Curs 1-IAU

GOTICUL GERMAN, ITALIAN,

SPANIOL

1. Goticul german – caracteristici

-in perioada medievala, era diferit, un conglomerat de state cu administratie diferita, fiind inconjurata de natii
cu care era in conflict;
-in jurul raului Rin se regaseau cele mai importante zone de dezvoltare (cele mai mari orase erau pe Rin);
- calugarii cistercieni raspandesc goticul, infiintand manastiri;
-arh cistercienilor era o arhitectura austera, apare la 100 de ani distanta dupa Saint Denis (primul edificiu
gotic);
-principalele materiale de constructie, fata de Anglia si altele erau : caramida, lemn in N si V; in centru si S
era piatra;
-erau prezente puternice bresle de mestesugari : breasla masonilor liberi;
-la niveul planului apare deambulatoriul;
_catedralele in aceasta perioada sunt masive, statice; apar culeele, dar rar; contrafortii sunt lipiti de zid;
-combinarea romanicului cu preromanicul si influente din S;
-exterioarele nu au bogatie sculpturala, cu exceptia Koln din Strasbourg;
-diferente de la o zona la alta, fatade largi in Bavaria, biserici in zona Baltica – austere , rezeca sculptura;
-au o preferinta pt bisericile de tip hala – 3 nave cu bolti la aceeasi H;
-austeritatea definita pt bisericile germane, erau modesti;

EXEMPLE

1) Bis Strasbourg

-contrazice austeritatea;
-se afla in Franta, a facut parte din Imp German apartinand Frantei din sec 17;
-fatade tipicale stilului francez;
-construita in 1240, se prelungeste pana in sec 15 constructia;
-fatada vestica- cea mai spectaculoasa;
-arh E. van Steinbach – imbraca cu aceasta dantelarie de piatra;
-respecta cutumele arhitecturii franceze : 3 registre – ale portalelor, ferestrelor, in centru are rozasa; apare
turla;
- navele sunt terminate in 1275; caracteristicile goticului francez, incadrata in rayonnant, vitraje, nervuratie;
- are culee, se extind pe peretele navei laterale;
-zona portalelor, cea mai spectaculoasa;
-decoratie sculpturala : fatada vestica – tema “Judecatii de apoi” ; portalul S de pe fatada vestica, cel mai
spectaculos => dat de rozasa aflata ; 3 registre – arcade, triborium, fenestratie;
-nervuratie simpla pe fatada princ, fatada lat, bolti ce exprima dorinta de a realiza un sistem de boltire com-
plex;
-portalul , tema “ ? “ personajele sunt dispuse la fel, referire la o parabola “A celor 1à fecioare” – 5 intelepte,
5 nu (curve i think) – isi asteapta mirele care vine la 12 noaptea, cele intelepte intra, celelalte nu; cele in-
telepte au lampi aprinse si sunt conduse de Iisus Hristos, iar pe cealalta parte cele neintelepte au lampile
stinse, conduse de David;
2) Sf. Elizabeta, Marburg 1235 – 1283

- construta de cavalerii teutani;

-biserica clasica gotica germana de tip ala – goticul din Transilv e infl de cel germanic , bis de tip hala;
la intrare avem transeptul + nava => turn;
- Biserice de tip hala ( nava centrala si colaterale la ceaasi h, stalpii pana la nervuratia boltii;
- Sp bine iluminat;
- - plan deosebit, trilobat, in forma de cruce, unde transeptul si altarul se termina cu o forma semicirculara,
accentuand zona de acces;

3) Catedrala din Magdeburg – 1207

-dupa modelul bis franceze de la Laon;

-inceputa de un episcop Albert, din cauza banilor apare des sistemul de oprire-incepere;
-biserica are influente romanice;
-goticul se sesizeaza dupa portal si goluri;
-are 120 m lungime, 32 m ale navei int, turnurile ai 100 m;
-plan : nava principala, 2 colaterale mai joase, accesul se face prin fatada vestica cu 2 turnuri, zona de
transept, 2 accese, altar inconjurat de deambulatoriu;

