B – desfăşurare. 4 – rampă. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa. *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. incat sa fie usor cuprinsa cu mana . 6 – mână curentă . 3 – linia pasului.

.

.

N-numarul de persoane evacuate. Cunoscand h. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata. astfel incat sa fie un numar intreg. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n. latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. C-capacitatea de evacuare a unui flux . se poate determina latimea treptei b. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. in functie de destinatia cladirilor. La cladirile de locuit. capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90 . La cladirile de locuit. H-inaltimea dintre etaje. Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri. Dimensiunile treptei. latimea rampei si a podestelor. latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf. prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia F=N/C in care: F-numarul de fluxuri rezultat. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA In cadrul dimensionarii functionale. se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia.H in care n-numarul de trepte. pentru evacuare in caz de pericol. Numarul de fluxuri. cu populatie redusa.4. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni). fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. pe toata durata operatiei de evacuare. din relatia lui Blandel b + 2h = 62…64 cm.

o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus. se determina latimea scarii.60 pentru 3 fluxuri. zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii.. .late. astfel pentru cele inguste. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza. In general.10 pentru 4 fluxuri.40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare. latimea este 90 cm.80 pentru un flux.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri. de 1.inguste. parapetele si balustradele se impart in : . de 1. de 2. pe portiunile unde circulatia este aceeasi. iar pentru cele late. . cand au latimea mai mica de 20 cm . In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii). latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii.In consecinta. cand latimea lor depaseste 20 cm. La cladirile de locuit.50 pentru 5 fluxuri. conform standardului este in functie de latime. Inaltimea de siguranta a parapetelor. de 2. Scarile se vor mentine cu latime constanta. Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri. La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. inaltimea si latimea treptelor. sporita cu latimea foii usii. Pe baza numarului de fluxuri. dar rampele cu latime peste 2. si in nici un caz mai mica de 160 cm. care este cel putin : de 0.10 pentru 2 fluxuri. Dupa latime.care pot fi mai ingustate. ea scade conform tabelului .

pe o fasie de 3…8 cm. daca este vizibil. Treptele si podestul acestor scari. . trebuie sa aiba o panta redusa. in general. brut (neprelucrat). Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate.5 75 72. rezemate la ambele capete. pentru a permite scurgerea apei.1. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele. 5. se prelucreaza. calcarele si gresiile. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. 5. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite. Intradaosul acestor trepte se lasa.Latimea cm 20 25 30 35 Inaltimea cm 90 87. prin care se face evacuarea persoanelor. executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton.5 La cladirile de locuit. indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. de la intrare sau de la subsol. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii. vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui.5 85 82. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI Scarile exterioare . fie pe fundatii independente de restul constructiei. inaltimea minima de siguranta a parapetului.5 Latimea cm 40 45 50 60 Inaltimea cm 80 77. Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil. spre partea inferioara a scarii.

ca si cofraj. dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii Scari exterioare . Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare.2. *Scarile de beton.5. Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat.

cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu.1. scarile interioare pot fi: scari din lemn. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale. .6. SCARI INTERIOARE Dupa materialele frecvent folosite la executie. 6. scari metalice. scari din beton armat monolit sau prefabricat.

cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice.Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari. La scarile mai late.de grinzile planseului sau ale podestului. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel. a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. realizand in acest fel un element de decoratie interioara. Parapetul. Contratreapta din scandura se prinde de treapta. Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii. Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund. la partea superioara sau lateral. prin intermediul unor bare metalice suplimentare. 6. sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi. dar si in holul sau camera de zi a cladirii. de grinzile de vang. prin intermediul unor sipci prinse de vang. solidarizarea. intre grinzile de vang. se face prin buloane metalice cu tije filetate. rotund. *Scari interioare din metal. . T. I. sunt astfel formate. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite. Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime. incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale. treptele si contratreptele. datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat. tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. Grinzile de vang se realizeaza din otel U. Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang.2. de esenta tare (grosime 4…5 cm). Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat. Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . rigidizate cu corniere. la partea ei superioara sau inferioara. se poate fixa. alcatuite din tabla presata. din otel cornier sau otel rotund. tabla striata. care urmaresc forma treptelor. Treptele se imbina cu grinda de vang.

treapta. 5-mana curenta imbracata in tub PVC . 4-armura dalei . 6-suporturile mainii curente .6.3. este indicata folosirea betonului armat. *Scari interioare din beton armat _monolit. cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor : 1-dala . 8-idem.3-imbracamintea podestului . material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate . 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic . . 2-podest . [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit. ] Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata.

