GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. GENERALITATI 2.1.CLASIFICARE 2.2.CASA SCARII 3. ELEMENTE COMPONENTE 3.1. TREAPTA 3.2. CONTRATREAPTA 3.3. RAMPA 3.4. LINIA PASUUI 3.5. GRINDA DE VANG 3.6. PODESTUL 3.7. BALUSTRADA 3.8. MANA CURENTA 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI 5.1. SCARILE DE PIATRA 5.2. SCARILE DIN BETON 6. SCARI INTERIOARE 6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN 6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL 6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT 6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL 8. BIBLIOGRAFIE

un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie .dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. . lemn laminat.acestea fiind mai usor de lucrat. indiferent dacă alegeti o scară din lemn. tabla. pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare. in diverse cladiri publice si comerciale. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări . sticlă sau metal.o multitudine de materiale. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii.iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn. .oamenii au construit scarile rulante. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn. De la inceput scara.1. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect. Au urmat scarile din metal si beton armat. ARGUMENT Scarile sunt mijlocul de acces . stabilitate si stil . deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: .sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile . etc.treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă. lemnului . .posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale.o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate . aluminiu si alte metale.suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile . piatră. iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat. suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil. In secolul xx. mase plastice.

pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite . bare. Pentru mană curentă. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : . sticlă sau bare verticale de umplutură 60 3035_3 . se pot schimba treptele. fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. un design si o calitate de mare valoare . modele si tipuri. otel sau otel aliat .scări spiralate din lemn. ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate. cand este vorba de ambient. . . .mană curentă curbă din cordea. cires. Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: . stejar. trebuie sa provina din cariere selectate atent . piatra este unica . o paletă largă de modele si culori . otel sau otel aliat . furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar.o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn. Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere. piatră si sticlă) . solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. . marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate). . ofertă o mare varietate de culori si structuri . lemnul este dintotdeauna prima alegere. confortabilitate. pot fi alese diferite variante combinatii . Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară .poate fi folosit : lemn masiv.lăcuire in mai multe straturi. stalpi .Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare .Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori. naturalete si calitate. rezistentă si un design natural. fag.imbinare longitudinală si imbinare in dinti .fiecare piatră ofera aspect individual . Există flexibilitate .modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara . . Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. nuc.materialele din piatră sunt diferite . in pas cu moda in constructii. precum si alte componente. Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern.trepte . in spatii publice).variatii de balustrade cu şan. de ex. mahon si altele . lemn.sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare.

Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur. *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior. După poziţia faţă de clădire. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind: *confortul circulatiei.care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei.CLASIFICARE Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor: *scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit. Aceste scari. greutatea oamenilor. *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod. * inflamabile (din lemn. in general. *scări exterioare După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: *rezistente la foc (piatră.GENERALITATI Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. *combustibile (din lemn.de pivnita. în piese cu secţiuni mari). in caz de incendiu sau cutremur.servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele). *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire. *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente. se deosebesc: *scări interioare.2 . *semicombustibile (din lemn ignifugat). . în piese cu secţiuni mici). 2. *semirezistente la foc (metalice).1. beton armat). nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur.

*scări balansate.5cm. După forma lor în plan.5. avînd 17. la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor .6 < h < 22. la scări pentru grădiniţe. * metal. *scări cu trepte de înălţime mijlocie. treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală . * beton simplu.5cm. se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje. continue sau cu podeste. * beton armat monolit. *elemente prefabricate din beton armat. scările se împart în: *scări cu trepte joase.După înălţimea h. treptele acestor scări au formă dreptunghiulară . continue sau cu podeste. *piatră. sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă. avînd 16. sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje. *zidărie. *scări cu rampe curbe sau în spirală. *scări cu trepte înalte. După materialul din care se execută scările pot fi din: *lemn. scările se clasifică în: *scări cu una sau mai multe rampe drepte. sunt cele mai comode la urcat.şcoli spitale.6 < h < 17. a treptelor. pod. cu h < 16. utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje.

folosit pentru evacuare in caz de pericol. fara a parasi casa scarii. cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu .se admite lumina artificiala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa. de importanta scarii. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton. cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare. . plansee si usi rezistente la foc. pentru fiecare etaj in parte. de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor. Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor. in orice moment (incendiu. Cand nu este posibila iluminarea naturala. trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti.2. CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural.2. Acest spatiu din cladire .

de obicei.se folosesc scari drepte cu trepte balansate.Scarile drepte. prezinta o lungime mare. La constructiile civile se folosesc. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15. . intre doua nivele consecutive. sunt utilizate scari in spirala. In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat. dar necesita spatiu redus. se prevede un podest pentru odihna . scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic.

