GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. GENERALITATI 2.1.CLASIFICARE 2.2.CASA SCARII 3. ELEMENTE COMPONENTE 3.1. TREAPTA 3.2. CONTRATREAPTA 3.3. RAMPA 3.4. LINIA PASUUI 3.5. GRINDA DE VANG 3.6. PODESTUL 3.7. BALUSTRADA 3.8. MANA CURENTA 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI 5.1. SCARILE DE PIATRA 5.2. SCARILE DIN BETON 6. SCARI INTERIOARE 6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN 6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL 6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT 6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL 8. BIBLIOGRAFIE

Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări . indiferent dacă alegeti o scară din lemn. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect. piatră. in diverse cladiri publice si comerciale.suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile . . deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: . lemn laminat.acestea fiind mai usor de lucrat.sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile . tabla. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii.o multitudine de materiale.posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale. In secolul xx.dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat.o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate . . sticlă sau metal. stabilitate si stil .iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn. De la inceput scara. lemnului .oamenii au construit scarile rulante. Au urmat scarile din metal si beton armat. mase plastice.1. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn.un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie . pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic. suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil. . etc. aluminiu si alte metale.treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă. ARGUMENT Scarile sunt mijlocul de acces .

Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. bare. mahon si altele . rezistentă si un design natural. precum si alte componente. Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern. ofertă o mare varietate de culori si structuri . nuc. pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite . ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate. naturalete si calitate.Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare . o paletă largă de modele si culori . Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: .imbinare longitudinală si imbinare in dinti . lemnul este dintotdeauna prima alegere. piatră si sticlă) . trebuie sa provina din cariere selectate atent . Există flexibilitate .modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara . se pot schimba treptele.poate fi folosit : lemn masiv. solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. pot fi alese diferite variante combinatii . Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară . lemn. piatra este unica . cand este vorba de ambient.variatii de balustrade cu şan.sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare. un design si o calitate de mare valoare . de ex.trepte . . . fag. in spatii publice). Pentru mană curentă. modele si tipuri. marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate). sticlă sau bare verticale de umplutură 60 3035_3 . stalpi . stejar.mană curentă curbă din cordea. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : . furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar.lăcuire in mai multe straturi. . . .materialele din piatră sunt diferite .scări spiralate din lemn. confortabilitate. in pas cu moda in constructii. Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere.Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori. . fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. otel sau otel aliat . otel sau otel aliat .fiecare piatră ofera aspect individual .o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn. cires.

*combustibile (din lemn. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind: *confortul circulatiei. *scări exterioare După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: *rezistente la foc (piatră. *semicombustibile (din lemn ignifugat). greutatea oamenilor.GENERALITATI Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire. * inflamabile (din lemn. După poziţia faţă de clădire. *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente.care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei. Aceste scari. *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod. *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior. Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur.de pivnita. *semirezistente la foc (metalice).CLASIFICARE Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor: *scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit.servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele).1. se deosebesc: *scări interioare. in caz de incendiu sau cutremur. in general. 2. în piese cu secţiuni mici). în piese cu secţiuni mari).2 . nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur. . beton armat).

se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje. cu h < 16. *elemente prefabricate din beton armat. la scări pentru grădiniţe. * beton armat monolit. *scări cu trepte de înălţime mijlocie.5cm.şcoli spitale. pod. * beton simplu.6 < h < 17. * metal. avînd 17.5cm. *scări cu rampe curbe sau în spirală. treptele acestor scări au formă dreptunghiulară . *piatră. continue sau cu podeste. la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor . *zidărie. scările se împart în: *scări cu trepte joase. *scări balansate. continue sau cu podeste. avînd 16.6 < h < 22. sunt cele mai comode la urcat. sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă. treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală . *scări cu trepte înalte. scările se clasifică în: *scări cu una sau mai multe rampe drepte.5. După materialul din care se execută scările pot fi din: *lemn. utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje. După forma lor în plan. sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje. a treptelor.După înălţimea h.

Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor.2. Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior.folosit pentru evacuare in caz de pericol.2. pentru fiecare etaj in parte. in orice moment (incendiu. cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare.se admite lumina artificiala. CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. de importanta scarii. Cand nu este posibila iluminarea naturala. trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti. Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor. pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu . plansee si usi rezistente la foc. . Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton. Acest spatiu din cladire . fara a parasi casa scarii.

Scarile drepte. Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic. scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15.se folosesc scari drepte cu trepte balansate. La constructiile civile se folosesc. prezinta o lungime mare. dar necesita spatiu redus. sunt utilizate scari in spirala. se prevede un podest pentru odihna . de obicei. In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat. intre doua nivele consecutive. .

iar cele cu h >19.5 cm. 3. ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente ale unei scari sunt: treapta. contratreapta. Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive.20 m la scari principale si 1. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei . podestul. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2. 3.5 cm mijlocii cu h = 16.5…17. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. treapta se prevede cu un profil (ciubuc). Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare.iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei. in acelasi timp si un element decorative.5 cm sunt admise doar la scari de serviciu. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16. formand inaltimea treptei. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. Peste acest numar. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare. 3. Profilul constituie. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm . si de cel mult 16 trepte.3. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.3. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. 3.90 m la scari de serviciu. la o distanta de 50…60 cm de acesta. se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.5 cm si inalte cu h > 17.1. care iese in consola 2…5 cm. balustrada.III. Pentru a realiza pasirea comoda. rampa. . masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei. iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.23.6…22.b).5.1. 3.2.4.

