GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. GENERALITATI 2.1.CLASIFICARE 2.2.CASA SCARII 3. ELEMENTE COMPONENTE 3.1. TREAPTA 3.2. CONTRATREAPTA 3.3. RAMPA 3.4. LINIA PASUUI 3.5. GRINDA DE VANG 3.6. PODESTUL 3.7. BALUSTRADA 3.8. MANA CURENTA 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI 5.1. SCARILE DE PIATRA 5.2. SCARILE DIN BETON 6. SCARI INTERIOARE 6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN 6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL 6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT 6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL 8. BIBLIOGRAFIE

in diverse cladiri publice si comerciale. etc.o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate . suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil.oamenii au construit scarile rulante. De la inceput scara.posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale. . piatră. aluminiu si alte metale. stabilitate si stil . Au urmat scarile din metal si beton armat.o multitudine de materiale.iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn. sticlă sau metal.1. iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat.sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile . Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii. . deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: . mase plastice. In secolul xx.un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie .acestea fiind mai usor de lucrat.treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn. . lemn laminat. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări . Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect.suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile .dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. ARGUMENT Scarile sunt mijlocul de acces . tabla. lemnului . pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare. indiferent dacă alegeti o scară din lemn.

pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite . Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. bare. precum si alte componente. rezistentă si un design natural. Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern.poate fi folosit : lemn masiv.Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare . fag.materialele din piatră sunt diferite . ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate. . otel sau otel aliat . modele si tipuri. confortabilitate.mană curentă curbă din cordea.lăcuire in mai multe straturi.fiecare piatră ofera aspect individual . ofertă o mare varietate de culori si structuri . un design si o calitate de mare valoare . Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere. cires.Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori. piatra este unica .scări spiralate din lemn. cand este vorba de ambient.variatii de balustrade cu şan. Există flexibilitate . de ex. Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: . stalpi . furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar. mahon si altele . in pas cu moda in constructii. Pentru mană curentă. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : . . se pot schimba treptele.o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn. in spatii publice). otel sau otel aliat . fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi.sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare. . trebuie sa provina din cariere selectate atent . Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară . lemn. pot fi alese diferite variante combinatii . lemnul este dintotdeauna prima alegere. marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate).trepte . . nuc. sticlă sau bare verticale de umplutură 60 3035_3 . . naturalete si calitate. .imbinare longitudinală si imbinare in dinti . piatră si sticlă) . o paletă largă de modele si culori . stejar.modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara .

Aceste scari. 2. . * inflamabile (din lemn. *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod. nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind: *confortul circulatiei. Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur. se deosebesc: *scări interioare.GENERALITATI Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii.2 . în piese cu secţiuni mici).CLASIFICARE Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor: *scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit.1. *semirezistente la foc (metalice).care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei. *combustibile (din lemn. in general.servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele). greutatea oamenilor. in caz de incendiu sau cutremur. *scări exterioare După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: *rezistente la foc (piatră. *semicombustibile (din lemn ignifugat). *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior. în piese cu secţiuni mari). beton armat).de pivnita. După poziţia faţă de clădire. *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente. *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire.

*zidărie. sunt cele mai comode la urcat. se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje. cu h < 16. sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje. *elemente prefabricate din beton armat.6 < h < 22. treptele acestor scări au formă dreptunghiulară . După forma lor în plan. continue sau cu podeste. * metal. sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă. utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje. la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor . *scări cu trepte înalte.5. scările se clasifică în: *scări cu una sau mai multe rampe drepte. scările se împart în: *scări cu trepte joase. la scări pentru grădiniţe. * beton simplu. *scări cu rampe curbe sau în spirală. continue sau cu podeste.5cm. treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală . avînd 17. *piatră. *scări balansate.După înălţimea h.6 < h < 17.5cm. avînd 16. *scări cu trepte de înălţime mijlocie. * beton armat monolit.şcoli spitale. pod. După materialul din care se execută scările pot fi din: *lemn. a treptelor.

plansee si usi rezistente la foc. Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural.2. de importanta scarii. Cand nu este posibila iluminarea naturala. CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton. . cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. fara a parasi casa scarii. pentru fiecare etaj in parte. Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor. de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.folosit pentru evacuare in caz de pericol.2. in orice moment (incendiu. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa. pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu . Acest spatiu din cladire . cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare.se admite lumina artificiala. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior. trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti.

se folosesc scari drepte cu trepte balansate. scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat. prezinta o lungime mare. sunt utilizate scari in spirala. Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic. se prevede un podest pentru odihna . de obicei.Scarile drepte. La constructiile civile se folosesc. . dar necesita spatiu redus. intre doua nivele consecutive. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15.

4. Profilul constituie. ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente ale unei scari sunt: treapta.5 cm sunt admise doar la scari de serviciu. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16. care iese in consola 2…5 cm. Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara. . *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei . Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba.23. masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei.5 cm mijlocii cu h = 16. iar cele cu h >19.6…22.5 cm si inalte cu h > 17. treapta se prevede cu un profil (ciubuc). *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.1. si de cel mult 16 trepte.b).5. la o distanta de 50…60 cm de acesta.20 m la scari principale si 1.90 m la scari de serviciu. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. 3. podestul. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei.2. balustrada. 3.3. 3.1.5 cm. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. 3. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive.III.5…17. rampa. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare. in acelasi timp si un element decorative. formand inaltimea treptei.iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig. 3.3. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate. contratreapta. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2. Pentru a realiza pasirea comoda. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm . iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare. Peste acest numar.

7. A – B – desfăşurare. *Mana curenta este o piesa profilata. 4 – rampă.mână curentă din PVC 1 – treaptă. 3 – ciubuc. b – mână curentă de lemn. 7 – mână curentă. I – înălţimea de urcat (înălţimea etajului). *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa. *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. 6 – mână curentă .8. putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Elementele unei scări: a – secţiune prin scară.6. H – înălţimea liberă între rampe. b – podest de sosire Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor. a – podest de placare. 4 – rampă. 2 – podest de sosire. 3 – linia pasului. trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). Latimea podestului este egala cu latimea scarii. pe o singura parte a rampelor. 6 – balustradă. 5 – intrados.9 m. 5 – distanţa între vanguri. 4 – rampa scării.8…0. c . iar la scarile mai late pe ambele parti. 2 – contratreaptă. Elementele unei scări: 1 – vang exterior. incat sa fie usor cuprinsa cu mana . Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor. Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0. 5 – balustradă. situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. la scarile care deservesc 1…3 fluxuri. 3 – podest intermediar. pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri.3. 2 – vang interior. 3. 3.

.

.

in functie de destinatia cladirilor. latimea rampei si a podestelor. La cladirile de locuit. se poate determina latimea treptei b. La cladirile de locuit. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni). se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. din relatia lui Blandel b + 2h = 62…64 cm. Dimensiunile treptei. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA In cadrul dimensionarii functionale. Numarul de fluxuri. H-inaltimea dintre etaje.H in care n-numarul de trepte. capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90 . fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata. pe toata durata operatiei de evacuare. latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare. pentru evacuare in caz de pericol. cu populatie redusa. N-numarul de persoane evacuate. astfel incat sa fie un numar intreg. latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf. C-capacitatea de evacuare a unui flux . Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri. prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia F=N/C in care: F-numarul de fluxuri rezultat.4. latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. Cunoscand h. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia.

cand latimea lor depaseste 20 cm. . Scarile se vor mentine cu latime constanta. sporita cu latimea foii usii.inguste. . conform standardului este in functie de latime. de 1.In consecinta.late. pe portiunile unde circulatia este aceeasi.40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare.80 pentru un flux. dar rampele cu latime peste 2.10 pentru 2 fluxuri. de 1. ea scade conform tabelului . In general.10 pentru 4 fluxuri.50 pentru 5 fluxuri. de 2.60 pentru 3 fluxuri. latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii. si in nici un caz mai mica de 160 cm. Dupa latime. parapetele si balustradele se impart in : . Latimea maxima a scarii nu se imiteaza.. de 2. La cladirile de locuit.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri. In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii). zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). care este cel putin : de 0. Inaltimea de siguranta a parapetelor. Pe baza numarului de fluxuri. astfel pentru cele inguste. La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus. podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii. cand au latimea mai mica de 20 cm . latimea este 90 cm. iar pentru cele late. inaltimea si latimea treptelor. Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri.care pot fi mai ingustate. se determina latimea scarii.

5 75 72. spre partea inferioara a scarii. in general. brut (neprelucrat). rezemate la ambele capete. pe o fasie de 3…8 cm. calcarele si gresiile. pentru a permite scurgerea apei. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. Intradaosul acestor trepte se lasa. de la intrare sau de la subsol.5 85 82.Latimea cm 20 25 30 35 Inaltimea cm 90 87.5 La cladirile de locuit. se prelucreaza. 5. . Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI Scarile exterioare . Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate.5 Latimea cm 40 45 50 60 Inaltimea cm 80 77. Treptele si podestul acestor scari. executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton. inaltimea minima de siguranta a parapetului. fie pe fundatii independente de restul constructiei. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii. daca este vizibil. trebuie sa aiba o panta redusa. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite.1. indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele. prin care se face evacuarea persoanelor. 5.

dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant.5. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii Scari exterioare . *Scarile de beton. Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare.2. ca si cofraj.

SCARI INTERIOARE Dupa materialele frecvent folosite la executie. cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu. . scarile interioare pot fi: scari din lemn. scari metalice.1. 6. scari din beton armat monolit sau prefabricat.6. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale.

Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton. la partea ei superioara sau inferioara. dar si in holul sau camera de zi a cladirii. tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi. realizand in acest fel un element de decoratie interioara. Treptele se imbina cu grinda de vang. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat. I. solidarizarea. Contratreapta din scandura se prinde de treapta. de grinzile de vang. rigidizate cu corniere. Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. Parapetul. Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime. Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii. de esenta tare (grosime 4…5 cm). prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale. se face prin buloane metalice cu tije filetate. alcatuite din tabla presata. 6. La scarile mai late. sunt astfel formate. prin intermediul unor sipci prinse de vang. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat. tabla striata.2. intre grinzile de vang. la partea superioara sau lateral.de grinzile planseului sau ale podestului. *Scari interioare din metal. din otel cornier sau otel rotund. rotund. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite. se poate fixa. care urmaresc forma treptelor. treptele si contratreptele. Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund.Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari. cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice. Grinzile de vang se realizeaza din otel U. T. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie. a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. prin intermediul unor bare metalice suplimentare. datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel. .

3-imbracamintea podestului . [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit. treapta.6. cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor : 1-dala . 2-podest . ] Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata. 4-armura dalei . *Scari interioare din beton armat _monolit. 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic .3. material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate . . 5-mana curenta imbracata in tub PVC . este indicata folosirea betonului armat. 6-suporturile mainii curente . 8-idem.

prin intermediul casei scarilor. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal. descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang.Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii. *Rezemarea longitudinala a rampei .

. care necesita grosime si armare sporita.amplasarea unei singure grinzi centrale. Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. 4-rampa prefabricata nefinisata . .prelungirea acestor grinzi. 3-podeste pe grinzi prefabricate . 7-balustrada ferestrei . care. 6-plinta . 8-balustrada scarii . 2-planseu prefabricat . care va avea dimensiuni . care servesc si la rezemarea podestului . Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical). in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei . . Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest.[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri .marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale.amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior. Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : . 5-imbracaminte de finisaj . la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest. reducand astfel gabaritul liber al scarii. ] – se poate realiza prin intermediul placii podestului. 9-mana curenta.

rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii. . In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul.trepte prefabricate independente .rampa si semipodest prefabricat. se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. 6.pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie.*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. contratrepte si grinzi de vang . Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. . iar podestul va lucra separat. Treptele. fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest.in ordinea cresterii gradului de industrializare : .trepte. Pentru simplificarea calculelor. la scarile din beton armat monolit. Datorita efectului arhitectonic deosebit. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire. . Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare. sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat . este incovoierea. Solicitarea preponderenta. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat. Datorita concentrarilor de eforturi. Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri. aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale.4. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C.la acest tip de scari. La acest tip de scari. in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate. cu toate ca nu are grinzi de rezemare. prismatica. *Scari din beton armat_prefabricat.

5 cm .scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn . importanta scarii. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest.mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1. Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii. care pot fi prefabricate sau monolite (fig. comparativ cu cele din beton monolit. suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata.placaje din piatra naturala (placi de mozaic). trepte prefabricate. cu laturi de 3 cm. realizate dintr-un stalp central.mozaic turnat . finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii. .I. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii. considerente estetice si economice. La cladirile din panouri mari. la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment .ancore metalice. alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat . Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera.6.23.II). La scarile din beton armat.PVC fixat cu adezivi. Pentru a evita alunecarea. . cele triunghiulare au suprafata de contact tesita. Finisarea scarilor din beton armat. . Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat. . in conditiile unui grad mare de industrializare. Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. La cladirile industriale inalte. Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste.Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm. se folosesc scari prefabricate din panouri mari. Scarile din beton armat se pot finisa cu : . se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin . . se folosesc scarile elicoidale prefabricate. contactul realizandu-se printr-un rost frant. in cazul unei circulatii frecvente.

.

Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate : a-plan . . 5-copertina peste podestul de sosire. 4-podest de sosire . 3-balustrada din material plastic . b-elevatie . 2-sambure central . c-vederea in plan a unei trepte . 1-treapta .

grinda de popdest. care va determina un consum mai redus de armatura.7. are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 . se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele.rampa. care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate. dala podestului. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata. Placa rampei.la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie. care preiau incarcarile de la trepte si rampa. pardoseala si tencuiala intradaosului. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol. . daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor. acestea se descompun in elemente simple. grinda de vang. izolate: treapta. si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. se va calcula in functie de raportul laturilor placii. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee. carra li se asigura continuitatea cu treptele. Grinzile de vang. iar cea utila – pe o suprafata orizontala. dupa una sau doua directii. prin intermediul grinzii de vang.

.

.

.

.

.

1-placajul treptei . 5-mortar . b-vedere perspectiva . 6-dale . 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta . c-detalii de imbracare a treptelor . ] . 3-grinda de podest . 10-podest. 2-vang dintat . 8-prefabricat pentru placat treapta . 4-placa podestului .[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii . 9-tencuiala contratreptei .

la balustrade pe stalpi de lemn . i-sprijinite pe console si fixate in zidarie.Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn . c-din metal .d-din lemn. b-din lemn imbracat in metal . f-din lemn. cu profil de sprijinire la balustrade pline . e-din lemn fara profil de sprijinire . la balustrade pe rame de lemn . h-metalice . . g-din lemn.

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN .

SCARI CIRCULARE .

.

SCARI METALICE .

SCARI DREPTE .