4) Catedrala de la Koln 1270 – 1560

-fatada specifica goticului francez, terminata in secolul 19

-arh Master Gerard???? Cel care incepe structura gotica;
-144 L, 46 l, 157 h;
-plan tipic francez, sp int arcade , treborium, fenestratie;

2. Goticul Italian
- Italia a fost un conglomerat de mici satulete, cucerita la 1200 de Germania, de aici apare influenta, in S, re-
gatul celor doua Sicilii
CARACTERISTICI:
-traditia constructiva extraord, traditia romana, paleo-crestina, romanica;
-tot prin intermed calugarilor cistercieni => system constructive scheletal, preiau arcul ogiva, decoratia;
-zona lombardiei, cucerita de germani si au venit cu multe influente; ex in Venetia sunt influente bizantine,
in S, Napoli, Sicilia sunt islamice si bizantine;
-goticul it nu e f inalt, obiceiul de a masca nava colat printr o fatada vestica de tip ecran;
-lipsesc culeele, aproape total si pinaclurile ;
-se folosesc materiale : teracota, marmura etc;

EXEMPLE:

1) Sant Andrea din Vercelli

-realiz de cardinalul Bichelli, intors in Anglia, intra in contact cu arh gotica acolo; back to Italy, doreste sa
constr acest edificiu, apeland la calugarii fr ce aduc elem gotice;
-pastreaza caract romanice, decoratia cu arcadele, turnurile, dar avem in centru rozasa, planul se imprumuta
din zoan fr; fatada laterala combina elem gotice;

2) San Francesco Assizi 1228 – 1252

-fatada vestica , nu citesti colat, romanica dupa turnul clopotnita, gotica dupa rozasa;
_planul nava lunga cu transept, prezeta contrafortilor semicilindrici, lipiti de nava centrala, la interior bogatie
decorativa cu fresca specifica bizantului;
3) Siena

– zona de piata in f de scoica

Catedrala sec 12-14
-edificiu gotic dupa structura si ferestrele de pe lat
-reminescentele romanice pe fatda vestica – portaluri cu arce + cupola, dar decoratiile romanice vedem ca
exista elem gotice, sist boltire cvadripartit;
-planul are froma cruciforma, travee ce face leg intre transept si nava princ ;
-interior-proportii arhaice, destul de joase, pereti portanti impresionanti prin contur spectaculoasa alternanta
piatra neagra + calcar alb;
-clopotnita e dezaxata;

4) Domul din Milano: sec 16-20 gotic tarziu

-arhiepiscopul Antoniu iincepe constr

-constructia arata legaturile lombardiei cu goticul frzncez
-incepe in 1236-1882, se opreste la un mom dat, iar cand Napoleon cucereste, o continua;
-cea mai > din Lombardia;
-fatada din V, va fi finisata in sec 18 si restaurata in sec 19;
-decoratie, elemente, pinacluri, are elemn italiene, fatada de tip ecran unde fiecare nava e marcata de con-
traforti – 1 nava centrala + 4 nave colaterale; ferestre de tip gotic + ferestre de tip renascentist;
-plan nava centrala, 4 colat transept cu 3 travei, zona de altar e inconjurata de deambulatoriu;
-materiale marmura;
-la interior – bogatie decorativa utilizarea marmurei colorata;

3. Goticul spaniol
-in Spania are mai multe influente decat Italia; patrunde in pen. Balcanica prin intermed calugarilor cister-
cieni prin utimizarea sist scheletal, ogivei, arcului frant;
-reconstructia Spaniei – de catre musulmani;
-goticul spaniol se insereaza in S unde este prezenta influenta arh gotice : arc potcoava, detalii de piatra;
-dominanta orizontalelor, cladirile sunt mai asezate;
-influenta franceza in Catalonia cu forme de exprimare organice ;
-decoratie excesiva la int, fara rol structural;

EXEMPLE:

1) Catedrala din Sevilla sec 15-16

-cea mai mare catedr gotica din lume;

-terminata in sec 16, elemente renascentiste si o serie de elemente din sfera gotica si islamica;
- plan complex, urias, catedrala are o nava centrala + 6 nave colaterale + 1 curte interioara;
- accesul gotic – aditii stil renascentist;
-princ stil – gotic + detaliii gotice , accesul prin lat N printr o curte, arata ca o zona de acces intr o moschee,
catedrala e situata pe situl unei foste moscheei;
- e prezent excesul constructiv ;
-curte int;
-minareta e transf in turn clopotnita;
-boltire spectaculoasa;

2) Moscheea Lala Mustafa Pasa/ Catedrala Sf Nicolae, farmagusta, Cipru

-constr in stil gotic – rayonnant francez 1298 1400 transf apoi in 1571 in moschee – cand turcii cuceresc
-au sters icoanele frescele;
Au schimbat directia de orientare catre Mekka ;
Curs 2-IAU

RENASTEREA-PREMIZELE APARI-
TIEI RENASTERII IN EU-CONTEXT

Renasterea timpurie

-se naste in Italia

-Italia in 1400 – conglomerat de mici satulete , ce se luptau intre ele;
-orasele stat, terit grupat in jurul republicii, ducate, f de guvernamant; regate (Napoli, al Siciliei) – situatie
politica complexa;
-teritorii ravasite de conflicte intre papa si I german; conflicte in int oraselor intre guelt si ghiberi (aristo-
cratie);
papa alungat in 1309, revine in 1366;
-razboaiele nu exclud prosperitate => industria lanii si industria bancara in Florenta => cea mai puternica re-
publica in 1400;
-expansiune rapida a ordinelor manastiresti: cistercienii – raspanditori ai goticului: ordinum franciscan si do-
minican – cobstruiesc manastiriri inafara fortificatiilor;
-lucru extraordinar : scade papalitatea (puterea); cresterea oraselor – dupa modelul democratic; florenta, put-
ernica cetate cucereste Toscana;
-dupa 1340 – epidemie de ciuma 50-70 la suta din pop moare;
-redescope arh clasice gr si romana;

IN ARHITECTURA

- Se naste un mare interes pt Vitruviu – autor 50-100 I Hr , tratat “DE ARCHITECTURA”, tratat de arh ce a
supravietuit in biblioteca lui Marcus Vitruvius Pollo;
- -Poggio Bracciolini – il descopera in 1440 intr-o manaqtire din Elvetia => il aduce in Italia;
- -descopera o poezie de Lucretiu , “De renum natura” – intuirea in fapt ca toata viata sa pozeaza pe prin-
cipii inovatoare
- -pe langa manuscrisul lui Vitruviu, mai exista 2 carti de Leon Baptista Alberti “De Re Aedificatoria” – arh,
urb, secretar papal isi bazeaza cartea pe Vitruviu, elborand: teoria asupra persp, modelarea formelor, ratio-
nalism;
- - Giorgio Vasari – pictor si arh – “Vietile pictorilor, sculptorilor si arh” – primul istoric de arta, artisti sec
13 : Giotto, im admira pe Michelangelo, Leonardo, Bruneleschi, primul care foloseste termenul de renastere;
San Gimgiano – doua orase toscane, erau la fel
Florenta :
-se transf intens in renastere
-miezul pe crae s a cladit Florenta ; mai multe perioade de crestere si fortificare a orasului; prima fortific in
sec 12; fortific 2 in sec 13; marea transf a ors sub ochii unui arh ce propune in gridul de str un bd care sa lege
marile constructii;
-noul plan este si ultimul pt Florenta ; pct de maxima dezvoltare ; pe langa fortificarile orasului apar si
restaurarile bisericilor;
-fenomene imp , dupa trasarea celui de al doilea grid apar 2 ctii noi; Santa Maria Novella – sediu al calugar-
ilor dominicani si Santa Croce sediu al calug franciscani; apar piete mari in fata lor;
-in etapa a 3 a de fortific se genereaza sp urbane in sp lor si complexe manastiresti;
-aceste 2 manastiri pastrau vechile manuscrise ale orasului => aveau biblioteci la care avea acces publicul –
carti legate cu lant si blesteme!!!!!
-4 pct imp : 1-catedrala ors, cele 2 sp de mai sus si langa Raul Arno- primaria ors – exista un conducator +
consiliu => toate aceste aspecte erau pct de interes legate printr o serie de mari bd flancate de arh renascen-
tista