5 – intrados. 6 – mână curentă .9 m. A – B – desfăşurare. incat sa fie usor cuprinsa cu mana .7. 3. pe o singura parte a rampelor. a – podest de placare. 2 – podest de sosire.8. Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0. *Mana curenta este o piesa profilata. Elementele unei scări: 1 – vang exterior.3. iar la scarile mai late pe ambele parti. b – mână curentă de lemn. 3 – podest intermediar. *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului. 4 – rampă. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor.6. 5 – distanţa între vanguri. situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. 2 – vang interior. I – înălţimea de urcat (înălţimea etajului). b – podest de sosire Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare. Latimea podestului este egala cu latimea scarii. 7 – mână curentă. c . 4 – rampa scării. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor. 3. 2 – contratreaptă.mână curentă din PVC 1 – treaptă. 4 – rampă. 6 – balustradă. H – înălţimea liberă între rampe. pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri. trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa. 5 – balustradă. 3 – ciubuc. 3 – linia pasului.8…0. Elementele unei scări: a – secţiune prin scară. la scarile care deservesc 1…3 fluxuri.

.

.

Numarul de fluxuri. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. pentru evacuare in caz de pericol.H in care n-numarul de trepte. se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor. latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare. din relatia lui Blandel b + 2h = 62…64 cm.4. in functie de destinatia cladirilor. pe toata durata operatiei de evacuare. latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA In cadrul dimensionarii functionale. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni). H-inaltimea dintre etaje. astfel incat sa fie un numar intreg. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n. C-capacitatea de evacuare a unui flux . La cladirile de locuit. Cunoscand h. se poate determina latimea treptei b. La cladirile de locuit. latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. latimea rampei si a podestelor. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata. N-numarul de persoane evacuate. Dimensiunile treptei. Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri. prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia F=N/C in care: F-numarul de fluxuri rezultat. fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. cu populatie redusa. capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90 .

si in nici un caz mai mica de 160 cm. se determina latimea scarii. Pe baza numarului de fluxuri. de 1. . dar rampele cu latime peste 2. parapetele si balustradele se impart in : . cand au latimea mai mica de 20 cm . de 2. Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri.In consecinta. o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus.40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare.inguste. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza. podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii. inaltimea si latimea treptelor. sporita cu latimea foii usii. latimea este 90 cm. ea scade conform tabelului .10 pentru 2 fluxuri.late. In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii). La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii.50 pentru 5 fluxuri. cand latimea lor depaseste 20 cm. latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii..60 pentru 3 fluxuri. pe portiunile unde circulatia este aceeasi.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri. Dupa latime. . La cladirile de locuit. care este cel putin : de 0.80 pentru un flux. iar pentru cele late. de 2.10 pentru 4 fluxuri. zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). In general. de 1. Inaltimea de siguranta a parapetelor. astfel pentru cele inguste. Scarile se vor mentine cu latime constanta.care pot fi mai ingustate. conform standardului este in functie de latime.

prin care se face evacuarea persoanelor. Treptele si podestul acestor scari. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii. spre partea inferioara a scarii. executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton. . rezemate la ambele capete. 5.5 85 82. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. fie pe fundatii independente de restul constructiei. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele. pe o fasie de 3…8 cm.5 Latimea cm 40 45 50 60 Inaltimea cm 80 77. inaltimea minima de siguranta a parapetului. Intradaosul acestor trepte se lasa.5 75 72. Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate.1. brut (neprelucrat). indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm. daca este vizibil. de la intrare sau de la subsol. pentru a permite scurgerea apei. in general. 5. vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui.5 La cladirile de locuit. calcarele si gresiile. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. se prelucreaza. Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil.Latimea cm 20 25 30 35 Inaltimea cm 90 87. trebuie sa aiba o panta redusa. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI Scarile exterioare .

*Scarile de beton. Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat. ca si cofraj. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare.2. dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii Scari exterioare .5.

