Barocul european

Apare prima data in Italia, din curentul manierist.

Premise:
- De natura religioasa Reforma propusa de Luther (1517) -> innoire a moralei crestine,
viciata in Renastere de catre artistii luminati si preotii corupti.
1520 Vticanul declanseaza Contrareforma apararea catolicismului de restrictiile
propuse de Luther. Aceasta miscare, sustinuta cu precadere de iezuiti, utilizeaza barocul
atat pentru reabilitarea morala, cat si cea social politica.
Raspandire: Flandra catolica, Germania, Franta, Belgia, Spania.
Dezvoltare:
- Legata de dezvoltarea absolutismului regal si de unitatea nationala si lingvistica.
- In Franta, barocul se dezvolta pe baza clasicismului regal.
- Olanda, Flandra, Anglia luteranismul devine foarte puternicin randul burgheziei, ceea
ce va frana evolutia barocului.
Barocul se va manifesta foarte puternic in urbanism. Efectul de perspectiva obtinut din
exploatarea configuratiei terenului, folosirea curbei si contracurbei, amplasarea de fantani si
statui se manifesta in special la Roma.
Programe de arhitectura
- Multe dintre acestea sunt introduse in mari compozitii urbane (palate regale, castele
princiare, constructii religioase sau laice) preponderent simetrice, deschise prin
intermediul curtii de onoare (flancate de aripi liniare sau frante) catre oras -> menite sa
impresioneze privitorul.
Programul religios:
Bazilica cu cupola
Planul de tip central.
Arhitectura devine dominanta, ingloband celelalte arte. Aceste ansambluri au menirea de a spori
prestigiul papal sau regal.
Barocul se dezvolta pe suportul Renasterii, devenind complet deosebit: contururile ce
limiteaza distributi volumelor se complica in baroc, devin ilogice; ritmurile sunt sacadate.
Formele capata aspectul unui decor de opera, unei scenografii, provocand o senzatie de aparent
provizorat (domnia tiranica a liniiolr curbe si frante). Articulatiile dintre volume vor fi deseori
mascate de anvelopa exterioara. Modificarea regulilor de constructie: ziduri din materiale
ordinare, captusite la exterior cu blocuri de piatra aparenta, abil fasonata; stucatura.
Pictura si sculptura rol de arte decorative.
Italia (1580 1760)

2 tendinte (clasicismul paladian si irationalisml) ce urmaresc obtinerea unor compozitii

cu caracter dinamic, prin folosirea curbei, contracurbei, verticalei si decorului
scenografic.

Barocul timpuriu (1580 1630)

- Apare pe fondul manierismului italian.
- Se observa lipsa de corespondenta a fatadei cu impartirea interiorului; dominanta plasticii
decorative.
- Se manifesta inclusiv in completarea unor edificii existente.
Il Gesu Roma
- Fatada baroca Giacomo della Porta
- Ritm masurat si calm in asezarea colonelor duble; cornisa masiva ce separa nivelul
inferior de cel superior; prezenta elementelor care leaga partea mai joasa de cea mai
inalta (spirala).
- Elemente de profilatura baroca fronton circular
- Accentuarea partii centrale a edificiului
- Legatura foarte stransa dintre niveluri - prin coloana dubla la parter si semicoloana dubla
de sus.
Palatul Farnese
- Sangalo cel Tanar + Michelangelo Buonarotti
- Pictura: teme mitologice referitoare la iubirea senzuala.
Cupola Sf. Petru
- Terminata de Domenico Fontana si Giacomo della Porta
Villa Borghese (1575 1590)
- Curte interioara inconjurata de colonada dubla, deschisa pe o latura
- Fronton circular discontinuu, nise cu statui, atlanti.
- Discontinuitatea fatadei
Gradina italiana baroca
- Reflecta capriciile unei aristocratii avide de distractie si lux
- Transforma o serie de idei abstracte in elemente plastice (piatra = incremenire; copaci =
viata, tnerete vesnica; apa = nestatornicie, curgerea vietii)
- Se urmaresc efecte cat mai puternice, foarte dinamice.
Villa dEste (Tivoli)
- Elemente tectonice prelucrate sau naturale
- Bazin urias sub forma de scoica; sugestia grotei prin goluri
- Fantani care tasnesc, acuzand verticala
- Schema arcului de triumf antic, dezvoltata de abundenta de elemente decorative;
- Fronton circular intrerupt, cu un vultur in centru.
Se naste o noua atitudine spirituala straduinta de cuprinde dintr-o privire un cerc cat mai larg
de evenimente si de a le reda ca pe un tot.
Se ridica biserici a caror fatade sunt aliniate cu strada si se leaga de fatadele constructiilor
vecine. Cupola se inalta deasu[ra acoperisurilor vecine, dominand de departe panorama oraselor
italiene.
Piata del Popolo
1662 Domenico Fontana
- Era prima piata cu care intrau in contact pelerinii
- Conceputa ca punct de convergenta Santa Maria degli Miracoli si Santa Maria in Monte
flancheaza intrarile in piata.

Piata Navona
- Lorenzo Bernini (1598 1680)
- Amplasata pe locul fostului stadion al lui Nero
- Piata oblonga; 3 grupuri statuare importante (fantani) cel din mijloc marcand acul pietei
si legatura cu Santa Agnese Borromini
Piata di Trevi
- Nicola Salvi (1697 1755)
- Fantana colosala, ornata cu sculpturi decorative, legata de fatada palatului care constituie
fundalul pietei => decor grandios
Piata Spaniei
- Scara Spaniei bogatia florala insoteste scarile, care urmeaza curbe si contracurbe
- Fantana de jos este realizata ca o barca ; de aici se face pornirea catre biserica Santa
Trinita dei Monti, 2 turnuri zvelte.
- A fost accentuat aspectul vizual, cladirile adiacente culise de teatru.
Biserica Sf. Petru
- Maderna (1607) schema planului central al bisericii plan bazilical cu cupola
- Bernini realizeaza colonada pietei transversala, forma elipsoidala combinata cu una
trapezoidala
Sant Andrea al Quirinale (1658 1670)
- Bernini
- Forma plan elipsoidal transversal; 2 structuri paralele cea interioara, marcata de
pilastrii capelellor alternante ovoidale si dreptungiulare
- Efectul de supriza forma concava a fatadei; convexa a porticului; capela de capat
concava.
Palatul Barberini Roma
- Bernini
- Plan conceput de maderna
- Bernini urmeaza proiectul pentru fatada si vestibulul scarii, opera fiind continuata de
Borromini si Pietro della Cortona
- Corp central cu brate articulate, larg deschis spre exterior
- Rezolvarea ferestrelor in perspectiva arcatura din ce in ce mai larga spre exterior
(perspectiva falsa)
Scala Reggia (1665) Vatican
- Bernini
- Scara cu pereti neparaleli; se ingusteaza in sus; inaltimea se micsoreaza si ea telescopic;
- Legatura transversala la diferite paliere
- Foloseste iluzii optice, perspective fortate, efecte de lumina si umbra.