Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b. Suprastructura sau elevatia cladirii. Este partea din cladire situata deasupra
terenului si cuprinde toate elementele de rezistenta, in afara fundatiilor, precum
si lucrarile de finisaj si protectie ale cladirii.
- planseele; sunt elemente orizontale sau inclinate care separa intre ele incaperile
unei cladiri pe inaltimea acesteia sau inchid cladirea la partea superioara,
alcatuind in acest ultim caz, acoperisul numit si acoperis-terasa. Planseele preiau
incarcari permanente, utile (oameni, mobilier, utilaje, pereti despartitori etc.) si
le transmit zidurilor sau stalpilor;
Plansee cu placi, fara grinzi. Planseele cu placi, fara grinzi reazema pe ziduri
portante amplasate la distante de maximum 4.005.00 m. Acest tip de plansee este
utilizat la cladirile de locuite cu putine niveluri (P+3EP+4E) avand structura de
rezistenta cu perti portanti de zidarie sau la cladiri inalte (P+8P+10E) cu structura
de rezistenta cu pereti portanti (diafragme) din beton armat monolit).
hp=(1/251/35)l,
(l fiind deschiderea de calcul a placii), dar cel putin 6 cm pentru planseele monolit
la constructii civile, 8 cm pentru planseele dintre etaje la constructii industriale, 10
cm pentru planseele carosabile de la cladiri si poduri.
hp≥(h+l2)/0.9,
in care: l1,l2 sunt lungimile laturilor, in m, iar hp- grosimea palcii, in cm.
Barele de rezistenta se dispun, dupa caz, paralel cu una din laturile placii (armarea
pe o singura directie) sau sub forma de retea (plasa) ortogonala (armarea pe doua
directii). In cazul armarii pe o singura directie, barele de rezistenta se dispun paralel
cu laturile scurte ale placii, iar perpendicular pe acestea se prevad, obligatoriu, o
serie de bare de repartitie. In cazul armarii pe doua directii, armatura de rezistenta
se dispune pe ambele directii.
Cantitatea de armatura
de rezistenta rezulta din
calcul si cuprinde bare
drepte, bare indoite ridicate
pe reazeme si bare scurte
pe reazeme numite calareti.
Barele drepte asezate la
partea inferioara a placii au
rolul de aprelua momentele
incovoietoare pozitive din
campul placii. Barele
inclinate se ridica pentru a
prelua eforturile de
intindere ce apar la partea
superioara a placilor in
zona reazemelor. Calaretii se introduc suplimentar cand barele inclinate de la partea
superioara a placii in dreptul reazemului nu sunt suficiente (fig. 1.6).
Fig. 1.6 Principiul de asezare a armaturii de rezistenta: a – grinda continua pe mai multe reazeme;
b – grinda simplu rezemata; c – grinda in consola; 1 – grinda de beton armat; 2 – armatura de rezistenta; 3
– diagrama de momente incovoietoare; 4 – reazem vertical.
Planseele de armatura se pot realiza ca plase legate cu sarma moale din bare
independente sau bare continue (fig. 1.7), sau ca plase sudate (fig. 1.8) in punctele
de intersectie a barelor.
Placile armate dupa doua directii (crucis) se impart pentru armare in fasii (fig.
1.9); in fasiile centrale armatura se dispune cu sectiunea rezultata din calcul, iar in
fasiile marginale se reduce la jumatate, dar se prevad cel putin trei bare pe metru
liniar pe placa. Cel putin 1/3 din numarul barelor de rezistenta din camp si minimum
trei bare pe metru liniar se prelungesc drept, peste reazeme, asigurandu-se lungimea
minima de ancorare. Restul armaturii din camp se ridica pe reazeme la 45 o pentru
preluarea momentelor negative; ridicarea armaturii se face la 1/5 din lumina de la
fata reazemului, iar la reazemul marginal la 1/10 l se recomanda ca pentrua aceiasi
placa sa se foloseasca cel mult doua diametre, pastrand pe cat posibil acelasi numar
de bare in toate deschiderile. Pentru a usura montarea barelor de cofraje, se va cauta
ca in fiecare deschidere raportul dintre numarul barelor ridicate si cel al barelor
drepte, precum si raportul dintre numarul calaretilor si cel al barelor ridicate pe
reazem sa fie egal cu unitatea.
Fig. 1.8 Procedee de armare a
placilor cu plase sudate
Grosimea stratului de
acoperire cu beton pentru
armatura de rezistenta se ia de
1.0 cm la placi cu grosimea hp≤10 cm si de 1.5 cm la placi cu grosime hp>10 cm.
In figura 1.10 se arata pozitia armaturii pentru o placa armata pe o singura diretie,
iar in figura 1.11, pentru o placa armata pe doua directii.
De obicei planseul unei cladiri cuprinde mai multe placi de diferite forme si
dimensiuni, armarea facndu-se corespunzator pe una sau doua directii.
(plan cofraj si
armare). placi
pe doua directi (plan
cofraj si armare).
2.2. Tehnologia de
executare a planseelor din
beton armat monolit
- cu nervuri dese;
- tip ciuperca;
- sistem dala.
Lucrarile de cofrare. In cazul planseelor cu placi din beton armat, fara grinzi,
cofrajul se alcatuieste din panouri tipizate sau netipizate asezate pe grinzi metalice.
Cofrajele demontabile tipizate (fig. 1.12) sunt alcatuite din panouri si elemente de
sustinere si solidarizare de inzentar (popi, grinzi extensibile, clesti etc.). Panourile
de cofraj se dispun astfel incat sa acopere in totalitate suprafata planseului sau sa se
foloseasca un numar minim de completari.
Un alt cofraj utilizat pentru planseele cu placi drepte este masa de cofrare care
are avantajul ca poate fi reglata pentru diferite inaltimi si dimensiuni ale incaperii.
La palnseele cu placi si grinzi dispuse dupa o directie (fig. 1.13), cofrarea este
aceasi ca la planseele cu placi drepte, cu particularitatile de executie a cofrajului
pentru grinzi. Cofrajul pentru planseele cu grinzi principale si secundare se executa
din panouri tipizate sau netipizate. O atentie deosebita trebuie acordata cofrarii
intersectiilor grinzilor, pentru a se folosii minimum de completari sau de materiale
ce nu se pot refolosii.
de cofraj
- se aseaza barele drepte, legandu-se cu sarma de armatura din centuri sau din
grinzi;
In cazul placilor dublu armate, se monteaza intai barele de rezistenta drepte si cele
ridicate din randul inferior, peste care se aseaza si se leaga cel de-al doile rand de
bare de rezistenta.
O importanta deosebita la armarea placilor o are acoperirea cu beton, precum si
mentinerea armaturii in pozitia din proiect. Aceasta se realizeaza cu ajutorul
distantierilor. La armarea planseelor cu plase sudate, ordinea operatiilor este
urmatoarea:
In cazul planseelor cu placu drepte, betonul din centuri se toarna direct pe ultimul
rand de caramizi care nu se acopera cu mortar si se uda bine cu apa, pentru a nu
absorbii apa din betonul proaspat. Betonul din centura se toarna si se vibreaza in
continuare odata cu betonul din placi.
O atentie deosebita se acorda betonarii intersectiilor grinzilor sau zonelor de
rezemare a planseelor pe stalpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple
complest cofrajul, sa nu prezinte segragari sau goluri. Avand in vedere volumul mare
de beton necesar executiei monolite a planseelor este indicata folosirea pompei de
beton.
- materiale rigide (placi rigide de beton cu agregate usoare, placi din beton celular
autoclavizat, placi fibrolemnoase etc.) la partea inferioara sau la partea
superioara a planseului;
Fig. 1.16 Alcatuirea planseelor peste spatii reci termoizolante la partea interioara: 1 –
tencuiala pe rabit; 2 – termoizolatie; 3 – planseu de beton armat.
Izolarea fonica a planseelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea
acestora, masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselii
sau la finisarea tavanului.
Astfel, se executa pardoseli dintr-un covor din PVC cu suport textil, cu substrat
fonoizolant din pasla de fibre textile sau din pudreta de cauciuc aglomerata. Aceste
covoare se aplica prin lipire.
Dacaa frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau maner depaseste
valorile admise sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB, nu se lucreaza
cu vibratorul.
- se izoleaza sobele si burlanele din tabla in locurile unde se pot apropia oamenii;
- se curata de zapada si gheata si se presara cu nisip sau sgura caile de acces pentru
oameni, podinele de lucru, caile de rulare si drumurile.