Sunteți pe pagina 1din 4

NEOCLASICISMUL - exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca(puritatea) si cea romana(grandoarea) si elegant italiana care este arhitectura primei

renasteri. - aspiratia culturala s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu, Renastere, Baroc, clasicismul de curte, neoclaicism, sec 20 - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu) - clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor -stilul arhitectural neoclasicism este un curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec XVIII Aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica a reaparut datorita unor cauze: CAUZE: 1. Contextul politic - miscarile din a 2-a jumatate a sec XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat o forma de expresie a unei noi autoritati politice. - Revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii economice, politice - neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana burgheza - rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala 2. Contextul cultural - neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului - substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc), francezii au facut Enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci - caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de gandirea religioasa( revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de stat) - iluminismul a insemnat alcatuirea noii lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii umane (idee preluata de Marx, Engels); a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a lucrurilor > asocierea cu arh. si artele neoclasice - iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii umane, idee preluata de Marx, Engels; a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a lucrurilor -> asocierea cu arh si artele neoclasice 3. Descoperirile arheologice - au reauds interesul oamenilor de arta catre lumea Antica - Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii - Renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice) - Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice - Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice - are loc o explozie a interesului pt. cercetarile arhitecturii datorat italienilor, francezilor, englezilor - la inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp) - turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor - Intentia cunoasterii mai aprofundate a Arh. Antice care s-a facut prin relevee in primul rand, care au fost publicate in Anglia, Franta - in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele Antichitatii)

- Academia Frantei de la Roma in sec XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori - se acorda burse in Roma (locul unde s-a nascut civilizatia Europeana) - bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani - a scris una dintre primele lucrari fundamentale asupra artei clasice - stabileste o formula privind arta greaca:"reprezinta nobila simplitate si inalta maretie" Piranessi- desenator, arhitect italian - pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. Mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa de dezvoltare a fanteziei -> reconstituirea monumentelor antice - studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia spre puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida, etc); a generat (Antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de mana omului - Antichitatea identificata a prins arhitectura facuta de om, si cu o natura primitiva ideala Caracteristicile arh neoclasice - reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice: piramide, temple, arcele de triumf, termele - tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si preluarea identica a unor exemple ale Antichitatii; deci 2 principii fundamentale: referinta permanenta la antichitate si recurs la forme geometrice elementare: cub, sfera. - Neoclasicismul fata de clasicismul Antic are la baza cautarea unor forme simple pe care le asociem cu un mod rational de a gandi arhitectura si imaginea standard a modelelor Antichitatii - volume foarte simple, linii nete, referinta la modeluri utilizate in Antichitate - suprafete monocrome (albul - nonculoarea Arh Neoclasice) - contraste f. Puternice de umbra si lumina - portice f. Regulate asezate pe o suprafata f. Mare de zidarie nuda - Arhitectul neoclasic- exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate - atemporalitate (antichitate-sec XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele - claritate a expresiei arhitecturale - neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari - limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari Franta - analizarea operelor Antichitatii prin spiritul rational - vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora - o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez Anglia in sec 17, a creat pe baza cunostintelor arheologice un nou curent, PALLADIANISM, cu o arhitectura noua extrem de simpla, foarte clara, usor de imitat. Germania - ca in Anglia, prezenta ideea de a recreea o arh noua bazata pe Antichitate - comuna a culturilor epocii - o cultura antica reinnoita care cauta sa exprime o recunoastere politica, economica, culturala Italia - traditia a existat intotdeauna care a traversat si Evul Mediu Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg - cladit intr-o arhitectura neoclasica SUA - isi cauta o identitate culturala prin arh Antica - Jefferson (presedinte) a creat ansambluri de arh. Neoclasica

PLANSE: -elemente structurale de constructie; Propileele Athenei -desen de Piranesi; arc de zidarie pe 2 coloane corintice, multiplicat succesiune de sali -masivitatea a boltilor de caramida; reconstituirea unui for roman: obelisc, arc de triumf, templu circular -catedrala neoclasica: 2 axe de compozitie, echibibru maselor, colonade lungi (soliditate, eternitate, bolti in casete) - se acorda importanta f. mare releveului precis, detaliile, structura - o cercetare rationala a sist. tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor - s-a incercat o reconstituire a acropolei Atenei - Piranessi - cunoastere f. aprofundata a antichitatii - face o reconstituire fantezista in spiritul antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane corintice, arce in plin cintru, subliniaza importanta ruinelor antice - in Franta - legatura cu arh. clasicista de curte: - diferente esentiale de limbaj orientat direct catre antichitatea clasica - dispare independenta scolii franceze - apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv: colonade nesfarsite care definesc sp. public, sp. grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane - prezenta importanta a suprafetelor mari a zidului orb, tratat cu niste goluri f. simple - volumetrie elementara simpla - colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. mare, rezultand un contrast f. mare umbra/lumina (ex. gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane) - Odeonul (Paris) - intrare cu colonada masiva, dispare frontonul - cornisa este accentuata - separarea celor 2 niveluri - doric masiv si simplu - soliditatea + masivitatea cladirii - volum simplu, cu intrare marcata, prezinta o ordonanta dorica simplificata, -registrele se intorc pe toate cele 4 laturi. - ansamblu urban - Arcul de Triumf - Teatrul de la Bordeaux - volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic) - are functiune publica noua pentru sec 17; este un volum simplu, foarte precis, decupat, pus in evident prin coloane, sugereaza un templu antic inconjurat de portic - referinta la opera de la Paris( eclectism)- foaierul: spatiu amplu, decorat integral cu modele antice: coloane, decorul peretilor. -contrast umbra si lumina, volumetrie foarte stricta cu asize foarte regulate de piatra. - turnul scenei tratat simplu, decoratia este eliminata

- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartine si exteriorului - robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric - sec XIX - Biserica Madeleine (Paris) - preia imaginea unui templu roman; templu antic; arhitectura templului este transferata arh bisericii crestine; nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat direct templul pagan -interior: sistem de acoperire: structura a unei succesiuni de cupole - arhitectura templului este transferata arh. bisericii crestine Anglia - reluare dura a expresiei antice: registre dorice, triglifi + metope Londra - masivitate, acoperire tipic romana

Germania - Friederich Gilly: Templul lui Frederick cel Mare (1707): soclu mare, arc de triumf masiv, contrast, arcatura / colonade; simplitatea volumelor + aditionarea lor (cub, cilindru, templu antic); prefigureaza arhitectura moderna - Leo von Kleuze - front ritmat de colonade si arcade - Leo von Kleuze - propilee ale Munchenului - Schinkel - Altes Museum Berlin: fatada lunga, ritmata, colonada ionica simpla; vulturi = simbolul Reichului; la interior spatiu romanic, cupola casetata- muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada nesfarsita), nu mai este marcata intrarea -Teatrul din Berlin - aspect modern; logica sistemului constructiv; ritmarea unor mari suprafete vitrate - Inchisoarea pt femei - cladire inchisa, masiva; loggie cu colonada ca element decorativ; parter bosat (deasupra zid brut) Italia - neoclasicismul - continuitatea arhitecturii romane; goticul putin utilizat (fara arc frant); referiri la obiecte ale antichitatii (Panteonul din Roma); contrastul creat de colonada e mai putin aspru - suprapunere ordin toscan + exedra (cupola casetata) - piete, trasee geometrice circulare, volume care marcheaza centrul; - sp. Public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma - Piata sf. Petru) Helsinki - arhitect Eugel - replici clasice adaptate la arhitectura orasului; ideea tipologiei cladirilor care va fi dezvoltata in sec 19. Arhitectura engleza neoclasica - nu mai exista o traditie puternica a clasicului - se resimte influenta lui Palladio - antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura => o arh. F. Riguroasa - temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. Simplu Sir Johnson-cladiri inovatoare - trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex. Termele) Banca Angliei Friederich Gilly- soclu gigant - nu prea a existat in Antichitate - arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita - mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric) - proiect de teatru - exacerbarea tendintelor simplificatoare ( se poate descompune f. Simplu in volume) Leo von Klenze- modul de a utiliza referintele clasice pt. Functiuni vechi sau noi Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral

-Karl Friederich Schinkel