Planul de lungă durată pentru clasa a VIII

Competenţele specifice ale disciplinei Matematica

I. Identificarea şi aplicarea conceptelor, terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice

matematicii în contexte diverse.
II. Utilizarea achiziţiilor matematice dobândite pentru caracterizarea locală sau globală a
unei situaţii reale şi/sau modelate.
III. Modelarea unor contexte matematice variate prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii.
IV. Elaborarea unor planuri de acţiuni privind rezolvarea problemei, situaţiei-problemă reale
şi/sau modelate.
V. Selectarea şi sistematizarea, din mulţimea de informaţii culese sau indicate, a datelor
necesare pentru rezolvarea problemei reale şi/sau modelate.
VI. Evaluarea/autoevaluarea critică a activităţilor realizate în context matematic şi/sau
practic.
VII. Iniţierea şi realizarea unor investigaţii/explorări utilizând achiziţiile matematice
dobândite, modelele matematice studiate şi tehnologiile informaţionale şi
comunicaţionale adecvate, inclusiv în domeniul antreprenorial.
VIII. Rezolvarea prin consens/colaborare a problemelor, situaţiilor-problemă create în cadrul
diverselor activităţi.

Clasa a VIII

Indicatorii competenţelor Nr. Conţinuturi Nr. Dаtа Observaţii

specifice (CS) şi a crt. de
unităților de competență ore
(UC) conform
curriculumului

CS UC Repartizarea generală a
orelor:
Consolidare 4
Recapitulare 24
Predare-învăţare 96
Evaluare 12
Total 136
I Consolidare 5
3.1. Efectuarea de adunări scăderi, înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere cu exponent natural ale
numerelor reale reprezentate prin litere în diverse contexte.
3.2. Identificarea în enunţuri diverse a formulelor calculului înmulţirii prescurtate şi utilizarea acestora
pentru simplificarea unor calcule.
3.3. Descompunerea unei expresii algebrice în produs de factori, utilizînd formulele calculului prescurtat.
3.4. Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii, al
clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
3.5. Utilizarea achiziţiilor referitoare la calculul algebric pentru caracterizarea locală şi/sau globală a unei
situaţii reale şi/sau modelate.
3.6. Selectarea şi sistematizarea din mulţimea de informaţii culese sau indicate a datelor
necesare pentru rezolvarea problemei de calcul algebric în situaţii reale şi/sau modelate,
rezolvarea problemei.
6.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei aferente noţiunilor de ecuaţie şi inecuaţie în diverse contexte.
6.2. Evaluarea şi analiza rezolvării unei ecuaţii, inecuaţii în contextul corectitudinii, al
simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
6.3. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor şi/sau al inecuaţiilor, rezolvarea
problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
6.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii echivalente, utilizând transformările echivalente.
6.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme simple pornind de la un model dat: ecuaţie, inecuaţie.
6.6. Transpunerea problemelor cu text în limbaj matematic în contextul rezolvării ecuaţiilor, inecuaţiilor
de gradul I cu o necunoscută sau reductibile la acestea.
6.7. Efectuarea de reuniuni şi intersecţii cu intervale numerice şi reprezentarea pe axa numerelor a
rezultatelor obţinute.
6.8. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii de gradul I, inecuaţii de gradul I şi reductibile la acestea.
3.1,3.4,3.6 1 Operaţii cu numere reale. 1 I sem.
I 3.2,3.3,3.6 2 Formule de calcul prescurtat. 1
V 6.1-6.6 3 Ecuații de gradul I. 1
VI 6.1-6.6,6.8 4 Inecuații de gradul I. 1
VIII 1.1-1.3, 1.5, 1.7, 5 Evaluare inițială 1
1.8
I Recapitulare şi completări. 13
Puteri şi radicali
1.1. Identificarea în diverse enunţuri şi exemplificarea în diverse contexte a numerelor reale, a
puterilor, radicalilor şi proprietăţilor acestora.
1.2. Identificarea caracteristicilor numerelor reale şi a formei de scriere a unui număr real în
situaţii reale şi/sau modelate.
1.3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea de algoritmi pentru
optimizarea calculului cu numere reale.
1.4. Aplicarea proprietăţilor puterii şi radicalilor în contexte diverse.
1.5. Clasificarea după diverse criterii a elementelor mulţimilor numerice N, Z,Q, R.
1.6. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
1.7. Folosirea de estimări şi aproximări pentru verificarea validităţii unor calcule, inclusiv în
situaţii cotidiene.
1.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu numere reale
recurgînd la argumentări, demonstraţii.
I 1.1,1.5,1.6 6 Mulţimi de numere. Operaţii 1
III cu mulţimi
IV 1.1-1.3, 1.5, 1.7, 1.8 7 Mulţimea numerelor reale. 1
V Modulul numărului real
VI 1.3,1.5-1.8 8 Operaţii cu numere reale 1
VIII 1.1,1.3,1.6,1.8 9 Intervale de numere reale 1
1.1, 1.4-1.8 10 Puteri cu exponent natural. 1
Proprietăţi
1.1, 1.4-1.8 11 Puteri cu exponent întreg. 1
Proprietăţi.
1.1, 1.4-1.8 12 Rădăcina pătrată. Extragerea 1
rădăcinii pătrate
1.1, 1.4-1.8 13 Proprietăţi ale rădăcinii 1
pătrate
1.3,1.4, 1.6-1.8 14 Scoaterea și introducerea 1
factorilor de sub radical.
1.3,1.4, 1.6-1.8 15 Raţionalizarea numitorului 1
unui raport
1.1-1.8 16 Oră de sinteză 1
1.1-1.8 17 Oră de sinteză integrativă 1
1.1-1.8 18 Evaluarea sumativă 1
II Calcul algebric 13 I sem.
2.1. Efectuarea de adunări scăderi, înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere cu exponent natural
ale numerelor reale reprezentate prin litere.
2.2. Identificarea în enunţuri diverse a formulelor calculului prescurtat şi utilizarea acestora
pentru simplificarea unor calcule.
2.3. Descompunerea unei expresii algebrice în produs de factori, utilizând metoda adecvată.
2.4. Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii,
al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
2.5. Selectarea şi sistematizarea din mulţimea de informaţii culese sau indicate a datelor
necesare pentru rezolvarea problemei de calcul algebric în situaţii reale şi/sau modelate,
rezolvarea problemei obţinute/date.
2.6. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor, demonstraţiilor.
2.7. Aplicarea operaţiilor cu rapoarte algebrice în rezolvări de probleme.

2.1,2.4-2.6 19 Operaţii cu numere reale 1

I reprezentate prin litere
IV 2.2-2.6 20 Formule de calcul prescurtat 1
V 2
( a±b )și a −b
2 2
VI 2.2-2.6 21 1
Formule de calcul prescurtat
VIII
( a±b )3 și a3 ±b 3
2.3-2.7 22 Descompunerea în factori 1
folosind factorul comun și
metoda grupării.
2.3-2.7 23 Descompunerea în factori 1
folosind formulele de calcul
prescurtat.
2.1-2.7 24 Identitate. Transformări 1
identice ale expresiilor
algebrice.
2.1,2.3-2.7 25 Rapoarte de numere reale 1
reprezentate prin litere.
2.2-2.7 26 Rapoarte algebrice. 1
2.2-2.7 27 Operaţii cu rapoarte 1
algebrice.
2.2-2.7 28 Exerciții și probleme cu 1
rapoarte algebrice.
2.1-2.7 29 Oră de sinteză 1
1.1-1.8,2.2-2.7 30 Oră de sinteză integrativă 1
1.1-1.8,2.2-2.7 31 Evaluarea sumativă 1
III Figuri geometrice în plan. 11
Recapitulare şi completări
7.1. Identificarea, descrierea verbală şi în scris, utilizând terminologia şi notaţiile respective a
noţiunilor geometrice studiate în diverse contexte.
7.2. Clasificarea şi compararea figurilor geometrice studiate după diverse criterii.
7.3. Reprezentarea în plan a figurilor geometrice studiate, utilizând instrumentele de desen,
calculatorul şi aplicarea reprezentărilor respective în rezolvări de probleme.
7.4. Aplicarea proprietăţilor figurilor geometrice studiate în diverse domenii în situaţii reale
şi/sau modelate.
7.5. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice cu
referire la figurile geometrice studiate şi la unităţile de măsură relevante.
7.6. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu figuri geometrice,
recurgând la argumentări, demonstraţii.
7.7. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv.
7.8. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
7.1,7.3,7.6,7.8 32 Elemente de logică 1
matematică: enunţ,
I propoziţie matematică,
II valoarea de adevăr, exemplu,
III contraexemplu
IV Noţiunea de definiţie,
V axiomă, teoremă, consecinţă,
VI teoremă reciprocă
VIII 7.1,7.3-7.8 33 Metoda reducerii la absurd 1
 7.1-7.3,7.5-7.8 34 Unghiuri. Clasificarea 1
unghiurilor
7.1-7.8 35 Triunghiuri. Clasificarea 1
unghiurilor
7.1-7.8 36 Cercul. Discul. Elemente 1
7-1,7.3-7.8 37 Poziţia relativă a unei drepte 1
faţă de un cerc
7.1-7.4 38 Unghi la centru. Arce de cerc 1
7.3-7.8 39 Unghi înscris în cerc 1
7.1-7.8 40 Oră de sinteză 1
1.1-1.8,7.1-7.8 41 Oră de sinteză integrativă 1
1.1-1.8,7.1-7.8 42 Evaluarea sumativă 1
IV Şiruri. Funcţii 10
3.1. Identificarea în diverse enunţuri şi aplicarea în contexte diverse a terminologiei şi notaţiilor
aferente noţiunii de şir, funcţie.
3.2. Clasificarea şirurilor, funcţiilor după diverse criterii.
3.2. Descrierea unor şiruri, dependenţe funcţionale în situaţii reale şi/sau modelate.
3.3. Scrierea, citirea, exemplificarea noţiunilor: şir, dependenţă funcţională, funcţie, lege de
corespondenţă, domeniu de definiţie (finit, infinit), codomeniu, mulţime de valori, tabel de valori,
diagramă, grafic.
3.4. Reprezentarea în diverse moduri (analitic, sintetic, grafic) a unor corespondenţe şi/ sau
funcţii în scopul caracterizării acestora.
3.5. Aplicarea proprietăţilor funcţiilor în rezolvări de probleme, situaţii-problemă.
3.6. Deducerea proprietăţilor funcţiei studiate (zerouri, semn, monotonie) prin lectura grafică
şi/sau analitică.
3.7. Utilizarea algoritmului de stidiu al funcţiilor studiate în rezolvări de probleme, situaţii-
problemă, în studierea unor procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale modelate prin
funcţii.
3.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu studiul şirurilor,
funcţiilor, recurgând la argumentări, demonstraţii.
3.9. Investigarea valorii de adevăr a unui enunţ, propoziţii.
3.1,3.3, 3.4, 3.9 43 Noţiunea de şir numeric 1
Moduri de definire a unui şir
3.1-3.4,3.9,3.10 44 Clasificarea şirurilor (şiruri 1
finite, şiruri infinite, şiruri
monotone)
3.1-3.4,3.9,3.10 45 Noţiunea de funcţie. Moduri 1
I de definire a funcţiei.
II Graficul funcţiei.
III 3.1,3.3-3.5, 3.10 46 Funcţia de gradul I. 1
IV Proprietăţi. Panta dreptei.
V 3.1-3.3,3.7-3.10 47 Proporţionalitatea directă 1
VI 3.1-3.3,3.7-3.10 48 Proporţionalitatea inversă. 1
VIII Graficul. Proprietăţi
3.1-3.3,3.7-3.10 49 Funcţia radical. Graficul. 1
Proprietăţi
3.1-3.10 50 Oră de sinteză 1
1.1-1.8, 3.1-3.10, 4.1-4.9 51 Oră de sinteză integrativă 1
1.1-1.8, 3.1-3.10, 4.1-4.9
52 Evaluarea sumativă 1
V Asemănarea triunghiurilor 10
8.1. Identificarea triunghiurilor asemenea în configuraţii geometrice reale şi/sau modelate.
8.2. Stabilirea relaţiei de asemănare între două triunghiuri prin diverse metode.
8.3. Interpretarea asemănării triunghiurilor în corelaţie cu proprietăţile calitative şi/sau metrice
ale figurilor geometrice studiate.
8.4. Aplicarea criteriilor de asemănare a triunghiurilor în rezolvarea unor probleme practice
şi/sau din diverse domenii.
8.5. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat în contextul asemănării
triunghiurilor, recurgînd la argumentări, demonstraţii.
8.6. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv.
8.7. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
8.8. Elaborarea unor planuri de acţiuni pentru rezolvarea unor probleme din practică, utilizînd
metoda triunghiurilor asemenea.
7.3-7.8 53 Segmente proporţionale. 1
Teorema lui Thales
7.3-7.8 54 Triunghiuri asemenea. 1
Teorema fundamentală a
asemănării
8.1,8.2,8.5-8.7 55 Criterii de asemănare a 1
triunghiurilor
8.2-8.8 56 Criterii de asemănare a 1
triunghiurilor. Exemple.
8.2-8.8 57 Criterii de asemănare a 1
triunghiurilor dreptunghice
8.2-8.8 58 Criterii de asemănare a 1
triunghiurilor dreptunghice
Exemple.
8.4-8.8 59 Aplicaţii ale metodei 1
triunghiurilor asemenea
7.1-7.8,8.1-8.8 60 Oră de sinteză 1
7.1-7.8,8.1-8.8 61 Oră de sinteză integrativă 1
7.1-7.8,8.1-8.8 62 Evaluarea sumativă 1
VI Ecuaţii de gradul I cu o 18
necunoscută. Inecuaţii de
gradul I cu o necunoscută.
Sisteme de ecuaţii. Sisteme
de inecuaţii
4.1. Identificarea în diverse enunţuri şi aplicarea în diverse contexte a terminologiilor, a
notaţiilor aferente noţiunilor de ecuaţie, inecuaţie, sistem.
4.2. Evaluarea şi analizarea rezolvării unei ecuaţii, inecuaţii, sistem în contextul corectitudinii,
al simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
4.3. Transpunerea unei probleme, situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi/sau al
sistemelor, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
4.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii, sisteme, utilizând transformările echivalente.
4.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme simple pornind de la un model dat: ecuaţie, inecuaţie,
sistem.
4.6. Efectuarea de reuniuni şi intersecţii cu intervale numerice şi reprezentarea pe axa nume-
relor a rezultatelor obţinute.
4.7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu ecuaţii, inecuaţii,
sisteme recurgând la argumentări, demonstraţii.
4.8. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
4.9. Aplicarea proprietăţilor funcţiilor în rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii, sisteme.
4.1,4.2,4.4,4.5, 63 Noţiunea de ecuaţie de 1 II
4.7,4.8 gradul I cu o necunoscută. sem.
Recapitulare şi completări.
4.1,4.2,4.4,4.7, 64 Noţiunea de ecuaţie de 1
4.8 gradul I cu două
necunoscute. Graficul. Panta
I dreptei.
II 4.1,4.2,4.4,4.7, 65 Noţiunea de sistem de două 1
III 4.8 ecuaţii de gradul I cu două
IV necunoscute. Transformări
V echivalente
VI 4.2,4.4,4.7-4.9 66 Metode de rezolvare a 1
VII sistemelor de două ecuaţii cu
VIII două necunoscute
4.2,4.4,4.7-4.9 67 Metode de rezolvare a 1
sistemelor de 2 ecuații cu 2
necunoscute.
4.2-4.5,4.7-4.9 68 Rezolvarea problemelor cu 1
ajutorul ecuaţiilor.
4.2-4.5,4.7-4.9 69 Rezolvarea problemelor cu 1
ajutorul sistemelor de ecuaţii.
4.1,4.7,4.8 70 Inegalităţi numerice. 1
Proprietăţi
4.6,4.7,4.8 71 Intervale de numere reale. 1
Operaţii (reuniunea,
intersecţia)
4.1,4.2,4.4,4.7, 72 Noţiunea de inecuaţie de 1
4.8 gradul I cu o necunoscută.
73 Recapitulare şi completări
4.2-4.5,4.7,4.8 Rezolvarea inecuaţiilor de 1
gradul I cu o necunoscută şi
reductibile la acestea.
4.1-4.5,4.7,4.8 74 Noţiunea de sistem de 1
inecuaţii de gradul I cu o
necunoscută.
4.1-4.5,4.7,4.8 75 Rezolvare de probleme și 1
exerciții cu inecuații de
gradul I.
4.1-4.5,4.7,4.8 76 Rezolvarea sistemelor de 1
inecuaţii de gradul I cu o
necunoscută şi reductibile la
acestea.
4.1-4.9 77 Oră de sinteză 1
1.1-1.8, 4.1-4.9 78 Oră de sinteză integrativă 1
1.1-1.8, 4.1-4.9 79 Evaluarea sumativă 1
4.1-4.9 80 Analiza evaluării sumative 1
VII Ecuaţii de gradul II cu o 13
necunoscută
5.1. Identificarea în diverse enunţuri şi aplicarea în diverse contexte a terminologiei, a notaţiilor
aferente noţiunii de ecuaţie de gradul II cu o necunoscută.
5.2. Evaluarea şi analizarea rezolvării unei ecuaţii de gradul II în contextul corectitudinii, al
simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
5.3. Transpunerea unei probleme, situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor de gradul II cu o
necunoscută sau reductibile la acestea, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea
rezultatului.
5.4. Clasificarea ecuaţiilor de gradul II după diverse criterii.
5.5. Utilizarea algoritmului de rezolvare a ecuaţiilor de gradul II în diverse contexte reale şi/sau
modelate, inclusiv la descompunerea trinomului de gradul II în produs de factori.
5.6. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu ecuaţii, recurgând la
argumentări.
5.1,5.4,5.6 81 Noţiunea de ecuaţie de 1
gradul II cu o necunoscută
5.1,5.2,5.4,5.6 82 Rezolvarea ecuaţiilor de 1
gradul II, forma incompletă
5.1,5.2,5.5,5.6 83 Formula de rezolvare a 1
ecuaţiilor de gradul II, forma
I completă.
II 5.1,5.2,5.5,5.6 84 Formula de rezolvare a 1
IV ecuaţiilor de gradul II, forma
V completă. Exemple.
VI 5.1,5.2,5.5,5.6 85 Formula de rezolvare a 1
VII ecuaţiilor de gradul II, forma
VIII redusă.
5.1,5.2,5.4-5.6 86 Formula de rezolvare a 1
ecuaţiilor de gradul II, forma
redusă. Exemple.
5.2-5.4,5.6 87 Relaţii între soluţii şi 1
coeficienţi. Teorema lui
Viete.
5.2-5.4,5.6 88 Exerciții și probleme care se 1
rezolvă cu ajutorul formulii
lui Viete.
5.2-5.4,5.6 89 Reciproca teoremei lui Viete 1
5.2,5.5,5.6 90 Descompunerea trinomului 1
de gradul II în produs
5.2-5.4,5.6 91 Oră de sinteză 1
5.1-5.6 92 Oră de sinteză integrativă 1
5.1-5.6 93 Evaluarea sumativă 1
VIII Relaţii metrice în 11
triunghiul dreptunghic
9.1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic în configuraţii
geometrice reale si/sau modelate.
9.2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente
ale acestuia.
9.3. Folosirea terminologiei şi notaţiilor specifice triunghiului dreptunghic în diverse contexte.
9.4. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu relaţii metrice în
triunghiul dreptunghic, recurgând la argumentări, demonstraţii.
9.5. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv în contextul relaţiilor metrice în
triunghiul dreptunghic.
9.6. Calcularea şi utilizarea valorilor sinusului, cosinusului, tangentei şi cotangentei unghiului
de în rezolvări de probleme. 60 ,45 ,30
9.7. Iniţierea şi realizarea unor investigaţii/explorări utilizând achitiţiile matematice referitoare
la triunghiurile dreptunghice, inclusiv în domeniul antreprenorial.
I 7.3-7.8 94 Proiecţii ortogonale pe o 1
II dreaptă
IV 9.1-9.5,9.7 95 Teorema înălţimii 1
V 9.1-9.5,9.7 96 Teorema catetei 1
VI 9.1-9.5,9.7 97 Teorema lui Pitagora 1
VII 9.1-9.5,9.7 98 Probleme unde se aplică t.lui 1
VIII Pitagora
7.6- 7.8, 9.6 99 Elemente de trigonometrie în 1
triunghiul dreptunghic:
sinusul, cosinusul, tangenta,
cotangenta unghiului ascuţit
7.6- 7.8, 9.6 100 Elemente de trigonometrie în 1
triunghiul dreptunghic:
sinusul, cosinusul, tangenta,
cotangenta unghiului ascuţit
Exemple.
7.6- 7.8, 9.6 101 Valorile sinusului, 1
cosinusului, tangentei,
cotangentei pentru unghiurile
0 0 0
de 30 , 45 ,60 .
7.1-7.8,9.1-9.7 102 1
Orăde sinteză
7.1-7.8,9.1-9.7 103 1
Oră de sinteză integrativă
 7.1-7.8,9.1-9.7 104 Evaluarea sumativă 1
IX Patrulatere 12
10.1. Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în situaţii reale şi/sau modelate.
10.2. Clasificarea patrulaterelor, utilizând proprietăţile particulare ale acestora.
10.3. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor studiate în diverse contexte.
10.4. Rezolvarea unor probleme practice ce ţin de aplicarea patrulaterelor şi proprietăţilor
acestora.
10.5. Identificarea şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii de patrulater în
diverse contexte.
10.6. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv în contextul patrulaterilor
studiate.
10.7. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor.
10.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, obţinut sau indicat cu patrulatere,
recurgând la argumentări, demonstraţii.
7.1-7.8 105 Poligoane convexe. 1
Elemente .
10.1-10.5 106 Patrulatere. Elemente. 1
Patrulatere convexe
10.1-10.8 107 Paralelogramul. Elemente, 1
I proprietăţi, criterii.
II 10.1-10.8 108 Dreptunghiul. Elemente. 1
IV Proprietăţi, criterii.
V 10.1-10.8 109 Pătratul. Elemente. Proprie- 1
VI tăţi, criterii
VII 10.1-10.8 110 Rombul. Elemente. Proprie- 1
VIII tăţi, criterii
10.1-10.8 111 Trapezul. Elemente. 1
10.1-10.8 112 Trapezul proprietăţi, criterii. 1
10.1-10.8 113 Linia mijlocie a trapezului. 1
Proprietăţi ale liniei mijlocii
a trapezului
10.1-10.8 114 Oră de sinteză 1
7.1-7.8,9.1-9.7,10.1-10.8 115 Oră de sinteză integrativă 1
7.1-7.8,9.1-9.7,10.1-10.8
116 Evaluarea sumativă 1
X Elemente de teoria 9
probabilităţilor şi statistică
matematică
6.1. Sortarea şi clasificarea datelor, obiectelor, evenimentelor pe baza unor criterii.
6.2. Identificarea criteriilor după care se alege o mulţime de obiecte, date, fenomene,
evenimente.
6.3. Selectarea din mulţimea datelor culese a informaţiilor relevante pentru rezolvarea problemei
în situaţii reale şi/sau modelate.
6.4. Determinarea probabilităţii producerii unui eveniment, folosind raportul: nr.cazuri
favorabile /nr. cazuri posibile.
6.5. Clasificarea evenimentelor după şansa producerii lor (eveniment sigur, probabil, posibil,
imposibil) şi estimarea şansei producerii unui eveniment.
6.6. Organizarea şi reprezentarea datelor de tip cantitativ şi calitativ din diverse domenii,
utilizând elementele statisticii matematice şi/sau probabilistice, calculatorul.
6.7. Explorarea unor situaţii cu caracter local şi / sau global utilizând elementele statisticii
matematice, probabilistice.
6.1,6.2,6.5,6.7 117 Noţiunea de eveniment. 1
Clasificarea evenimentelor
6.1-6.5,6.7 118 Noţiunea de probabilitate. 1
6.1-6.5,6.7 Calcularea probabilităţii
evenimentului
 6.1-6.3,6.6,6.7 119 Proprietăţile probabilităţii 1
6.1-6.3,6.6,6.7 120 Elemente de statistică 1
matematică
6.1-6.3,6.6,6.7 121 Probleme ce conțin elemente 1
din statistica matematică.
6.1-6.7 122 Organizarea şi interpretarea 1
grafică a datelor
6.1,4,10,4.1-6.7, 123 Oră de sinteză 1
1.1-1.8,3.6,3.8,6.1-6.7 124 Oră de sinteză integrativă 1
1.1-1.8,3.6,3.8,6.1-6.7
125 Evaluarea sumativă 1
XI Vectorii în plan 10
11.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii de vector în diverse
contexte.
11.2. Recunoaşterea unor elemente de geometrie vectorială în diverse contexte.
11.3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţii geometrice date.
11.4. Utilizarea vectorilor şi a proprietăţilor lor în diverse domenii, inclusiv în rezolvări de
probleme practice.
7.1,7.3-7-8 126 Translaţia. Proprietăţi. 1
Aplicaţii.
I 7.1-7.3,11.1, 11.2 127 Noţiunea de vector. 1
II Clasificarea vectorilor
IV 11.1-11.3 128 Modulul vectorului 1
V 11.1-11.4 129 Operaţii cu vectori 1
VI 11.1-11.4 130 Coordonatele vectorului 1
VII 11.1-11.4 131 Produsul scalar al vectorilor, 1
VIII fiind date coordonatele
vectorului
11.3,11.4 132 Aplicaţii ale vectorilor 1
7.1-7.8,11.1-11.4 133 Oră de sinteză 1
7.1-7.8,11.1-11.4 134 Oră de sinteză integrativă 1
7.1-7.8,11.1-11. 135 Evaluarea sumativă 1
1.1-11.4 136 Recapitulare finală 1