5 cm. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm .1. Pentru a realiza pasirea comoda.b).2.3. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. rampa. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei .4. iar cele cu h >19.1.90 m la scari de serviciu. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare.iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara. Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. 3. si de cel mult 16 trepte.5 cm mijlocii cu h = 16.3. 3. Profilul constituie. masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare. 3. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16. treapta se prevede cu un profil (ciubuc). formand inaltimea treptei.6…22. contratreapta. in acelasi timp si un element decorative. care iese in consola 2…5 cm. la o distanta de 50…60 cm de acesta.5 cm si inalte cu h > 17. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba. 3. balustrada. ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente ale unei scari sunt: treapta.23.III. podestul. 3.5…17. Peste acest numar. . Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive.5. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula.5 cm sunt admise doar la scari de serviciu. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2.20 m la scari principale si 1. se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna. iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.

3 – podest intermediar. trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). incat sa fie usor cuprinsa cu mana .8. 4 – rampă. c . la scarile care deservesc 1…3 fluxuri.3. Elementele unei scări: a – secţiune prin scară. 5 – intrados. b – podest de sosire Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare. iar la scarile mai late pe ambele parti. 3 – linia pasului. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa. situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. a – podest de placare. pe o singura parte a rampelor. Elementele unei scări: 1 – vang exterior.9 m. putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. 3 – ciubuc. 4 – rampă. I – înălţimea de urcat (înălţimea etajului). Latimea podestului este egala cu latimea scarii. 3. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor. *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului. 6 – balustradă. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor. *Mana curenta este o piesa profilata. 7 – mână curentă.6. A – B – desfăşurare. b – mână curentă de lemn. 2 – vang interior. pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri. 2 – podest de sosire. 5 – balustradă. Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0. 2 – contratreaptă. H – înălţimea liberă între rampe.7. 3. 4 – rampa scării.8…0. *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. 5 – distanţa între vanguri. 6 – mână curentă .mână curentă din PVC 1 – treaptă.

.

.

H in care n-numarul de trepte. pentru evacuare in caz de pericol. La cladirile de locuit. C-capacitatea de evacuare a unui flux . Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. in functie de destinatia cladirilor. H-inaltimea dintre etaje. N-numarul de persoane evacuate. capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90 .4. Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri. Numarul de fluxuri. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni). pe toata durata operatiei de evacuare. Dimensiunile treptei. latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare. fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. latimea rampei si a podestelor. La cladirile de locuit. latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor. prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia F=N/C in care: F-numarul de fluxuri rezultat. latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. se poate determina latimea treptei b. Cunoscand h. cu populatie redusa. din relatia lui Blandel b + 2h = 62…64 cm. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n. astfel incat sa fie un numar intreg. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA In cadrul dimensionarii functionale.

se determina latimea scarii. In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii).80 pentru un flux. dar rampele cu latime peste 2. inaltimea si latimea treptelor. cand latimea lor depaseste 20 cm. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza. La cladirile de locuit.late. ea scade conform tabelului .50 pentru 5 fluxuri. si in nici un caz mai mica de 160 cm. sporita cu latimea foii usii.inguste. parapetele si balustradele se impart in : . Inaltimea de siguranta a parapetelor. de 1. care este cel putin : de 0. Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri. podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii.In consecinta. La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. latimea este 90 cm. conform standardului este in functie de latime.10 pentru 2 fluxuri. zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). de 2.10 pentru 4 fluxuri. Dupa latime. In general. pe portiunile unde circulatia este aceeasi. Scarile se vor mentine cu latime constanta. .40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare. cand au latimea mai mica de 20 cm . o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus. de 2.care pot fi mai ingustate. de 1. latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii. astfel pentru cele inguste. . iar pentru cele late.. Pe baza numarului de fluxuri.60 pentru 3 fluxuri.

Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate. Intradaosul acestor trepte se lasa. Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil.5 75 72. executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton. vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui. pe o fasie de 3…8 cm. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele. se prelucreaza. pentru a permite scurgerea apei. indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii.5 La cladirile de locuit. 5. prin care se face evacuarea persoanelor. de la intrare sau de la subsol. inaltimea minima de siguranta a parapetului.5 85 82. spre partea inferioara a scarii.5 Latimea cm 40 45 50 60 Inaltimea cm 80 77. brut (neprelucrat). in general. . fie pe fundatii independente de restul constructiei.1. calcarele si gresiile. 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI Scarile exterioare . Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. daca este vizibil. Treptele si podestul acestor scari. rezemate la ambele capete. trebuie sa aiba o panta redusa.Latimea cm 20 25 30 35 Inaltimea cm 90 87.

Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat. *Scarile de beton.2. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii Scari exterioare . ca si cofraj. dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant.5. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare.

cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu. 6. SCARI INTERIOARE Dupa materialele frecvent folosite la executie. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale. scari din beton armat monolit sau prefabricat.1.6. . scari metalice. scarile interioare pot fi: scari din lemn.

de esenta tare (grosime 4…5 cm). prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton. Parapetul. realizand in acest fel un element de decoratie interioara. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel. sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi. cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice. la partea superioara sau lateral. intre grinzile de vang. Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund. tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale. Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii. se face prin buloane metalice cu tije filetate. La scarile mai late. sunt astfel formate.de grinzile planseului sau ale podestului. la partea ei superioara sau inferioara. datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. 6. Contratreapta din scandura se prinde de treapta. Grinzile de vang se realizeaza din otel U. alcatuite din tabla presata. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite.2. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie. a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. tabla striata. solidarizarea. T. *Scari interioare din metal. dar si in holul sau camera de zi a cladirii. Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. din otel cornier sau otel rotund. care urmaresc forma treptelor. Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang. rotund. . prin intermediul unor sipci prinse de vang. Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime. se poate fixa.Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari. de grinzile de vang. rigidizate cu corniere. I. treptele si contratreptele. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat. Treptele se imbina cu grinda de vang. prin intermediul unor bare metalice suplimentare.

] Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata. [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit. 5-mana curenta imbracata in tub PVC . 4-armura dalei . 2-podest . .6. treapta.3. este indicata folosirea betonului armat. 6-suporturile mainii curente . 8-idem. cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor : 1-dala . 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic .3-imbracamintea podestului . material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate . *Scari interioare din beton armat _monolit.

prin intermediul casei scarilor. *Rezemarea longitudinala a rampei .Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal. descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang.

] – se poate realiza prin intermediul placii podestului. grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest. 9-mana curenta. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical). . in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei . 5-imbracaminte de finisaj . 3-podeste pe grinzi prefabricate . 6-plinta . reducand astfel gabaritul liber al scarii.marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale. 4-rampa prefabricata nefinisata . Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : .amplasarea unei singure grinzi centrale.[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri . la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. care necesita grosime si armare sporita. 7-balustrada ferestrei . care. . care va avea dimensiuni . . 8-balustrada scarii .prelungirea acestor grinzi. Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest. Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. 2-planseu prefabricat . care servesc si la rezemarea podestului .amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior.

aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor.4.trepte prefabricate independente . .pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie. se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. la scarile din beton armat monolit.in ordinea cresterii gradului de industrializare : . este incovoierea. Solicitarea preponderenta. cu toate ca nu are grinzi de rezemare. Pentru simplificarea calculelor. In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. . contratrepte si grinzi de vang .trepte. . La acest tip de scari. in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate.rampa si semipodest prefabricat. 6. iar podestul va lucra separat. fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare. Treptele. prismatica. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat.la acest tip de scari. Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri. *Scari din beton armat_prefabricat. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire. pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat . Datorita concentrarilor de eforturi. Datorita efectului arhitectonic deosebit. rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii. sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte.*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii.

realizate dintr-un stalp central.5 cm . Pentru a evita alunecarea. . importanta scarii.23. . comparativ cu cele din beton monolit. se folosesc scarile elicoidale prefabricate. in cazul unei circulatii frecvente. trepte prefabricate. . Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii. contactul realizandu-se printr-un rost frant.I.mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1. . Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste. La cladirile industriale inalte. Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera. se folosesc scari prefabricate din panouri mari. La cladirile din panouri mari. Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii. se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin . considerente estetice si economice. alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat . la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment . Scarile din beton armat se pot finisa cu : .II). care pot fi prefabricate sau monolite (fig. cu laturi de 3 cm. in conditiile unui grad mare de industrializare.placaje din piatra naturala (placi de mozaic).mozaic turnat . La scarile din beton armat.6.PVC fixat cu adezivi.Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm. cele triunghiulare au suprafata de contact tesita. Finisarea scarilor din beton armat. . Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest. suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata.ancore metalice.scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn .

.

b-elevatie .Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate : a-plan . c-vederea in plan a unei trepte . 4-podest de sosire . 3-balustrada din material plastic . 5-copertina peste podestul de sosire. 1-treapta . . 2-sambure central .

care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului. dupa una sau doua directii. Grinzile de vang. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata. se va calcula in functie de raportul laturilor placii. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate. care va determina un consum mai redus de armatura. si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. iar cea utila – pe o suprafata orizontala.la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee. acestea se descompun in elemente simple. grinda de vang. izolate: treapta.rampa. carra li se asigura continuitatea cu treptele. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol. prin intermediul grinzii de vang. are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 . pardoseala si tencuiala intradaosului. care preiau incarcarile de la trepte si rampa. se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor. Placa rampei. grinda de popdest. daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate.7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor. . dala podestului.

.

.

.

.

.

5-mortar . b-vedere perspectiva . 9-tencuiala contratreptei . 8-prefabricat pentru placat treapta .[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii . c-detalii de imbracare a treptelor . 10-podest. 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta . 1-placajul treptei . 4-placa podestului . 2-vang dintat . 6-dale . 3-grinda de podest . ] .

la balustrade pe stalpi de lemn . c-din metal . h-metalice . i-sprijinite pe console si fixate in zidarie. . la balustrade pe rame de lemn . g-din lemn.d-din lemn. e-din lemn fara profil de sprijinire .Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn . b-din lemn imbracat in metal . f-din lemn. cu profil de sprijinire la balustrade pline .

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN .

SCARI CIRCULARE .

.

SCARI METALICE .

SCARI DREPTE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful