CUPRINS

Argument2
I.Generalitati.Tipuri de scri....4
II. Casa scrii..6
III.Scri din beton armat...7
III.1.Elemente componente7
III.2.Dimensionare funcional.8
III.3.Scri exterioare din beton armat....10
III.4.Scri interioare din beton armat monolit...10
III.5.Tehnologia de execuie a scrilor din beton armat....................................11
III.6.Scari interioare din beton armat-prefabricat.14
IV.Elemente generale de calcul.16
V.Norme de sntatea i securitatea muncii17
VI.Bibliografie....18
Anexe...19

ARGUMENT,

Tema proiectului de certificare nivel III esteScri din beton armat,

Am ales aceast lucrare deoarece:
- scrile sunt utilizate n toate tipurile de construcii avnd forme i structuri diferite;
-alegerea tipului de scar,calculul ei i tehnologia de realizare influeneaz modul de
comportare n timp,stabilitatea i sigurana n exploatare;
-dimensiunile lor sunt foarte importante att din punct de vedere al accesului ct i din punct
de vedere al evacurii.
Lucrarea este structurat astfel:
n capitolul I am dat definiia scrilor,am enumerate cteva condiii pe care trebuie s le
ndeplineasc,iar apoi am clasificat scrile dup mai ulte criterii:
-dup destinaie i rol;
-dup poziie;
-dup modul de comportare la foc;
-dup nlimea treptelor;
-dup material;
-dup forma n plan.
Am scris cteva proprieti ale scrilor din piatr, lemn, metal i beton armat
Capitolul II cuprinde noiuni despre casa scrii,
n capitolul III sunt abordate scrile din beton armat astfel:
-elementele componente,
-dimensionare,
-noiuni despre scrile exterioare,
-noiuni despre scrile interioare,
-tehnologia de realizare a scrilor monolite i tehnologia de montare a scrilor prefabricate.
Capitolul V este rezervat elementelor generale de calcul,
n Capitolul VI sunt trecute norme de sntatea i securitatea muncii la realizarea scrilor.
La sfritul lucrrii am alctuit o bibliografie i cteva anexe cu diferite scri i elementele
unei scri din beton armat.
Scarile sunt mijlocul de acces ,dintre exteriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un
nivel la altul. Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri ale
omului in materie de constructii.
Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in timp oamenii au
inceput sa construiasca scari din lemn,acestea fiind mai usor de lucrat. Au urmat scarile din metal si
beton armat.
In secolul xx, pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la
urcare, in diverse cladiri publice si comerciale,oamenii au construit scarile rulante. Pentru design-ul
scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar pentru cel al balustradelor se folosesc fierul
2

forjat, aluminiu si alte metale. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si
modele dupa imaginatia fiecarui arhitect,iar mana curenta ce acopera balustrada poate fi din lemn,
tabla, mase plastice, etc.
Dezvoltarea continu a sistemelor de scri garanteaz faptul c fiecare scar corespunde atat
din punct de vedere tehnic cat si estetic celor mai inalte asteptri , indiferent dac alegeti o scar din
lemn, lemn laminat, piatr, sticl sau metal.
De la inceput scara, deschide arhitectului si investitorului o multime de posibilitti pentru un
design estetic si transparent la proiectarea scrilor de orice fel:
- treptele scrilor bine proportionate ofer sigurant, stabilitate si stil
- sistemul de ancoraj in perete nu necesit alte piese accesorii inestetice si inutile
- o gam larg de man curent si materiale pentru balustrade garanteaz individualitate si
flexibilitate
- o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil;
- suspensie elastic pentru a amortiza zgomotul si vibratiile ;
- un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedic deteriorrile si care nu
necesit etape suplimentare de constructie ;
- posibilitti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastr
personale.

I.GENERALITATI. TIPURI DE SCRI

Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului
exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii.
Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu
sau cutremur.
Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind:

confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de

senzatia de siguranta a circulatiei;

rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente,

greutatea oamenilor;

aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau exteri
CLASIFICARE
Dupa destinatie si rolul lor:
scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit; in caz de incendiu
sau cutremur,servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele);
scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;
scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele
dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita. Aceste scari, in general, nu se iau in considerare
in caz de evacuare la incendiu sau cutremur.
Dup poziia fa de cldire, se deosebesc:
scri interioare;
scri exterioare

Dup modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execut) sunt:
rezistente la foc (piatr, beton armat);
semirezistente la foc (metalice);
semicombustibile (din lemn ignifugat);
combustibile (din lemn, n piese cu seciuni mari);
inflamabile (din lemn, n piese cu seciuni mici).