*Rezemarea longitudinala a rampei . descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang.Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii. prin intermediul casei scarilor. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal.

.amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior. in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei . grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest. 6-plinta . reducand astfel gabaritul liber al scarii. la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi.[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri .amplasarea unei singure grinzi centrale. 8-balustrada scarii .prelungirea acestor grinzi. care. Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest. 5-imbracaminte de finisaj . Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : . ] – se poate realiza prin intermediul placii podestului. . Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare.marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale. 3-podeste pe grinzi prefabricate . care servesc si la rezemarea podestului . Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical). 9-mana curenta. care va avea dimensiuni . 4-rampa prefabricata nefinisata . care necesita grosime si armare sporita. 7-balustrada ferestrei . . 2-planseu prefabricat .

Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C. Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare.trepte prefabricate independente .*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri. in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat. *Scari din beton armat_prefabricat. contratrepte si grinzi de vang . Datorita efectului arhitectonic deosebit.4. . fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest.pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie.rampa si semipodest prefabricat. la scarile din beton armat monolit.la acest tip de scari. Solicitarea preponderenta. In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul. pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat . . sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. La acest tip de scari. Datorita concentrarilor de eforturi. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire. aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. prismatica.trepte. 6. . este incovoierea.in ordinea cresterii gradului de industrializare : . iar podestul va lucra separat. Pentru simplificarea calculelor. cu toate ca nu are grinzi de rezemare. grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. Treptele.

.23. cu laturi de 3 cm. realizate dintr-un stalp central. . trepte prefabricate.mozaic turnat . Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor.6. in cazul unei circulatii frecvente.ancore metalice. Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste. la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment .II). La cladirile industriale inalte.5 cm . considerente estetice si economice. se folosesc scarile elicoidale prefabricate. Finisarea scarilor din beton armat. suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata. Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii.PVC fixat cu adezivi. importanta scarii. Pentru a evita alunecarea.I. alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat . in conditiile unui grad mare de industrializare. . La cladirile din panouri mari. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera. se folosesc scari prefabricate din panouri mari.Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm. se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin . Scarile din beton armat se pot finisa cu : . care pot fi prefabricate sau monolite (fig.placaje din piatra naturala (placi de mozaic). Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat.mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1. finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii. cele triunghiulare au suprafata de contact tesita. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest.scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn . comparativ cu cele din beton monolit. La scarile din beton armat. . . contactul realizandu-se printr-un rost frant.

.

5-copertina peste podestul de sosire. 1-treapta . b-elevatie . . 4-podest de sosire .Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate : a-plan . c-vederea in plan a unei trepte . 3-balustrada din material plastic . 2-sambure central .

ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor. iar cea utila – pe o suprafata orizontala. se va calcula in functie de raportul laturilor placii. se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele. daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate. care va determina un consum mai redus de armatura. acestea se descompun in elemente simple. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor. care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului. Placa rampei. care preiau incarcarile de la trepte si rampa. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee. . dupa una sau doua directii. prin intermediul grinzii de vang. si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 . pardoseala si tencuiala intradaosului. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata. izolate: treapta. carra li se asigura continuitatea cu treptele. dala podestului.la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie.rampa. Grinzile de vang. grinda de popdest.7. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate. grinda de vang.

.

.

.

.

.

3-grinda de podest . c-detalii de imbracare a treptelor . 1-placajul treptei . b-vedere perspectiva . 4-placa podestului . ] . 9-tencuiala contratreptei . 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta . 6-dale . 2-vang dintat . 8-prefabricat pentru placat treapta .[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii . 10-podest. 5-mortar .

b-din lemn imbracat in metal . e-din lemn fara profil de sprijinire .Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn . cu profil de sprijinire la balustrade pline . i-sprijinite pe console si fixate in zidarie. g-din lemn. la balustrade pe rame de lemn . c-din metal . h-metalice .d-din lemn. f-din lemn. la balustrade pe stalpi de lemn . .

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN .

SCARI CIRCULARE .

.

SCARI METALICE .

SCARI DREPTE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful