Clasa a VII-a

Indicatorii Nr. crt. Conținuturi Nr. Data O

competențelor specifice de b
(CS) și a unităților de ore s
competențe (UC) e
conform r
curriculumului -
v
a
ț
i
i

CS UC Repartizarea generală a orelor:

Recapitulare 5
Predare-învățare
Evaluare 121
Total: 10
136
Recapitulare 4
I. 2.2. Identificarea și aplicarea terminologiei și a notațiilor aferente noțiunii de
II. număr întreg în situații reale și/sau modelate, inclusiv în comunicare.
III. 2.4. Aplicarea proprietăților operațiilor studiate cu numere întregi în efectuarea
IV. calculelor în situații reale și/sau modelate.
VI. 2.5.Utilizarea modulului în calcule cu numere întregi în diverse contexte.
VII. 2.6. Rezolvarea ecuațiilor n mulțimea Z, utilizând proprietățile operațiilor
aritmetice studiate și algoritmul de determinare a componentei necunoscute
operației indicate.

2.2, 2.5 1 Noțiunea de număr întreg. 1

Mulțimea numerelor întregi
2.2, 2.4, 2.5 2 Operații cu numere întregi 1
(adunarea, scăderea, înmulțirea,
I. împărțirea)
II. 2.2, 2.4, 2.5 3 Puterea unui număr întreg cu 1
III. exponent număr natural.
IV. Proprietățile puterii
VI.
VII.
2.2, 2.4, 2.5 4 Evaluare inițială . Analiza 2
5 evaluarii initiale
II. Numere reale 21

2.1. Identificarea şi clasificarea după diverse criterii ale elementelor mulţimilor

I numerice N, Z, Q, R.
2.2. Recunoaşterea în enunţuri diverse a numerelor iraţionale.
II
2.3. Compararea, ordonarea, poziţionarea pe axă, reprezentarea în diverse forme
III a numerelor reale.
2.4. Calcularea rădăcinii pătrate din numere raţionale nenegative.
IV
2.5. Explicitarea modulului oricărui număr real şi aplicarea proprietăţilor
V modulului în diverse contexte. 2.6. Respectarea ordinii efectuării operaţiilor, a
VI semnificaţiei parantezelor şi utilizarea proprietăţilor operaţiilor la efectuarea
calculelor în mulţimea R.
VII
2.7. Aproximarea şi rotunjirea numerelor reale la numere raţionale.
VIII 2.8.Completarea şi compunerea unor succesiuni de numere după reguli
identificate sau date.
2.9. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu
numere reale recurgînd la
argumentări. 2.10. Identificarea şi aplicarea terminologiei aferente noţiunii de
număr real în diverse contexte, inclusiv în comunicare.
6 Multimea numerelor raționale 1
2.1, 2.4,2.8,2.10 Incluziunile N Z Q R.
7-8 Numere zecimale.Numere 2
2.2, 2.4, 2.7, 2.9 zecimale
I. 2.4, 2.7,2.9,2.10 periodice.Reprezentarea pe axă 2
II. 9-10 Noțiune de radacină patrată.
III. 2.1,2.2, 2.4,2.10 11-12 Notiunea de numar 2
IV. irațional.Noțiunea de număr
VI. 2.3, 2.4,2.7, 2.8 real.relor reale. Proprietăţi
VII. 13-14 Operatii cu mulțimile N,Z,Q,R 2
.3+.7\21 șisubmulțimile lor. Înmulţirea,
2.4, 2.5,2.8-2.10 15 Modulul numărului 1
2.5 - 2.10 real.Proprietăți.împărţirea
16-17 Operații cu numere reale. 2
2.5 - 2.10 18 Proprietațiileradicalelor. 1
19-20 Introducerea factorilor sub 2
2.5 - 2.10 radical, scoaterea factorilor de
2.1, 2.3, 2.6-2.8 sub radical.
2.4, 2.6, 2.8 -2.10 21-22 Compararea,ordonarea și
2.4, 2.6, 2.8 -2.10 reprezentarea pe axță a 2
2.1, 2.8,2.9,2.10 numerelor reale.
23 Oră de sinteză 1
2.1, 2.8,2.9,2.10 24 Oră de sinteză integrativă 1

2.1, 2.8-2.10,6.7 25 Evaluarea sumativă 1

2.1 - 2.10, 6.7 26 Analiza evaluării sumative 1
1.1 - 1.8, 2.1 -
2.10, 6.7

1.1 - 1.8, 2.1 -

2.10, 6.7
1
III. Calcul algebric 15
3.1. Efectuarea de adunări scăderi, înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere cu
I exponent natural ale numerelor reale reprezentate prin litere în diverse contexte.
3.2. Identificarea în enunţuri diverse a formulelor calculului înmulţirii prescurtate
II
şi utilizarea acestora pentru simplificarea unor calcule.
III 3.3. Descompunerea unei expresii algebrice în produs de factori, utilizînd
formulele calculului prescurtat. 3.4. Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-
IV
problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei
V rezultatelor.
3.5. Utilizarea achiziţiilor referitoare la calculul algebric pentru caracterizarea
VI
locală şi/sau globală a unei situaţii reale şi/sau modelate.
VII 3.6. Selectarea şi sistema-tizarea din mulţimea de informaţii culese sau indicate a
datelor necesare pentru rezolvarea problemei de calcul algebric în situaţii reale
VIII
şi/sau modelate, rezolvarea problemei.
Numere realereprezentate prin
3.1, 3.4, 3.6 27-28 litere.Expesii algebrice 2
29 Operaţii cu numere reale
I. reprezentate prin litere: adunarea 1
II. 3.1, 3.4, 3.6 şi scăderea.
III. 30 Operaţii cu numere reale
IV. reprezentate prin litere: 1
VI. 3.1, 3.4, 3.6 înmulţirea şi împărţirea.
VII. 31 Operaţii cu numere reale
reprezentate prin litere: ridicarea 1
la putere cu exponent natural.
3.1, 3.4, 3.5, 3.6 Operaţii cu numere reale
reprezentate prin litere: ordinea
efectuării operaţiilor.
3.2, 3.3, 3.6 32 Formulele înmulţirii prescurtate: 1

3.2, 3.3, 3.6 33 Formulele înmulţirii prescurtate: 1

3.1, 3.2, 3.3, 3.6
34 Simplificarea expresiilor cu 1
3.1, 3.2, 3.3, 3.6 ajutorul formulelor înmulţirii
prescurtate. Restrîngerea
3.1 - 3.6 pătratului unei sume sau
diferenţe. 3
3.1 - 3.6 35-37 Descompunerea unei expresii
algebrice in factori..
3.1 - 3.6 38 Oră de sinteză 1
3.1 - 3.6 39 Oră de sinteză integrativă 1
3.1 - 3.6 40 Evaluarea sumativă 2
41 Analiza evaluării sumative
IV. Funcții 23
4.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei şi a notaţiilor aferente noţiunii de
I funcţie în diverse contexte. 4.2. Identificarea unor corespondenţe care sînt funcţii
în situaţii reale şi/sau modelate.
II
4.3. Exemplificarea noţiunilor: corespondenţă, funcţie, lege de corespondenţă,
III domeniu de definiţie, codomeniu, mulţime de valori, tabel de valori, diagramă,
grafic.
IV
4.4. Definirea unei funcţii utilizînd modul sintetic, analitic, grafic.
V 4.5. Formularea de exemple simple de corespondenţe care sînt funcţii din diverse
domenii, inclusiv din viaţa cotidiană.
VI
46. Reprezentarea în diverse moduri: analitic, tabelar, grafic, prin diagrame a
VII unei funcţii de gradul I şi utilizarea acestor reprezentări în rezolvări de probleme.
47. Deducerea proprietăţilor funcţiei de gradul I (zerou, semn, monotonie,) prin
VIII
lectura grafică şi/sau analitică.
48. Utilizarea proprietăţilor, a algoritmului de studiu al funcţiei de gradul I şi
proporţionalităţii directe în rezolvări de probleme, situaţiiproblemă, în studiul
unor procese fizice, chimice, biologice, sociale, economice modelate prin funcţii.
4.9 Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu funcţii,
recurgînd la argumentări.
 4.10. Asocierea unei probleme, situaţii-problemă cu un model matematic de tip
funcţie.

I 4.1, 4.10, 4.11 42-44 Sistemul cartezian de coordonate 3

45-46 în plan. Coordonatele punctului 2
II
4.1, 4.10, 4.11 47-48 Distanţa dintre două puncte din 2
III plan.
4.1 - 4.5, 4.11 49-50 Noţiunea de funcţie 2
IV
4.1 - 45, 4.11 51-52 Moduri de definire a funcţiei 2
V 41 - 4.5, 4.10, 4.11 53-54 Graficul funcţiei 2
55-57 Noţiunea de funcţie de gradul I. 3
VI
Reprezentarea grafică
VII 42, 4.4-4.7,411 Proprietăţile funcţii de gradul I
4.5 - 4.11 58-60 Proporţionalitate directă. 3
VIII
4.1 - 411 Proprietăţi.
2.1 - 2.10, 4.1 - 61 Oră de sinteză 1
411 62-64 Oră de sinteză integrativă 3
2.1 -2.10, 5.1-5.11 Evaluarea sumativă. Analiza
evaluării
V Ecuații. Inecuații 16
I 5.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei aferente noţiunilor de ecuaţie şi
II inecuaţie în diverse contexte.
III 5.2. Evaluarea şi analiza rezolvării unei ecuaţii, inecuaţii în contextul
IV corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
V 5.3. Transpunerea unei situaţiiproblemă în limbajul ecuaţiilor şi/sau al
VI inecuaţiilor, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
VII 5.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii echivalente, utilizînd transformările
VIII echivalente.
5.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme simple pornind de la un model dat:
ecuaţie, inecuaţie.
5.6. Transpunerea problemelor cu text în limbaj matematic în contextul
rezolvării ecuaţiilor, inecuaţiilor de gradul I cu o necunoscută sau reductibile la
acestea.
5.7. Efectuarea de reuniuni şi intersecţii cu intervale numerice şi reprezentarea
pe axa numerelor a rezultatelor obţinute.
5.8. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii de gradul I, inecuaţii de gradul I şi
reductibile la acestea.

I 51, 5.6 65 Noţiunea de ecuaţie cu o 1

necunoscută.
II
5.1 - 5.5 66 Ecuaţii echivalente 1
III 5.1 - 5.6 67-69 Ecuaţii de gradul I cu o 3
necunoscută şi reductibile la
IV
5.2, 5.3, 5.5, 5.6 acestea.
V 5.2 70-71 Rezolvarea problemelor cu 2
5.7 ajutorul ecuaţiilor
VI
72-73 Inegalităţi numerice. Proprietăţi 2
VII 5.1 - 5..8 74-75 Noţiunea de interval. Operaţii cu 2
intervale
VIII
5.1 - 5.6, 5.8 Noţiunea de inecuaţie cu o
76-77 necunoscută. Inecuaţii 2
.51- 5.53, 5.5, 5.6 echivalente.
 78-79 Inecuaţii de gradul I şi 2
5.1 - 5.8,5.1-5.8 reductibile la acestea
,5.1-58 80 Oră de sinteză 1
81 Oră de sinteză integrativă 1
82-83 Evaluare sumativă Analiza 2
evaluării sumative
VI. Noțiuni geometrice. 18
Recapitulare și completări
6.1. Identificarea, descrierea verbală şi în scris, utilizînd terminologia şi notaţiile
respective a noţiunilor geometrice studiate în diverse contexte.
6.2. Clasificarea şi compararea figurilor geometrice studiate după diverse criterii.
6.3. Reprezentarea în plan a figurilor geometrice studiate, utilizînd instrumentele
de desen şi aplicarea reprezentărilor respective în rezolvări de probleme.
6.4. Aplicarea proprietăţilor figurilor geometrice studiate în diverse domenii în
situaţii reale şi/sau modelate.
6.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme simple pornind de la un model
geometric indicat.
6.6. Transpunerea unei situaţiiproblemă în limbajul geometric, rezolvarea
problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
6.7. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării
calculelor de lungimi de segmente, de măsuri de unghiuri.
6.8. Selectarea şi sistema-tizarea din mulţimea de informaţii culese sau indicate a
datelor necesare pentru rezolvarea problemei de geometrie în situaţii reale şi/sau
modelate, rezolvarea problemei obţinute/date.
84-85 Elemente de logicămatematică. 2
6.1, 62, 6.3 Noţiunea de propoziţie
I 6.3 - 6.7 matematică
6.1, 6.5, 6.7 86-87 Noțiuni geometrice 2
II
fundamentale
III 6.4 - 6.8 88-89 Noțiune de unghi.Clasificarea 2-
unghiurilor.
IV
6.1 - 6.6 90-91 Noţiunea de definiţie, axiomă, 2
V 6.1 - 66 teoremă. Exemplu,
6.3 - 6.8 contraexemplu. Metoda reducerii
VI
6.3 - 6.8 la absurd.
VII 6.1 - 6.6 92-93 Drepte paralele.Criterii de 2
6.1 - 6.6 paralelizm
VIII
94-95 Drepte perpendiculare 2
6.3 -6.6, 6.8 96-97 Simetria față de un 2
6.3 - 6.6, 6.8 punct,simetria față de o dreaptă
6.1 - 64 98 Ora de sinteză 1
6.3 - 6.8 99 Ora de sinteză integrativă 1
100 Evaluare sumativă 1
6.4- 6.8 101 Analiza evaluării sumative 1

VII Triunghiuri congruente 34

71. Recunoaşterea figurilor geometrice studiate şi a relaţiilor respective în situaţii
reale şi/sau modelate. 7.2. Caracterizarea prin descriere şi desen a unei
I configuraţii geometrice date, inclusiv utilizînd calculatorul.
7.3. Reprezentarea prin desen a figurilor studiate şi confecţionarea din diferite
II
materiale a figurilor geometrice şi relaţiilor studiate.
III 7.4. Transpunerea în limbaj specific geometriei a unor probleme, situaţiiproblemă
şi rezolvarea problemelor obţinute.
IV
7.5. Utilizarea metodei triungiurilor congruente, proprie-tăţilor triunghiurilor în
V contexte variate.
7.6. Interpretarea unei configuraţii geometrice în sensul recunoaşterii elementelor
VI
ei şi a relaţionării acestora cu unităţile de măsură adecvate.
VII 7.7. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme
practice cu referire la figurile geometrice şi la unităţile de măsură studiate.
VIII
7.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu figuri
geometrice, recurgînd la argumentări, demonstraţii.
7.9. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv.
7.10. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
ajutorul exemplelor, contraexemplelor.

I 7.1 - 7.3, 7.8 102 Triunghi.Clasificarea triughiur 1

103- Relaţia de congruenţă.
II
71 - 7.3, 7.8 104 Segmente congruente. Unghiuri 2
III congruente.
105- Triunghiuri congruente...
IV
106 Cazurile de congrueță a
V 7.1-7.4,7.8-7.10 triunghiurilor. 2
107- Construcția a triughiurilor după 2
VI
108 cazurile LUL,ULU,LLL
VII .7,1-7.4,7.8-7.10 109- Inegalități în triunghi 2
110 2
VIII
111- Criteriile de congruenţă a
112 triunghiurilor dreptunghice 2
75 - 7.10 113- Metoda triunghiurilor congruente 2
7.1 - 7.5 114
8.1 - 8.4 115- Bisectoarea unui 2
7.1- 74, 8.6, 8.9, 116 unghi.Proprietatea bisectoare.
8.10 117- Mediatoarea unui 2
8.1 - 8.4, 8.6, 8.8, 118 segment.Proprietatea mediatoarei
8.9, 8.10 119 Evaluare sumativă 1
8.1,8.4,8.9, 8.10 120
121 Distanţa de la un punct la o 2
8.4 - 8.10 122 dreaptă
8.4 - 8.10 123 Linia mijlocie în triunghi. 1
2
8.1 - 8.10 124 Proprietăţi
2
8.1 - 8.10 125- Suma măsurilor unghiurilor unui
7.1-7.8,8.1-8.10 126 triunghi. Teorema unghiului 1
7.1-7.8,8.1-8.10 exterior 1
7.1-7.8,8.1-8.10 127 Mediana în triunghi 1
128- Proprietăţile triunghiului isoscel 1
129 (echilateral)
Proprietăţile triunghiului
130- dreptunghic
131 Oră de sinteză
Oră de sinteză integrativă
132 Evaluare sumativă
 133 Analiza evaluării sumative
134
135
136 Recapitulare 1

Clasa VIII-a
Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. Data Obser-
specifice (CS) și a unităților de vații
de competențe (UC) ore
conform curriculumului
CS UC Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare. 5
Recuperare/Consolidare 8
Predare-învățare 111
Evaluare 12
Total: 136
Recapitulare 5
I 2.1. Identificarea şi clasificarea după diverse criterii ale elementelor mulţimilor numerice N, Z, Q, R.
II 2.3. Compararea, ordonarea, poziţionarea pe axă, reprezentarea în diverse forme a numerelor reale.
III 2.4. Calcularea rădăcinii pătrate din numere raţionale nenegative.
IV 2.6. Respectarea ordinii efectuării operaţiilor, a semnificaţiei parantezelor şi utilizarea proprietăţilor
V operaţiilor la efectuarea calculelor în mulţimea R.
VI 3.2. Identificarea în enunţuri diverse a formulelor calculului înmulţirii prescurtate şi utilizarea acestora
VII pentru simplificarea unor calcule.
VIII 3.3. Descompunerea unei expresii algebrice în produs de factori, utilizînd formulele calculului prescurtat.
6.3. Transpunerea unei situaţiiproblemă în limbajul ecuaţiilor şi/sau al inecuaţiilor, rezolvarea problemei
obţinute şi interpretarea rezultatului.
6.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii echivalente, utilizînd transformările echivalente.
2.1, 2.3, 2.4, 2.6 1 Numere reale. Operații cu numere 1
I reale
II 3.2, 3.3 2 Formulele de calcul prescurtat 1
III 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5 3 Ecuații de gradul I cu o 1
IV necunoscută în R
V
6.3, 6.4, 6.6, 6.7 4 Rezolvarea problemelor prin 1
VI
VII alcătuirea ecuațiilor
VIII 5 Evaluare sumativă 1
Recuperare/ Consolidare 8
4.3. Aplicarea algoritmilor de calcul, utilizînd proprietăţile operaţiilor cu rapoarte algebrice în
I rezolvări de probleme.
II 4.4. Efectuarea de transformări idenrtice ale expresiilor algebrice în domeniul valorilor admisibile
III acestora.
IV 4.5. Evaluarea şi analiza unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al
V
simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
VI
VII
4.6. Identificarea şi aplicarea terminologiei şi a notaţiilor aferente noţiunii de raport algebric în
VIII diverse contexte.
6.2. Evaluarea şi analiza rezolvării unei ecuaţii, inecuaţii în contextul corectitudinii, al simplităţii,
al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
6.3. Transpunerea unei situaţiiproblemă în limbajul ecuaţiilor şi/sau al inecuaţiilor, rezolvarea
problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
6.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii echivalente, utilizînd transformările echivalente.
6.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme simple pornind de la un model dat: ecuaţie, inecuaţie.
4.3, 4.6 6 Noțiunea de raport algebric. 1
I 4.3, 4.6 7 Amplificarea și simplificarea 1
II rapoartelor algebrice
III 4.3-.4.6 8 Operații cu fracții algebrice. 1
IV Proprietăți
V
4.4-4.6 9 Transformări identice ale 1
VI
VII
expresiilor algebrice. Demonstrația
VIII unor identități simple
6.2, 6.4 10 Ecuaţii de gradul I cu o 1
necunoscută şi reductibile la
acestea.
6.3, 6.5 11 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 1
ecuaţiilor
6.2, 6.4 12 Inecuaţii de gradul I şi reductibile la 1
acestea
13 Rezolvarea unor probleme cu 1
6.3, 6.5 ajutorul inecuaţiilor
I. Numere reale. Puteri şi radicali 12
1.1. Identificarea în diverse enunţuri şi exemplificarea în diverse contexte a numerelor reale, a
I puterilor, radicalilor şi proprietăţilor acestora.
II 1.2. Identificarea caracteristicilor numerelor reale şi a formei de scriere a unui număr real în
III situaţii reale şi/sau modelate.
IV 1.3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea de algoritmi pentru
V
optimizarea calculului cu numere reale.
VI
VII
1.4.Aplicarea proprietăţilor puterii şi radicalilor în contexte diverse.
VIII 1.5.Clasificarea după diverse criterii a elementelor mulţi-milor numerice N, Z,Q, R.
1.6. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
1.7. Folosirea de estimări şi aproximări pentru verifi-carea validităţii unor calcule, inclusiv în
situaţii cotidiene.
1.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu numere reale recurgînd
la argumentări, demonstraţii.
 1.1, 1.5, 1.6 14 Mulţimi de numere. Operaţii cu 1
mulţimi
I 1.1 - 1.3, 1.5, 1.7, 1.8 15 Mulţimea numerelor reale. Modulul 1
II numărului real
III
1.3, 1.5 - 1.8 16 Operaţii cu numere reale 1
IV
V
1.1, 1.3, 1.6, 1.8 17 Intervale de numere reale 1
VI 1.1, 1.4 - 1.8 18 Puteri cu exponent natural. 1
VII Proprietăţi
VIII 1.1, 1.4 - 1.8 19 Puteri cu exponent întreg. 1
Proprietăţi
1.1, 1.4 - 1.8 20 Rădăcina pătrată. Extragerea 1
rădăcinii pătrate
1.3, 1.4, 1.6- 1.8 21 Proprietăţi ale rădăcinii pătrate 1
Scoaterea factorilor de sub radical.
1.3, 1.4, 1.6- 1.8 22 Introducerea factorilor sub radical 1
Raţionalizarea numitorului unui
raport
1.1 - 1.8 23 Ora de sinteză 1
1.1 - 1.8 24 Ora de sinteză integrativă 1
1.1 - 1.8 25 Evaluarea sumativă 1
II. Calculul algebric 13
2.1. Efectuarea de adunări scăderi, înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere cu exponent natural ale
numerelor reale reprezentate prin litere.
2.2. Identificarea în enunţuri diverse a formulelor calculului prescurtat şi utilizarea acestora
I pentru simplificarea unor calcule.
II 2.3. Descompunerea unei expresii algebrice în produs de factori, utilizînd metoda adecvată.
III
2.4. Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii,
IV
V
al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
VI 2.5. Selectarea şi sistematiza-rea din mulţimea de informaţii culese sau indicate a datelor necesare
VII pentru rezolvarea problemei de calcul algebric în situaţii reale şi/sau modelate, rezolvarea
VIII problemei obţinute/date.
2.6. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor, demonstraţiilor.
2.7. Aplicarea operaţiilor cu rapoarte algebrice în rezolvări de probleme.

I 2.1, 2.4 - 2.6 26 Operaţii cu numere reale 1

reprezentate prin litere
IV
2.2 - 2.6 27-28 Formule de calcul prescurtat 2
V 2.3 - 2.7 29-30 Metode de descompunere în factori 2
2.3 - 2.7 31-32 Identitate. Transformări identice ale 2
VI
expresiilor algebrice
VIII 2.1 - 2.7 33 Rapoarte de numere reale 1
reprezentate prin litere. Rapoarte
algebrice
2.1, 2.3 - 2.7 34-35 Operaţii cu rapoarte algebrice 2
2.1 - 2.7 36 Ora de sinteză 1
1.1- 1.8, 2.2-2.7 37 Ora de sinteză integrativă 1
1.1-1.8, 2.2- 2.7 38 Evaluarea sumativă 1
III. Șiruri. Funcții 10
3.1. Identificarea în diverse enunţuri şi aplicarea în contexte diverse a terminologiei şi notaţiilor
I aferente noţiunii de şir, funcţie.
II 3.2. Clasificarea şirurilor, funcţiilor după diverse criterii.
III 3.3. Descrierea unor şiruri, dependenţe funcţionale în situaţii reale şi/sau modelate.
IV 3.4. Scrierea, citirea, exemplificarea noţiunilor: şir, dependenţă funcţională, funcţie, lege de
V corespondenţă, domeniu de definiţie (finit, infinit), codomeniu, mulţime de valori, tabel de valori,
VI diagramă, grafic.
VII 3.5. Reprezentarea în diverse moduri (analitic, sintetic, grafic) a unor corespondenţe şi/ sau funcţii
VIII în scopul caracterizării acestora.
3.6. Aplicarea proprietăţilor funcţiilor în rezolvări de probleme, situaţii-problemă.
3.7. Deducerea proprietăţilor funcţiei studiate (zerouri, semn, monotonie) prin lectura grafică
şi/sau analitică.
3.8. Utilizarea algoritmului de stidiu al funcţiilor studiate în rezolvări de probleme, situaţii-
problemă, în studierea unor procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale modelate prin
funcţii.
3.9. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu studiul şirurilor,
funcţiilor, recurgînd la argumentări, demonstraţii.
3.10. Investigarea valorii de adevăr a unui enunţ, propoziţii.
3.1, 3.3, 3.4, 3.9 39 Noţiunea de şir numeric 1
Moduri de definire a unui şir
3.1-3.4,3.9,3.10 40 Clasificarea şirurilor (şiruri finite, 1
şiruri infinite, şiruri monotone)
3.1-3.4,3.9, 3.10 41 Noţiunea de funcţie. Moduri de 1
definire a funcţiei. Graficul funcţiei
3.1,3.3-3.5, 3.10 42 Funcţia de gradul I. Proprietăţi. 1
3.1-3.3,3.7-3.10 43 Panta dreptei. Proporţionalitatea 1
directă
3.1-3.3,3.7-3.10 44 Proporţionalitatea inversă. Graficul. 1
Proprietăţi
3.1-3.3,3.7-3.10 45 Funcţia radical. Graficul. Proprietăţi 1
3.1 - 3.10 46 Ora de sinteză 1
1.1 - 1.8, 3.1 -3.10, 4.1 47 Ora de sinteză integrativă 1
- 4.9
1.1 - 1.8, 3.1 -3.10, 4.1 48 Evaluarea sumativă 1
- 4.9
IV. Ecuaţii de gradul I cu o 13
necunoscută. Inecuaţii de gradul
I cu o necunoscută. Sisteme de
ecuaţii. Sisteme de inecuaţii

4.1. Identificarea în diverse enunţuri şi aplicarea în diverse contexte a terminologiilor, a notaţiilor

I aferente noţiunilor de ecuaţie, inecuaţie, sistem.
II
4.2. Evaluarea şi analizarea rezolvării unei ecuaţii, ine-cuaţii, sistem în contextul corectitudinii, al
simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
III 4.3. Transpunerea unei probleme, situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi/sau al
IV sistemelor, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
4.4. Obţinerea de ecuaţii, inecuaţii, sisteme, utilizînd transformările echivalente.
V 4.5. Crearea şi rezolvarea unor probleme simple pornind de la un model dat: ecuaţie, inecuaţie,
VI sistem. 4.6. Efectuarea de reuniuni şi intersecţii cu intervale numerice şi reprezentarea pe axa
nume-relor a rezultatelor obţinute.
VII 4.7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu ecuaţii, inecuaţii,
VIII sisteme recurgînd la argumen-tări, demonstraţii.
4.8. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
 contraexemplelor.
4.9. Aplicarea proprietăţilor funcţiilor în rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii, sisteme.
4.1,4.2, 4.4, 4.5, 49 Noţiunea de ecuaţie de gradul I cu 1
4.7, 4.8 o necunoscută. Recapitulare şi
I completări
II
4.1,4.2, 4.4, 4.7, 50 Noţiunea de ecuaţie de gradul I cu 1
4.8 două necunoscute. Graficul. Panta
III dreptei
IV 4.1,4.2, 4.4, 4.7, 51 Noţiunea de sistem de două ecuaţii 1
4.8 de gradul I cu două necunoscute.
V Transformări echivalente
VI 4.2, 4.4, 4.7- 4.9 52 Metode de rezolvare a sistemelor de 1
două ecuaţii cu două necunoscute
VII 4.2- 4.5, 4.7-4.9 53 Rezolvarea problemelor cu ajutorul 1
VIII ecuaţiilor şi/sau sistemelor de
ecuaţii
4.1,4.6, 4.7, 4.8 54 Inegalităţi numerice. Proprietăţi 1
Intervale de numere reale. Operaţii
(reuniunea, intersecţia)
4.1,4.2,4.4,4.7, 55 Noţiunea de inecuaţie de gradul I 1
4.8 cu o necunoscută. Recapitulare şi
completări
4.2- 4.5, 4.7, 4.8 56 Rezolvarea inecuaţiilor de gradul I 1
cu o necunoscută şi reductibile la
acestea.
4.1- 4.5, 4.7, 4.8 57 Noţiunea de sistem de inecuaţii de 1
gradul I cu o necunoscută.
4.1- 4.5, 4.7, 4.8 58 Rezolvarea sistemelor de inecuaţii 1
de gradul I cu o necunoscută şi
reductibile la acestea.
4.1 - 4.9 59 Ora de sinteză 1
1.1-1.8, 4.1-4.9 60 Ora de sinteză integrativă 1
1.1-1.8, 4.1-4.9 61 Evaluarea sumativă 1
V. Ecuaţii de gradul II cu o 11
necunoscută
I 5.1. Identificarea în diverse enunţuri şi aplicarea în diverse contexte a terminologiei, a notaţiilor
II
aferente noţiunii de ecuaţie de gradul II cu o necunoscută.
5.2. Evaluarea şi analizarea rezolvării unei ecuaţii de gradul II în contextul corectitudinii, al
III simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor.
IV 5.3. Transpunerea unei probleme, situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor de gradul II cu o
necunoscută sau reductibile la acestea, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
V 5.4. Clasificarea ecuaţiilor de gradul II după diverse criterii.
VI 5.5. Utilizarea algoritmului de rezolvare a ecuaţiilor de gradul II în diverse contexte reale şi/sau
modelate, inclusiv la descompunerea trinomului de gradul II în produs de factori.
VII 5.6. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu ecuaţii, recurgînd la
VIII argumentări.

5.1, 5.4, 5.6 62 Noţiunea de ecuaţie de gradul II cu 1

o necunoscută
I 5.1, 5.2, 5.4, 5.6 63 Rezolvarea ecuaţiilor de gradul II, 1
II
forma incompletă
5.1, 5.2, 5.5, 5.6 64-65 Formula de rezolvare a ecuaţiilor de 2
 IV gradul II, forma completă
V
66 Formula de rezolvare a ecuaţiilor de 1
5.1,5.2,5.4-5.6 gradul II, forma redusă
VI 67-68 Relaţii între soluţii şi coeficienţi. 2
VII Teorema lui Viete. Reciproca
teoremei lui Viete
VIII 5.2 - 5.4, 5.6 69 Descompunerea trinomului de 1
gradul II în produs
70 Ora de sinteză 1
5.2 - 5.4, 5.6 71 Ora de sinteză integrativă 1
5.2, 5.5, 5.6 72 Evaluarea sumativă 1
VI. Elemente de teoria 8
probabilităţilor şi statistică
matematică
6.1. Sortarea şi clasificarea datelor, obiectelor, evenimentelor pe baza unor criterii.
6.2. Identificarea criteriilor după care se alege o mulţime de obiecte, date, fenomene, evenimente.
I 6.3. Selectarea din mulţimea datelor culese a informaţiilor relevante pentru rezolvarea problemei
II în situaţii reale şi/sau modelate.
6.4. Determinarea probabilităţii producerii unui eveniment, folosind raportul: nr.cazuri
IV favorabile /nr. cazuri posibile.
V 6.5. Clasificarea evenimentelor după şansa producerii lor (eveniment sigur, probabil, posibil,
VI
imposibil) şi estimarea şansei producerii unui eveniment.
6.6. Organizarea şi reprezen-tarea datelor de tip cantitativ şi calitativ din diverse domenii,
VII utilizînd elementele statisticii matematice şi/sau probabilistice, calculatorul.
VIII 6.7. Explorarea unor situaţii cu caracter local şi / sau global utilizînd elementele statisticii
matematice, probabilistice.
6.1, 6.2, 6.5, 6.7 73 Noţiunea de eveniment. 1
I Clasificarea evenimentelor
II
6.1 - 6.5, 6.7 74 Noţiunea de probabilitate. 1
6.1 - 6.5, 6.7 Calcularea probabilităţii
III evenimentului
IV 6.1- 6.3, 6.6, 6.7 75 Proprietăţile probabilităţii 1
6.1- 6.3, 6.6, 6.7 76 Elemente de statistică matematică 1
V 77 Organizarea şi interpretarea grafică 1
VI a datelor
1.1-1.8, 3.6, 3.8, 78 Ora de sinteză 1
VII 6.1 - 6.7 79 Ora de sinteză integrativă 1
VIII 1.1-1.8, 3.6, 3.8, 80 Evaluarea sumativă 1
6.1 - 6.7
VII. Figuri geometrice în plan. 10
Recapitulare şi completări
7.1. Identificarea, descrierea verbală şi în scris, utilizînd terminologia şi notaţiile respective a
noţiunilor geometrice studiate în diverse contexte.
I 7.2. Clasificarea şi compara-rea figurilor geometrice studiate după diverse criterii.
II
7.3. Reprezentarea în plan a figurilor geometrice studiate, utilizînd instrumentele de desen,
calculatorul şi aplicarea reprezentărilor respective în rezolvări de probleme.
III 7.4. Aplicarea proprietăţilor figurilor geometrice studiate în diverse domenii în situaţii reale şi/sau
IV modelate.
7.5. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice cu
V referire la figurile geometrice studiate şi la unităţile de măsură relevante.
VI 7.6. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu figuri geometrice,
VII recurgînd la argumentări, demonstraţii.
VIII
7.7. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv.
7.8. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
7.1, 7.3, 7.6, 7.8 81 Elemente de logică matematică: 1
enunţ, propoziţie matematică,
I valoarea de adevăr, exemplu,
II contraexemplu
III 7.1, 7.3, 7.6, 7.8 82 Noţiunea de definiţie, axiomă, 1
IV teoremă, consecinţă, teoremă
V reciprocă.
VI 7.1, 7.3 - 7.8 83 Metoda reducerii la absurd 1
VII 7.1- 7.3, 7.5-7.8 84 Unghiuri. Clasificarea unghiurilor 1
VIII Triunghiuri. Clasificarea
unghiurilor
7 - 1, 7.3 - 7.8 85 Cercul. Discul. Elemente. Poziţia 1
relativă a unei drepte faţă de un cerc
7.1 - 7.4 86 Unghi la centru. Arce de cerc 1
7.3 - 7.8 87 Unghi înscris în cerc 1
7.1 - 7.8 88 Ora de sinteză 1
1.1 -1.8, 7.1-7.8 89 Ora de sinteză integrativă 1
1.1-1.8, 7.1- 7.8 90 Evaluarea sumativă 1
VIII. Triunghiuri asemeanea 10
8.1. Identificarea triunghiurilor asemenea în configuraţii geometrice reale şi/sau modelate.
8.2. Stabilirea relaţiei de asemănare între două triunghiuri prin diverse metode.
I 8.3. Interpretarea asemănării triunghiurilor în corelaţie cu proprietăţile calitative şi/sau metrice
II ale figurilor geometrice studiate.
III 8.4. Aplicarea criteriilor de asemănare a triunghiurilor în rezolvarea unor probleme practice şi/sau
IV din diverse domenii.
V 8.5. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat în contextul asemănării
VI triunghiurilor, recurgînd la argumentări, demonstraţii.
VII 8.6. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv.
VIII 8.7. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor.
8.8. Elaborarea unor planuri de acţiuni pentru rezolvarea unor probleme din practică, utilizînd
metoda triunghiurilor asemenea.
7.3 - 7.8 91 Segmente proporţionale. Teorema 1
lui Thales
I 7.3 - 7.8 92-93 Triunghiuri asemenea. 2
II 8.1, 8.2, 8.5 -8.7 Teorema fundamentală a asemănării
III 8.2 - 8.8 94-95 Criterii de asemănare a 2
IV triunghiurilor
V 8.2 - 8.8 96 Criterii de asemănare a 1
VI triunghiurilor dreptughice
VII 8.4 - 8.8 97 Aplicaţii ale metodei triunghiurilor 1
VIII asemenea
7.1-7.8, 8.1- 8.8 98 Ora de sinteză 1
7.1-7.8, 8.1-8.8 99 Ora de sinteză integrativă 1
7.1-7.8, 8.1-8.8 100 Evaluarea sumativă 1
IX. Relaţii metrice în triunghiul 14
dreptunghic
9.1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic în configuraţii geometrice
 reale si/sau modelate.
I 9.2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente
II ale acestuia.
III 9.3. Folosirea terminologiei şi notaţiilor specifice triunghiului dreptunghic în diverse contexte.
IV 9.4. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obţinut sau indicat cu relaţii metrice în
V triunghiul dreptunghic, recurgînd la argumentări, demon-straţii.
VI 9.5. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv în contextul relaţiilor metrice în
VII triunghiul dreptunghic.
VIII 9.6. Calcularea şi utilizarea valorilor sinusului, cosinusului, tangentei şi cotangentei unghiului de
   30 ,45 ,60 în rezolvări de probleme.
9.7. Iniţierea şi realizarea unor investigaţii/explorări utilizînd achitiţiile matematice referitoare la
triunghiurile dreptunghice, inclusiv în domeniul antreprenorial.
7.3 - 7.8 101 Proiecţii ortogonale pe o dreaptă 1
9.1 - 9.5, 9.7 102-103 Teorema înălţimii 2
I 9.1 - 9.5, 9.7 104 Teorema catetei 1
II 9.1 - 9.5, 9.7 105-106 Teorema lui Pitagora 2
III 7.6 - 7.8, 9.6 107-108 Elemente de trigonometrie în 2
IV triunghiul dreptunghic: sinusul,
V cosinusul, tangenta, cotangenta
VI unghiului ascuţit
VII 7.6 - 7.8, 9.6 109 Valorile sinusului, cosinusului, 1
VIII tangentei, cotangentei pentru
unghiurile de
Ora de sinteză
Ora de sinteză integrativă 1
7.1- 7.8, 9.1-9.7 110 Evaluarea sumativă
7.1- 7.8, 9.1-9.7 111-112 Analiza evaluării sumative 2
7.1-7.8, 9.1- 9.7 113 1
114 1
X. Patrulatere 13
10.1. Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în situaţii reale şi/sau modelate.
10.2. Clasificarea patrulaterelor, utilizînd proprietăţile particulare ale acestora.
10.3. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor studiate în diverse contexte.
10.4. Rezolvarea unor probleme practice ce ţin de aplicarea patrulaterelor şi proprietăţilor
acestora.
10.5. Identificarea şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii de patrulater în diverse
contexte.
10.6. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv în contextul patrulaterilor
studiate.
10.7. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor.
10.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, obţinut sau indicat cu patrulatere, recurgînd la
argumentări, demonstraţii.
7.1 - 7.8 115 Poligoane convexe. Elemente 1
10.1 - 10.5 116 Patrulatere. Elemente. Patrulatere 1
I convexe
II 10.1 - 10.8 117-118 Paralelogramul. Elemente. 2
III Proprietăţi, criterii
IV 10.1 - 10.8 119 Dreptunghiul. Elemente. 1
V Proprietăţi, criterii
VI 10.1 - 10.8 120 Pătratul. Elemente. Proprietăţi, 1
VII criterii
VIII 10.1 - 10.8 121 Rombul. Elemente. Proprietăţi, 1
 criterii
10.1 - 10.8 122-123 Trapezul. Elemente. Proprietăţi, 2
criterii
10.3 - 10.8 124 Linia mijlocie a trapezului. 1
Proprietăţi ale liniei mijlocii a
trapezului
10.1 - 10.8 125 Ora de sinteză 1
7.1-7.8, 9.1-9.7, 126 Ora de sinteză integrativă 1
10.1 - 10.8
7.1-7.8, 9.1-9.7, 127 Evaluarea sumativă 1
10.1 - 10.8
XI. Vectori în plan 9
11.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii de vector în diverse contexte.
11.2. Recunoaşterea unor elemente de geometrie vectorială în diverse contexte.
11.3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţii geometrice date.
11.4. Utilizarea vectorilor şi a proprietăţilor lor în diverse domenii, inclusiv în rezolvări de probleme
practice.
I 7.1, 7.3 - 7.8 128 Translaţia. Proprietăţi. Aplicaţii 1
II 7.1-7.3, 11.1, 11.2 129 Noţiunea de vector. Clasificarea 1
III vectorilor
IV 11.1 - 11.3 130 Modulul vectorului 1
V 11.1 - 11.4 131 Operaţii cu vectori 1
VI Coordonatele vectorului
VII 11.1 - 11.4 132 Produsul scalar al vectorilor, fiind 1
VIII date coordonatele vectorului
11.3, 11.4 133 Aplicaţii ale vectorilor 1
7.1 - 7.8, 11.1 -11.4 134 Ora de sinteză 1
7.1 - 7.8, 11.1 -11.4 135 Ora de sinteză integrativă 1
7.1 - 7.8, 11.1 -11.4 136 Evaluarea sumativă 1

11.1. Identificarea şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii de vector în diverse contexte.
11.2. Recunoaşterea unor elemente de geometrie vectorială în diverse contexte.
11.3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţii geometrice date.
11.4. Utilizarea vectorilor şi a proprietăţilor lor în diverse domenii, inclusiv în rezolvări de probleme
practice

10.1. Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în situaţii reale şi/sau modelate.

10.2. Clasificarea patrulaterelor, utilizînd proprietăţile particulare ale acestora.
10.3. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor studiate în diverse contexte.
10.4. Rezolvarea unor probleme practice ce ţin de aplicarea patrulaterelor şi proprietăţilor
acestora.
10.5. Identificarea şi aplicarea terminologiei, a notaţiilor aferente noţiunii de patrulater în diverse
contexte.
10.6. Construirea unor secvenţe simple de raţionament deductiv în contextul patrulaterilor
studiate.
10.7. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor.
10.8. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, obţinut sau indicat cu patrulatere, recurgînd la
argumentări, demonstraţii.