Dup nlimea h, a treptelor, scrile se mpart n:

scri cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scrile principale care deservesc cldiri cu
mai mult de patru etaje, la scri pentru grdinie,coli,spitale;
scri cu trepte de nlime mijlocie, avnd 16,6 < h < 17,5cm, sunt cele mai comode la urcat;
se folosesc la scri principale n cldiri cu cel mult patru etaje, sau la scri secundare n
cldiri cu mai mult de patru etaje;
scri cu trepte nalte, avnd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate la scri secundare n cldiri cu mai
puin de patru etaje sau la scri de pivni, pod.
4

Dup materialul din care se execut scrile pot fi din:

lemn;
zidrie;
piatr;
metal;
beton simplu;
beton armat monolit;
elemente prefabricate din beton armat.

Dup forma lor n plan, scrile se clasific n:

scri cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste; treptele acestor scri au
form dreptunghiular ;
scri cu rampe curbe sau n spiral, continue sau cu podeste; treptele acestor scri au n plan
form trapezoidal ;
scri balansate, la care ntoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor
Scarile din lemn
Cu varietatea sa in culori, modele si tipuri, lemnul este dintotdeauna prima alegere, cand
este vorba de ambient, confortabilitate, naturalete si calitate.
Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje :
- poate fi folosit : lemn masiv, furniruri de inalt calitate si lemn laminat modern _ artar, fag,
stejar, cires, nuc, mahon si altele , o palet larg de modele si culori ;
- imbinare longitudinal si imbinare in dinti ;
- lcuire in mai multe straturi, ecologic a fiecrei trepte pentru longevitate, rezistent si un
design natural.
Scara autoportant din lemn laminat este de o calitate superioar .Folosind avantajele unui
material modern cu nenumrate posibilitti de structurare , un design si o calitate de mare valoare .
Suprafetele lemnului laminat sunt in mare msur nepretentioase la intretinere, fotostabile si
rezistente la temperaturi inalte.
Scari din piatra
Astzi stau la dispozitie o gam larg de pietre de mare valoare. Pe lang criteriile estetice
putem nota si urmtoarele puncte:
- sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivit: granit (piatr dur: solicitare mare, de
ex. in spatii publice), marmur (piatr moale: folosire personal sau suprafete mai putin solicitate),
pietre artificiale de beton pentru utilizri diferite ;
- fiecare piatr ofera aspect individual , piatra este unica , ofert o mare varietate de culori si
structuri ;
- materialele din piatr sunt diferite , trebuie sa provina din cariere selectate atent ;
- modelele pentru scari reprezint numai o parte din gama larg de materiale din piatr care
stau la dispozitie pentru scara ;
Pentru man curent, bare, stalpi ,trepte , pot fi alese diferite variante combinatii .
Exist flexibilitate , se pot schimba treptele, precum si alte componente, solutii care pot fi
adoptate in cazul unor amenajri noi. Scarile spiralate si elicolidale
5

Posibilittile variate in cazul scrilor spiralate si elicoidale sunt expresia design-ului modern,
in pas cu moda in constructii.
- scri spiralate din lemn, otel sau otel aliat
- o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn, piatr si sticl)
- man curent curb din cordea, lemn, otel sau otel aliat
- variatii de balustrade cu an, sticl sau bare verticale de umplutur 60
Scri din beton simplu i armat
Sunt cele mai folosite datorit avantajelor mai ales datorit unei stabilitti,unei rezistene i
datorit unei sigurane ridicate n exploatare.Ele pot fi din beton simplu,din beton armat monolit i
din beton armat prefabricat.

II.CASA SCARII
Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare. Trebuie sa fie
vizibila si accesibila direct de la intrare. Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in caz de
pericol, trebuie sa fie separat de restul cladirii prin pereti, plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru
este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior, fara a
parasi casa scarii. Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de
minimum 20 cm la beton, pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu .

Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Suprafata ferestrelor este de cel putin 1/14
din suprafata orizontala a casei scarilor, pentru fiecare etaj in parte. Cand nu este posibila
iluminarea naturala,se admite lumina artificiala, cu conditiia sa fie asigurata posibilitatea de
functionare, in orice moment (incendiu, cutremur) a unui sistem automat de iluminare artificiala.
Este necesara posibilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa.Forma in plan a scarii
depinde de: suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele arhitectonice si de raporturile dintre
dimensiunile casei scarilor.

III. SCRI DIN BETON ARMAT

III.1.Elemente componente
Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este indicata folosirea betonului
armat, material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate .
Elementele componente ale unei scari din beton armat sunt: treapta, contratreapta, rampa,
podestul, balustrada.
Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula. Treptele au intre ele aceeasi
diferenta de nivel. Lungimea libera a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul
curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.
Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive, formand
inaltimea treptei. Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste
elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 64 cm ,iar pentru gradinite 2 h + l = 58
60 cm.Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. In functie de inaltimea
contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16,5 cm mijlocii cu h = 16,517,5 cm si inalte cu h >
17,622,5 cm. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare, iar cele mijlocii pentru
scari principale si secundare. Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare, iar cele cu
h >19,5 cm sunt admise doar la scari de serviciu. Pentru a realiza pasirea comoda, treapta se
prevede cu un profil (ciubuc), care iese in consola 25 cm. Profilul constituie, in acelasi timp si un
element decorative.
Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba. Numarul de trepte al
unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate, si de cel mult
16 trepte. Peste acest numar, se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.
Linia pasului, este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor. Aceasta linie este
paralela cu parapetul rampei, la o distanta de 5060 cm de acesta. Inaltimea libera intre doua
rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2,20 m la scari principale si 1,90
m la scari de serviciu, masurat pe o raza ce pleaca de la muchia treptei.
Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe care reazema treptele sau
planul rampei .
Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane
orizontale. Latimea podestului este egala cu latimea scarii, pentru a asigura circulatia numarului de
fluxuri.
Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului, trebuind sa reziste la
solicitarile mecanice (evacuare oameni). Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie
0,80,9 m, putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Pot fi prevazute si in dreptul
ferestrelor intretaiate de podestele scarilor.
Mana curenta este o piesa profilata, situata in mod obligatoriu la partea superioara a
balustradei. Ea este fixata solid de balustrada sau de peretii scarilor, pe o singura parte a rampelor,
la scarile care deservesc 13 fluxuri, iar la scarile mai late pe ambele parti. Forma si sectiunea
mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa, incat sa fie usor cuprinsa cu mana .

III.2.Dimensionarea funcional
In cadrul dimensionarii functionale se vor determina prin calcul: latimea siinaltimea
treptelor, latimea rampei si a podestelor.
Dimensiunile treptei, latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile functionale
ale cladirii si de destinatia scarii. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n.H. in care nnumarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg; H-inaltimea dintre etaje. Cunoscand h, se pe
H se poate determina latimea treptei b din relatia lui Blandel b+2h=6264cm
La cladirile de locuit cu populatie redusa, latimea rampei rezulta din relatii functionale si din
posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. La cladirile publice (cu aglomerare
mare de oameni), latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol.
Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula
fluxurile care vin de la niveluri diferite. Exceptie fac salile de teatru sau cinematograf.

Numarul de fluxuri prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia:

F = N / C in care:
F-numarul de fluxuri rezultat;
N-numarul de persoane evacuate;
C-capacitatea de evacuare a unui flux.
Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior. Numarul de persoane N se
determina din proiectul cladirii sau se stabileste in functie de destinatia acesteia. Capacitatea de
evacuare a unui flux (C) este indicata, in functie de destinatia cladirilor. La cladirile de locuit,
capacitatea de evacuare a unui flux este C= 90

Pe baza numarului de fluxuri se determina latimea scarii, care este cel putin :
de 0,80 pentru un flux
de 1,10 pentru 2 fluxuri;
de 1,60 pentru 3 fluxuri;
de 2,10 pentru 4 fluxuri;
de 2,50 pentru 5 fluxuri.
Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2-3 fluxuri. Latimea maxima a scarii nu
se imiteaza, dar rampele cu latime peste 2,40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu balustrade
intermediare.
Scarile se vor mentine cu latime constanta, pe portiunile unde circulatia este aceeasi. La
cladirile de locuit, inaltimea si latimea treptelor, latimea rampelor si a podestelor se mentin
constante pe toate nivelele scarii.
In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime de sus pana jos. Pot face exceptie aripile care
urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri,care pot fi mai ingustate. In consecinta, zidurile
casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). In situatiile in
care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii), podestul respectiv
trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz
mai mica de 160 cm.
La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad
balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si
balustradele se impart in :
- inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ;
- late, cand latimea lor depaseste 20 cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de latime; astfel
pentru cele inguste, latimea este 90 cm, iar pentru cele late, ea scade conform tabelului .
In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime de sus pana jos. Pot face exceptie aripile
care urca la pod sau care coboara la pivnita sau subsoluri,care pot fi mai ingustate. In consecinta,
zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala (fara ingrosari interioare). In
situatiile in care regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre casa scarii),
podestul respectiv trebuie sa aiba latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii,
si in nici un caz mai mica de 160 cm.

La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele parti la cele deschise se prevad
balustrade a caror rezistenta la foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si
balustradele se impart in :
- inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ;
- late, cand latimea lor depaseste 20 cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de latime; astfel
pentru cele inguste, latimea este 90 cm, iar pentru cele late, ea scade conform tabelului .
Latimea (cm)
20
25
30
35

Inaltimea (cm)
90
87.5
85
82.5

Latimea (cm)
40
45
50
60

Inaltimea (cm)
80
77.5
75
72.5

La cladirile de locuit , inaltimea minima de siguranta a parapetului indifferent de latime nu

poate sa scada sub 80 cm. Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care este
identic cu cel de pe rampa scarii, prin care se face evacuarea persoanelor. Prin dimensiunile
functionale ale scarii intelegem dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate.
III.3.Scri exterioare din beton
Scarile exterioare , de la intrare sau de la subsol vor rezema fie pe console legate de zidaria
peretelui, fie pe fundatii independente de restul constructiei. Aceste fundatii vor avea aceleasi
conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul
bun de fundare si sa depaseasca adancimea de inghet.
Treptele si podestul acestor scari rezemate la ambele capete, trebuie sa aibe o panta redusa,
spre partea inferioara a scarii, pentru a permite scurgerea apei;
Dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o umplutura de pamant, ca si
cofraj. Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de pamant compactat. Nivelul podestului
exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului de intrare. Intre scara exterioara si
constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu cea a scarii
exterioare.

10

III.4.Scari interioare din beton armat monolit.

Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii, prin
intermediul casei scarilor.
Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal, descarcandu-se pe
podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de
vang. Rezemarea longitudinala a rampei se poate realiza prin intermediul placii podestului, care, la
randul sau poatefi rezemat pe 2 sau 3 laturi.Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical
cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care necesita grosime si armare sporita. Alta
solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi amplasate la intersectia

11

intre rampa si podest. Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se
foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare.
Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :
- amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase
spre interior, in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei ;
- prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea podestului ;
- amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni marite comparativ cu
solutia grinzii de vang marginale, reducand astfel gabaritul liber al scarii.
Rezemarea transversala a rampei se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Dala
continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa
subtire, prismatica. Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi
de rezemare.In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul, rampa se va incastra in
peretii longitudinali ai casei scarii, iar podestul va lucra separat, fiind incastrat pe trei laturi in
zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Treptele, la scarile din beton armat
monolit, pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala
din beton armat . Datorita efectului arhitectonic deosebit, se utilizeaza din ce in ce mai des scarile
cu treapta contratreapta. La acest tip de scari, sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt
preluate numai de trepte si contratrepte. Daca unghiul intre trepte si contratrepte este de 90 C, aceste
scari poarta denumirea de scari ortopoligonale. Solicitarea preponderenta,la acest tip de scari, este
incovoierea.
Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi
continue si cu bare suplimentare inclinate. Pentru simplificarea calculelor, grosimea treptelor va fi
egala cu cea a contratreptelor. Datorita concentrarilor de eforturi, in locurile de frangere a liniei
mediane se prevad armaturi inclinate.

12

Sectiune printr-o scara din beton armat monolit, cu dala de rezistenta urmarind forma
treptelor:
1-dala ;
2-podest ;
3-imbracamintea podestului ;
4-armura dalei ;
5-mana curenta imbracata in tub PVC ;
6-suporturile mainii curente ;
7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic ;
8-idem, treapta.
III.5.Tehnologia de execuie a scrilor din beton armat
Scrile din beton armat monolit se pot executa odat cu planeele ntre care sunt prevazute
sau dup execuia acestora, mai ales cnd planeele sunt din elemente prefabricate.
Dac scrile se toarn dup execuia planeelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de
podest s fie lsate musti pentru legarea lor cu armturile rampei sau ale vangului.
Execuia monolit a scrilor din beton armat cuprinde urmtoarele lucrri:
-trasarea scrilor;
-cofrarea scrilor;
-armarea scrilor;
-turnarea i compactarea betonului;
-decofrarea.
Trasarea scrilor se face astfel:
-se traseaz linia oblic care indic partea inferioar a rampei sau vangului,precum i
intradosul treptelor;
-se stabilesc poziiile primei i ultimei trepte de pe ramp;
-se traseaz linia oblic ce trece prin vrfurile trptelor i o linie orizontal la nivelul
podestului;
-pe linia orizontal se traseaz mprirea treptrelor dup limea lor,cu firul cu plumb se
mparte corespunztor linia oblic.

13

Cofrarea scrilor
Scrile din beton armat monolit pot fi executate ntr-o singur etap (rampa,vang i
trepte)sau n dou etape, nti rampa sau vangul i apoi treptele. n primul caz se execut cofrajul
nclinat al rampei sau vangului i cofrajul pentru contratreapta. pentru scrile care se execut n
doua etape, se cofreaz mai nti elementele de rezisten (podeste,vanguri) se betoneaz i apoi se
execut cofrajul treptelor. Cofrajul pentru contratreapta se realizeaz ca un tipar, reprezentnd
negativul contratreptei, pentru a permite operaiile de betonare i finisare

Armarea scrilor
Podestele, rampele i grinzile de vang se armeaz dup regulile date pentru plci i grinzi de
beton armat.O atenie deosebit se acord legturilor de continuitate a armturilor din scar cu
armatura planeelor pe care le unete. La scrile cu rampe de beton armat, treptele nu au rol de
rezisten, de aceea se execut din beton simplu.
Turnarea i compactarea betonului
Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile - care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu ap cu (2-3) ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n
denivelri va fi nlturat.Din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face n: bene,
pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare. nlimea de cdere liber a betonului
nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m.Betonul se toarn pornind de la partea de jos a scrii i se
compacteaz cu pervibratoare sau vibratoare de cofraj. La turnarea unei scri se admit rosturi de
lucru numai n lungul grinzilor de podest, cnd acestea nu se pot turna integral.n cazul treptelor

14

executate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea plcii de beton armat s se se prevad musti
de legatur, pentru a asigura legatur a treptelor cu placa.
Decofrarea
Ordinea este urmtoarea:
-se decofreaz prile laterale (contratrepte, pri de vang sau rampe)
-prile
orizontale
sau
nclinate
(de
la
podeste,
rampe,
grinzi)
-betonul trebuie s aib rezistena la compresiune de minimum 25 dan/cm.
Finisarea scarilor din beton armat.
La scarile din beton armat, finisajul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii, importanta
scarii, considerente estetice si economice.
Scarile din beton armat se pot finisa cu :
- mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1,5 cm ; in cazul unei circulatii frecvente, se
protejeaza muchiile cu otel cornier fixat prin
- ancore metalice. Pentru a evita alunecarea, suprafata treptelor se va prevedea rulata sau
buciardata;
- placaje din piatra naturala (placi de mozaic), la treptele si contratreptele asezate pe un pat
de 2 cm de mortar de ciment ;
- mozaic turnat ;
- scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn ;
- PVC fixat cu adezivi.
Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se zugraveste
III.6.Scari interioare din beton armat-prefabricat.
Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele
solutii de elemente prefabricate la scari de beton armat,in ordinea cresterii gradului de
industrializare :
- trepte prefabricate independente ;
- trepte, contratrepte si grinzi de vang ;
- rampa si semipodest prefabricat.
Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri,pot rezema la
capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie. Treptele dreptunghiulare vor rezema
intre ele pe o fasie de 4cm;cele triunghiulare au suprafata de contact tesita, contactul realizandu-se
printr-un rost frant,cu laturi de 3cm.
Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera.
Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest, care pot fi prefabricate sau monolite.
Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un
singur element (pot fi realizate cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor.
La cladirile din panouri mari, in conditiile unui grad mare de industrializare, se folosesc
scari prefabricate din panouri mari, alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat .
Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se face pe podest sau grinda de
podest de la planseul etajului si pe panoul de perete de la casa scarii.
Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul rigidizarii reduse a cladirii,
comparativ cu cele din beton monolit. La cladirile industriale inalte, se folosesc scarile elicoidale
15

prefabricate, realizate dintr-un stalp central, trepte prefabricate. Lipsa contratreptelor si forma
trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat.

Elementele prefabricate pot fi realizate n :

- staii specializate cu activitate continu;
- poligoane special amenajate sezoniere;
- ateliere din incinta antierului ( preturnate).

16

IV. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL

Pentru a efectua calculul scarilor, acestea se descompun in elemente simple, izolate:
treapta,rampa, grinda de vang, grinda de popdest, dala podestului. Incarcarea utila din aglomeratia
de oameni ce poate proveni in caz de pericol, are valoarea cuprinsa intre 35005000 N/m2 ;la
aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie, pardoseala si
tencuiala intradaosului.
Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta pe o suprafata
inclinata, iar cea utila pe o suprafata orizontala.
Placa rampei, care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului, se va
calcula in functie de raportul laturilor placii, dupa una sau doua directii.
Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor, care va determina un consum
mai redus de armatura. Placa si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee, carra li se asigura
continuitatea cu treptele. Grinda de podest este incarcata din rampe sub forma de sarcini
concentrate, prin intermediul grinzii de vang, si de sarcina aferenta din placa de podestsub forma
unei sarciniuniform distribuite. Grinzile de vang, care preiau incarcarile de la trepte si rampa, se
calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate
nivelele, daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate.

V.NORME DE SNTATE I SECURITATE A MUNCII

La realizarea scrilor din beton armat se respect urmtoarele norme de protecia muncii:
-Pentru lucrarile de betoane se vor aplica prevederile instructiunilor de securitate si sanatate in
munca pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si precomprimat.
-Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul de
executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.
-Se interzice personalului fara atributii de serviciu in zona de lucru a instalatiei de preparare a
betonului. Instalaiile electrice necesare punerii n funciune a vibratoarelor, se vor realiza
respectndu-se regulile de tehnic a securitii pentru instalaii electrice.
-n timpul deplasarii vibratorului, precum i ntreruperilor lucrului, orict de scurt, se va
deconecta obligatoriu vibratorul de la reea. Conductorii electrici, care alimenteaz cu energie
vibratorul, vor fi flexibili i izolai n tub de cauciuc. Carcasa vibratorului va fi legat la pmnt, iar
lucratorii vor purta n timpul lucrului cizme i mnui electroizolante. Atunci cnd n timpul
lucrului se constat defectarea vibratorului, acesta va fi imediat deconectat i predat electricianului
pentru verificare. Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.
-Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si
mentinute in stare de curatenie.
-Se interzice accesul lucratorilor in zona de turnare a betoanelor.
-In cazul prepararii betoanelor pe santier se vor afisa instructiuni specifice privind modul de
lucru cu instalatiile de preparare a betoanelor, atragandu-se atentia asupra punctelor in care exista
pericol de accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare

17

BIBLIOGRAFIE

1. ANDREICA, H.,Construcii, U.T. Press, Cluj Napoca,2002;

2.MARUSCIAC, D., (coord.),Construcii civile II, Institutul Politehnic Cluj Napoca,
Facultatea de Construcii, Cluj Napoca,1986;
3.ROOGA, C-TIN.,Utilajul i tehnologia lucrrilor de construcii, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti,1993;
4.Glodean Ligia,Auxiliar Curricular clasa a XII-a,Lucrri de structuri pentru
construcii.
5. http://www.robotics.ucv.ro/

18

ANEXE

19

20

21

22