1. 6. scarile interioare pot fi: scari din lemn. scari metalice. cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu.6. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale. . scari din beton armat monolit sau prefabricat. SCARI INTERIOARE Dupa materialele frecvent folosite la executie.

prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment .2. Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime. incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale. alcatuite din tabla presata. care urmaresc forma treptelor. Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund. rotund. la partea ei superioara sau inferioara. Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton. Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. intre grinzile de vang. treptele si contratreptele. I. Treptele se imbina cu grinda de vang. solidarizarea. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie.Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel. la partea superioara sau lateral. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat. . sunt astfel formate. sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi. La scarile mai late. prin intermediul unor bare metalice suplimentare. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite. tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. Contratreapta din scandura se prinde de treapta. din otel cornier sau otel rotund. a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. Parapetul. de esenta tare (grosime 4…5 cm). tabla striata. Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang. rigidizate cu corniere. Grinzile de vang se realizeaza din otel U. cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice. dar si in holul sau camera de zi a cladirii. T. *Scari interioare din metal.de grinzile planseului sau ale podestului. datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. 6. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat. Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii. de grinzile de vang. prin intermediul unor sipci prinse de vang. se poate fixa. se face prin buloane metalice cu tije filetate. realizand in acest fel un element de decoratie interioara.

cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor : 1-dala . . 8-idem. 5-mana curenta imbracata in tub PVC .6. ] Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata. [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit. *Scari interioare din beton armat _monolit.3. material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate . este indicata folosirea betonului armat. 2-podest . 6-suporturile mainii curente . 4-armura dalei . treapta.3-imbracamintea podestului . 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic .

descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal. *Rezemarea longitudinala a rampei .Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii. prin intermediul casei scarilor.

[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri . care. Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. reducand astfel gabaritul liber al scarii. 8-balustrada scarii . Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical). . la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. 6-plinta . ] – se poate realiza prin intermediul placii podestului. Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : . 4-rampa prefabricata nefinisata . . grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest.marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale.amplasarea unei singure grinzi centrale.prelungirea acestor grinzi. 9-mana curenta. care va avea dimensiuni . 7-balustrada ferestrei . care servesc si la rezemarea podestului . 2-planseu prefabricat . 3-podeste pe grinzi prefabricate . .amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior. Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest. in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei . care necesita grosime si armare sporita. 5-imbracaminte de finisaj .

Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare. . iar podestul va lucra separat. rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii. prismatica. Pentru simplificarea calculelor. grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat. *Scari din beton armat_prefabricat. Datorita concentrarilor de eforturi. pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat .in ordinea cresterii gradului de industrializare : . Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri. Treptele. in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate.la acest tip de scari. este incovoierea. . se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta. sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte. .4. aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. contratrepte si grinzi de vang . Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire. Datorita efectului arhitectonic deosebit. 6. In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul. cu toate ca nu are grinzi de rezemare. La acest tip de scari.rampa si semipodest prefabricat.*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. la scarile din beton armat monolit.trepte.trepte prefabricate independente . Solicitarea preponderenta. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate.pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie.

.mozaic turnat . La cladirile din panouri mari.ancore metalice.5 cm . . .Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm. Finisarea scarilor din beton armat. . comparativ cu cele din beton monolit.23. se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin . se folosesc scari prefabricate din panouri mari. La cladirile industriale inalte. in conditiile unui grad mare de industrializare. . Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment . suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata. trepte prefabricate. cu laturi de 3 cm.scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn . Scarile din beton armat se pot finisa cu : . importanta scarii.PVC fixat cu adezivi.I. Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat. La scarile din beton armat. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii.6. Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste. realizate dintr-un stalp central. contactul realizandu-se printr-un rost frant. care pot fi prefabricate sau monolite (fig. alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat . cele triunghiulare au suprafata de contact tesita.mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera. finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii. se folosesc scarile elicoidale prefabricate. Pentru a evita alunecarea. Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii. considerente estetice si economice.II). in cazul unei circulatii frecvente.placaje din piatra naturala (placi de mozaic). Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest.

.

b-elevatie . 2-sambure central . . c-vederea in plan a unei trepte . 3-balustrada din material plastic . 4-podest de sosire . 1-treapta . 5-copertina peste podestul de sosire.Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate : a-plan .

care va determina un consum mai redus de armatura. Grinzile de vang. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol.7. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate. care preiau incarcarile de la trepte si rampa. are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 .rampa. .la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie. Placa rampei. daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate. grinda de vang. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor. prin intermediul grinzii de vang. dupa una sau doua directii. grinda de popdest. se va calcula in functie de raportul laturilor placii. izolate: treapta. care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului. iar cea utila – pe o suprafata orizontala. acestea se descompun in elemente simple. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor. pardoseala si tencuiala intradaosului. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee. se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele. dala podestului. carra li se asigura continuitatea cu treptele. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata. si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite.

.

.

.

.

.

1-placajul treptei . 9-tencuiala contratreptei .[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii . 2-vang dintat . 8-prefabricat pentru placat treapta . ] . c-detalii de imbracare a treptelor . 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta . 6-dale . 10-podest. 5-mortar . 4-placa podestului . 3-grinda de podest . b-vedere perspectiva .

f-din lemn.Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn . i-sprijinite pe console si fixate in zidarie. b-din lemn imbracat in metal . la balustrade pe rame de lemn . g-din lemn. la balustrade pe stalpi de lemn . h-metalice . cu profil de sprijinire la balustrade pline . . c-din metal . e-din lemn fara profil de sprijinire .d-din lemn.

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN .

SCARI CIRCULARE .

.

SCARI METALICE .

SCARI DREPTE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful