P. 1
scari

scari

|Views: 11,646|Likes:
Published by andreea

More info:

Published by: andreea on Sep 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2014

pdf

text

original

GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: SCARI ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. GENERALITATI 2.1.CLASIFICARE 2.2.CASA SCARII 3. ELEMENTE COMPONENTE 3.1. TREAPTA 3.2. CONTRATREAPTA 3.3. RAMPA 3.4. LINIA PASUUI 3.5. GRINDA DE VANG 3.6. PODESTUL 3.7. BALUSTRADA 3.8. MANA CURENTA 4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA 5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI 5.1. SCARILE DE PIATRA 5.2. SCARILE DIN BETON 6. SCARI INTERIOARE 6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN 6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL 6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT 6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT 7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL 8. BIBLIOGRAFIE

un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie .oamenii au construit scarile rulante. deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: . . aluminiu si alte metale. De la inceput scara.posibilităti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale. ARGUMENT Scarile sunt mijlocul de acces .o gamă largă de mană curentă si materiale pentru balustrade garantează individualitate si flexibilitate . In secolul xx. lemnului . lemn laminat. stabilitate si stil . piatră. Dezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptări .acestea fiind mai usor de lucrat.sistemul de ancoraj in perete nu necesită alte piese – accesorii inestetice si inutile .dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul.iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect. indiferent dacă alegeti o scară din lemn. Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn. . etc.treptele scărilor bine proportionate oferă sigurantă.suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vibratiile . Au urmat scarile din metal si beton armat. in diverse cladiri publice si comerciale. mase plastice. . tabla.1. sticlă sau metal. Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale omului in materie de constructii.o multitudine de materiale. iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat. pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare. suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil.

bare. in spatii publice).lăcuire in mai multe straturi. rezistentă si un design natural.Scarile din lemn /Cu varietatea sa in culori. . Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare. Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje : . solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajări noi. Pe langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: . .modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara . nuc. . pot fi alese diferite variante combinatii .o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn. fotostabile si rezistente la temperaturi inalte. lemnul este dintotdeauna prima alegere. se pot schimba treptele. piatră si sticlă) .mană curentă curbă din cordea. Există flexibilitate . trebuie sa provina din cariere selectate atent . . fag. sticlă sau bare verticale de umplutură 60 3035_3 . furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern _ artar. Pentru mană curentă.trepte . pietre artificiale de beton pentru utilizări diferite . lemn.sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit (piatră dură: solicitare mare. otel sau otel aliat . Scara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară . o paletă largă de modele si culori . stalpi . ofertă o mare varietate de culori si structuri . . piatra este unica . . Scarile spiralate si elicolidale Posibilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern. naturalete si calitate. cires.fiecare piatră ofera aspect individual .scări spiralate din lemn. modele si tipuri.variatii de balustrade cu şan. Suprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere. mahon si altele .imbinare longitudinală si imbinare in dinti . ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate. marmură (piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate). cand este vorba de ambient. un design si o calitate de mare valoare . precum si alte componente. stejar. confortabilitate. in pas cu moda in constructii.materialele din piatră sunt diferite .Folosind avantajele unui material modern cu nenumărate posibilităti de structurare . otel sau otel aliat . de ex.poate fi folosit : lemn masiv.

de pivnita.2 . .CLASIFICARE Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor: *scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit. *aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exterior. * inflamabile (din lemn. 2. *rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente. Aceste scari. *scarile principale servesc la circulatia normala in cladire.servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele). se deosebesc: *scări interioare. în piese cu secţiuni mici).1. *semirezistente la foc (metalice). Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur. *semicombustibile (din lemn ignifugat). in caz de incendiu sau cutremur. *scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod. în piese cu secţiuni mari). greutatea oamenilor. *combustibile (din lemn.GENERALITATI Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii. Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind: *confortul circulatiei. beton armat). nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur. *scări exterioare După modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execută) sunt: *rezistente la foc (piatră.care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei. in general. După poziţia faţă de clădire.

5cm. continue sau cu podeste.După înălţimea h. sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru etaje. a treptelor. * beton simplu. scările se clasifică în: *scări cu una sau mai multe rampe drepte.5. *scări cu trepte de înălţime mijlocie. După materialul din care se execută scările pot fi din: *lemn. *elemente prefabricate din beton armat. avînd 16. *piatră. *zidărie. sunt cele mai comode la urcat.şcoli spitale. se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru etaje. *scări balansate. sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puţin de patru etaje sau la scări de pivniţă.6 < h < 17. continue sau cu podeste. După forma lor în plan.5cm. treptele acestor scări au formă dreptunghiulară . * metal. * beton armat monolit. utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru etaje. scările se împart în: *scări cu trepte joase. la scări pentru grădiniţe. treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală .6 < h < 22. pod. avînd 17. *scări cu rampe curbe sau în spirală. cu h < 16. *scări cu trepte înalte. la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor .

Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei scarilor. CASA SCARII Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare. Cand nu este posibila iluminarea naturala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa. . fara a parasi casa scarii. pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu . in orice moment (incendiu.2. de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor. plansee si usi rezistente la foc.se admite lumina artificiala. cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de functionare. pentru fiecare etaj in parte. cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton.2. de importanta scarii.folosit pentru evacuare in caz de pericol. Forma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior. Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Acest spatiu din cladire .

intre doua nivele consecutive. scari cu doua aripi paralele si podest intermediar . La constructiile civile se folosesc. Cand circulatia este redusa sau spatiul este foarte mic. de obicei. prezinta o lungime mare. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15. sunt utilizate scari in spirala. .Scarile drepte. se prevede un podest pentru odihna .se folosesc scari drepte cu trepte balansate. dar necesita spatiu redus. In cazul in care spatiul disponibil din casa scarii este limitat.

3. iar cele cu h >19.1. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. si de cel mult 16 trepte. care iese in consola 2…5 cm. in acelasi timp si un element decorative. iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.3. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau planul rampei . la o distanta de 50…60 cm de acesta. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. Pentru a realiza pasirea comoda.20 m la scari principale si 1. contratreapta.III. se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna. Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Profilul constituie.5 cm mijlocii cu h = 16. podestul. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare. 3. Intre aceste elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 … 64 cm . Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate. 3. Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2.iar pentru gradinite 2 h + l = 58 … 60 cm(fig. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare.4. balustrada.5 cm. In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16.2. 3. Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei.3. . Peste acest numar. ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente ale unei scari sunt: treapta.23. formand inaltimea treptei.b). *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. treapta se prevede cu un profil (ciubuc).5…17.5 cm sunt admise doar la scari de serviciu.1.5 cm si inalte cu h > 17. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.6…22. 3.5. rampa. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei.90 m la scari de serviciu.

7 – mână curentă. 6 – mână curentă . 2 – podest de sosire.3. iar la scarile mai late pe ambele parti. pentru a asigura circulatia numarului de fluxuri. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor. 4 – rampă. Pot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor. 2 – vang interior. 5 – distanţa între vanguri. situata in mod obligatoriu la partea superioara a balustradei. *Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului.6.8…0. A – B – desfăşurare. incat sa fie usor cuprinsa cu mana . Elementele unei scări: a – secţiune prin scară. la scarile care deservesc 1…3 fluxuri. 3 – ciubuc. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa. 3. 6 – balustradă. c . H – înălţimea liberă între rampe. 2 – contratreaptă. *Mana curenta este o piesa profilata. *Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale. trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni). 4 – rampa scării. Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0. Elementele unei scări: 1 – vang exterior. I – înălţimea de urcat (înălţimea etajului).mână curentă din PVC 1 – treaptă.7. b – podest de sosire Secţiune schematică prin casa scării şi scară: 1 – podest de plecare. 3 – linia pasului. b – mână curentă de lemn. putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. 5 – balustradă. Latimea podestului este egala cu latimea scarii. pe o singura parte a rampelor. a – podest de placare. 4 – rampă. 3 – podest intermediar.8. 5 – intrados. 3.9 m.

.

.

Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n. se poate determina latimea treptei b. pe toata durata operatiei de evacuare. in functie de destinatia cladirilor. din relatia lui Blandel b + 2h = 62…64 cm. N-numarul de persoane evacuate. prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia F=N/C in care: F-numarul de fluxuri rezultat. La cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni). latimea rampei si a podestelor. Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf.4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA In cadrul dimensionarii functionale. Cunoscand h. Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri. se vor determina prin calcul: latimea si inaltimea treptelor. capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90 . Numarul de fluxuri. La cladirile de locuit. pentru evacuare in caz de pericol. H-inaltimea dintre etaje.H in care n-numarul de trepte. Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) este indicata. La cladirile de locuit. latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii. astfel incat sa fie un numar intreg. latimea rampei rezulta din conditii functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. Dimensiunile treptei. fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare. C-capacitatea de evacuare a unui flux . cu populatie redusa.

Latimea maxima a scarii nu se imiteaza. se determina latimea scarii. latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii. . Dupa latime.Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri.late. dar rampele cu latime peste 2. de 1.40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade intermediare. conform standardului este in functie de latime. cand latimea lor depaseste 20 cm. astfel pentru cele inguste. sporita cu latimea foii usii.. pe portiunile unde circulatia este aceeasi. latimea este 90 cm. La cladirile de locuit. In general. cand au latimea mai mica de 20 cm . de 1. care este cel putin : de 0.inguste. In situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii).50 pentru 5 fluxuri. Pe baza numarului de fluxuri. Scarile se vor mentine cu latime constanta.80 pentru un flux. iar pentru cele late. si in nici un caz mai mica de 160 cm. Inaltimea de siguranta a parapetelor.In consecinta. de 2. o scara trebuie sa aiba aceeasi latime se jos pana sus.10 pentru 4 fluxuri. . zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). ea scade conform tabelului . Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2…3 fluxuri.10 pentru 2 fluxuri. inaltimea si latimea treptelor.60 pentru 3 fluxuri. podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii.care pot fi mai ingustate. parapetele si balustradele se impart in : . La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. de 2.

prin care se face evacuarea persoanelor. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite.5 85 82.Latimea cm 20 25 30 35 Inaltimea cm 90 87. indiferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm.5 Latimea cm 40 45 50 60 Inaltimea cm 80 77. Treptele si podestul acestor scari. rezemate la ambele capete.5 75 72. Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet. spre partea inferioara a scarii. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI Scarile exterioare . inaltimea minima de siguranta a parapetului. 5. 5. se prelucreaza. Intradaosul acestor trepte se lasa. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate. pe o fasie de 3…8 cm.1. de la intrare sau de la subsol. brut (neprelucrat). in general. calcarele si gresiile. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele.5 La cladirile de locuit. trebuie sa aiba o panta redusa. daca este vizibil. executia acestei scari trebuie sa fie facuta din materiale negelive: piatra sau beton. Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil. Suprafetele treptei pot fi buciardate sau frecate. pentru a permite scurgerea apei. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este identic cu cel de pe rampa scarii. . vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui. fie pe fundatii independente de restul constructiei.

Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat. *Scarile de beton. dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant.5. Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare. ca si cofraj.2. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii Scari exterioare .

*Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire Exclusiv la locuinte individuale. SCARI INTERIOARE Dupa materialele frecvent folosite la executie. scarile interioare pot fi: scari din lemn. scari din beton armat monolit sau prefabricat.6. 6. cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la incendiu. .1. scari metalice.

*Scari interioare din metal. Mana curenta la parapeti se realizeaza din cornier sau din otel rotund. treptele si contratreptele. T. la partea ei superioara sau inferioara. Grinzile de vang reazama pe fundatii sau pe un planseu de beton armat. intre grinzile de vang. realizand in acest fel un element de decoratie interioara.de grinzile planseului sau ale podestului.Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari. Se pot folosi scari metalice cu trepte din scanduri de stejar de 5 cm grosime. datorita rezistentei la uzura si a aspectului estetic obtinut prin lustruire. Parapetul. de esenta tare (grosime 4…5 cm). Treptele se imbina cu grinda de vang. . se face prin buloane metalice cu tije filetate. Treptele si contratreptele se executa din tabla groasa din otel. Contratreapta din scandura se prinde de treapta. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite cu scanduri lambuite sau tencuite. 6. incat rigiditatea treptei se realizeaza prin nervure verticale. prin intermediul unor corniere ancorate cu buloane de scelment . Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinzilor de vang ce reazema intre ele. din otel cornier sau otel rotund. Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii. I. la partea superioara sau lateral. tabla striata. La scarile mai late. alcatuite din tabla presata. tabla subtire formata la rece sau profile compuse din tabla groasa solidarizata cu corniere. Grinzile de vang se realizeaza din otel U. sunt solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi. rigidizate cu corniere. se poate fixa. cladirile industriale constituie aria unde se folosesc uneori scarile metalice. prin intermediul unor bare metalice suplimentare. solidarizarea.2. Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat. care urmaresc forma treptelor. Treptele pot fi prevazute deasupra sau in dreptul grinzilor de vang. a caror utilizare este dictata de cerintele tehnologice (structuri de rezistenta metalice) si spatiu redus pentru amplasare. sunt astfel formate. Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie. de grinzile de vang. rotund. Intradaosul scarilor metalice poate fi finisat si prin fixarea unor placi de ipsos carton. prin intermediul unor sipci prinse de vang. dar si in holul sau camera de zi a cladirii.

este indicata folosirea betonului armat. .6. 4-armura dalei . 8-idem. 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic . cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor : 1-dala .3. 2-podest . 6-suporturile mainii curente . ] Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata. 5-mana curenta imbracata in tub PVC . *Scari interioare din beton armat _monolit. material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate .3-imbracamintea podestului . treapta. [ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit.

prin intermediul casei scarilor. descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang.Scari din beton armat monolit Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii. *Rezemarea longitudinala a rampei . Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal.

. 9-mana curenta. . Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare. la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. 8-balustrada scarii .amplasarea unei singure grinzi centrale. care necesita grosime si armare sporita. 2-planseu prefabricat . 7-balustrada ferestrei . care va avea dimensiuni . 5-imbracaminte de finisaj . . reducand astfel gabaritul liber al scarii.marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale. in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei . 3-podeste pe grinzi prefabricate . Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest. care servesc si la rezemarea podestului . Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : .prelungirea acestor grinzi. 6-plinta . ] – se poate realiza prin intermediul placii podestului.amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical). grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest. 4-rampa prefabricata nefinisata .[ Sectiune longitudinala (A-A) prin scara 1-zidarie din blocuri . care.

La acest tip de scari. .trepte prefabricate independente .trepte. la scarile din beton armat monolit. Treptele. cu toate ca nu are grinzi de rezemare. contratrepte si grinzi de vang . Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri. pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat . grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor.in ordinea cresterii gradului de industrializare : . *Scari din beton armat_prefabricat. . Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare. Datorita concentrarilor de eforturi.rampa si semipodest prefabricat. 6. aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C. fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Datorita efectului arhitectonic deosebit. Solicitarea preponderenta. iar podestul va lucra separat. Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare inclinate. este incovoierea. prismatica. rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii. Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat.la acest tip de scari.pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie. . In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul. Dala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire.*Rezemarea transversala a rampei – se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Pentru simplificarea calculelor. sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte.4. se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta – contratreapta.

La cladirile din panouri mari. Scarile din beton armat se pot finisa cu : . . suprafata treptelor se va prevedea rulata sau buciardata. se folosesc scarile elicoidale prefabricate. Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera.6. in cazul unei circulatii frecvente. se protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin .23.II).Treptele dreptunghiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 4cm. realizate dintr-un stalp central. se folosesc scari prefabricate din panouri mari. alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat .PVC fixat cu adezivi.I. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest. Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor. care pot fi prefabricate sau monolite (fig. contactul realizandu-se printr-un rost frant.ancore metalice. La cladirile industriale inalte. cu laturi de 3 cm. Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste. cele triunghiulare au suprafata de contact tesita. Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii. la treptele si contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment . considerente estetice si economice.mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1. La scarile din beton armat. Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii. Finisarea scarilor din beton armat.mozaic turnat . . Pentru a evita alunecarea. importanta scarii. comparativ cu cele din beton monolit.scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn . finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii. .placaje din piatra naturala (placi de mozaic).5 cm . in conditiile unui grad mare de industrializare. . Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat. . trepte prefabricate.

.

2-sambure central . . 4-podest de sosire . b-elevatie . 5-copertina peste podestul de sosire.Scara circulara (melc) cu trepte de beton armat prefabicate : a-plan . 1-treapta . c-vederea in plan a unei trepte . 3-balustrada din material plastic .

grinda de popdest. se va calcula in functie de raportul laturilor placii. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL Pentru a efectua calculul scarilor. si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma unei sarciniuniform distribuite. daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate. pardoseala si tencuiala intradaosului. izolate: treapta.la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie. dupa una sau doua directii.7. Grinzile de vang. Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor. acestea se descompun in elemente simple. carra li se asigura continuitatea cu treptele. iar cea utila – pe o suprafata orizontala. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee. prin intermediul grinzii de vang. Placa rampei. Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta – pe o suprafata inclinata. Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol. are valoarea cuprinsa intre 3500…5000 N/m2 . . care preiau incarcarile de la trepte si rampa. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini concentrate. care va determina un consum mai redus de armatura. care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului. dala podestului. se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele. grinda de vang.rampa.

.

.

.

.

.

[ Imbracaminti prefabricate pentru scari : a-planul scarii . 8-prefabricat pentru placat treapta . 10-podest. 2-vang dintat . b-vedere perspectiva . 1-placajul treptei . 5-mortar . 9-tencuiala contratreptei . ] . 7-prefabricat pentru placat treapta si contratreapta . 4-placa podestului . 3-grinda de podest . 6-dale . c-detalii de imbracare a treptelor .

i-sprijinite pe console si fixate in zidarie. f-din lemn. cu profil de sprijinire la balustrade pline .d-din lemn. g-din lemn. b-din lemn imbracat in metal . h-metalice . . la balustrade pe stalpi de lemn .Profiluri pentru mana curenta : a-din lemn . la balustrade pe rame de lemn . c-din metal . e-din lemn fara profil de sprijinire .

SCARA DIN MARMURA SCARA DIN LEMN .

SCARI CIRCULARE .

.

SCARI METALICE .

SCARI DREPTE .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->