DESPRE ARH

-nu respecta nimic de la gotic ;

-italienii preiau scheletul si tehnica constr;
-dif fundamentale , inaltime, zveltate, dar, ex din romanica asemanat:
-it atasati de forma de basilica, pietra ferena, marmura alba carera, alternanta piatra inchisa deschisa;
-nu sunt dif mari intre arh romanica si arh renasc;
-renasc italiana se trage din redescope arh antice gr si ro;
-fatadele baptisteriu : - pilastrii , arce in plin cintru, pietra ferena, marmura alba carera, alternant inchis de-
schis;
-cladirile administrative – piatra cu turnuri fortificate;
-planul uneste catedrala cu sediul administrativ si tribuna
-Piazza della Signora – primaria ors Florenta, goluri mici dim, din piatra, parter inalt, turn cu ceas;
-langa primarie constructie de mici dimensiuni atipica => loggie “Loggia de Lanzi” – constructie noua, sp de
discutii, juraminte, care devine un spatiu liber pt sculpturi antice => atitudine renascentista – expunerea artei
antice fata de public; in partea superioara avem terasa unde fam Medici va putea iesi, face declaratii

CARACTERISTICI GENERALE

-stil dominat de ordine clasice – doric, ionic, corintic – aplicarea pilastriilor;

-cladiri – coaja romana, dar tehniciime constr gotice, cu dif : renascentistii sculptau piatra in situ, readuc
bolta semicil romana; preiau bolta bizantina pe tamburi;
-planul – marcat de simetrie si proportie, grandoare; turnurile apar rar simetrice;
-zidul – piatra fasonata, materiale de dim mari – se foloseste stucatura, tencuieli pictate;
-goluri – in partea superioara semicirc sau dreptunghiuri, dispuse simetric; arhitrava clasica e refolosita pt a
marca goluri de usi;
-acoperire – bolti simple , semicirc, fara nervuri, domurile sunt adeseori pictate Muluri- cornișa rol impor-
tant, adeseori ascunde acoperișul de la nivelul străzii. cornișele, balcoanele, benzile decorative sunt preg-
nante generând un efect de orizontalitate și proporție conform principiilor clasice. ORNAMENT- statui,
sgrafitto, tencuială, pictată și zgâriată;

EXEMPLE

Santa Maria del Fiore – Domul ors Florenta

-mica bis constr in Sec 5, stare precara, Combio in sec 13 vine cu un plan de largire, continuata de Giotto,
cupola de Bruneleschi in sec 15;
– catedrala era sediul unei episcopii (catedra = scaun pe care sta episcopul)
-mai trz constr un baptisteriu;
-inainte de refacerea domului, planul mic era 1/3 din dom;
-Arnoffo din Cambio- arh sculptor, lucreaza la Roma, Vieto;
BRUNELLESCHI

-porneste de la maniera clasica=> cofraj de lemn

-domul era prea mare, se naste la 55 h inaltime si diamtru 40m;
-reuseste sa constr, porneste de la plan octog, ridica tamburi oct, constr 2 coji una interioara una ext, scari in-
tre coji
-constructia merge pe princ gotic, 2 calate, 8 nervuri din marmura de carera, legate printr o nervura oriz si
celelelate 16 nervuri;
-cum ridici? Construia masinarii din scripeti cu cai
- s ainsp din Pantheonul din Roma
-in int puternice infl gotice;
-cupola pictata si lumina zenitprin lenternou;

2) Baptisteriul San Giovanni

-porti celebre realiz de ghiberti
-mozaic pe cupola;

3) OSPEDALE DEGLI INOCENTI, 1419-1445, CONSTRUIT ÎN MAI MULTE FAZE, DUPĂ PLA-
NURILE INIȚIALE LUI BRUNELLESCHI

-planul manastirii, fatada inovatoare, deschidere totala in L

-modul repetat
-este un spital, versiune a bis cu o capela, dedicata copiilor orfani;
-elem arh ckasice : ordine , coloane, in timpane
-la etaj, ferestre dreptunghiulare si intentia de a crea o arhitrava
-sp int acele discuri ceramice faceau referire la Irod si cei 14 copii ucisi
4) Capela Pazzi – in curtea bisericii Santa Croce -realizata in 1420 – 1443
-dom deasupra pl patrat cu colonada legate prin arce , sp int pt calugari;
-fatad sa te duca la templul roman
-utiliz fresca alba si piatra ferena
Curs 3-IAU

RENAȘTEREA FLORENTINĂ VS
RENAȘTEREA VENEȚIANĂ
RENAȘTEREA TIMPURIE 1400-1500
RENAȘTEREA MATURĂ 1500-1530
RENAȘTEREA TÂRZIE 1530-1588

A. FLORENȚA
1. SANTA MARIA NOVELLA-fațada proiectată de LEON BATISTA ALBERTI, sec XV

- ALBERTI era un tip cultivat, secretar papal, avea acces la biblioteca Vaticanului, pasiunea sa pentru VIT-
RUVIU este regăsită în toate creațiile sale
-fațada este realizată în perioada renașterii, dar complexul mănăstiresc este mai vechi
- ALBERTI pornește de la lucrurile existente pe fațadă și o adaptează unui limbaj renascentist: utilizarea al-
ternanței dintre piatra albă și piatra închisă la culoare, nișele de la baza fațadei ( existau înainte- morminte a
unor sfinți )
- el schimbă total felul în care arăta zona de acces, rezultatul te duce cu gândul la templele grecești, avem pi-
laștrii, coloane, arce cu rol decorativ
- partea superioară devine și ea un templu, cu 4 pilaștrii ce susțin o zonă de atic, unde se folosesc pătratele
pentru stilizare
- pentru a rezolva problema creată de pilaștrii zonei inferioare și cei ai zonei superioare, care nu se suprapun,
vine cu o zonă intermediară decorată cu pătrate
- racordul dintre nava centrală și colaterale se face prin console intens decorate, cu o rozață la mijloc, astfel
că fațada devine unică și foarte cunoscută
- ALBERTI e foarte decorativ

2. PIAZZA DELLA SIGNORA

- Semnificații:
- Florența trebuia să se elibereze de subjugul familiei dominante din Evul Mediu, trecând printr-o epidemie
de ciumă
- În renaștere, Florența este considerată un oraș portuar
- Se recrează burghezia datorită comerțului și serviciilor bancare
- Familia PAZZI, MEDICI, fondată de Giovanni Medici, trece de la negustori și crează o revoltă, gradual se
implică în politică, iar toată povestea este continuată de către fiul său: LORENZO MAGNIFICO
- LORENZO MAGNIFICO este un mare susținător al artiștilor renașterii
- Această familie va face multe referințe la perioada antic-romană, vor susține artiștii, îi vor împinge spre
acea perioadă prin vizitarea Romei pentru studiu și documentare
- CASIMO și LORENZO DE MEDICI au mai multe vile, VILA MEDICI, POGGIO A CAIANO, cu intrări
fastuoase, care te duce cu gândul la PARTHENONUL din Atena
- Se descoperă perspectiva
- ALBERTI spune că ”Arhitectura e nobilă, nu e pentru oricine”
- O serie de artiști ce lucrează pentru familie dominante
- Ei trebuie să-și creeze descendență nobilă, palatele pe care și le construiesc să fie au simbol, un obiect de
reprezentare
- Avem situații în care palatul se adaptează la țesutul urban sau situații în care nu se țin cont
- Poziție simbolică (centru)
- PALATUL OFFIZI este palatul administrativ al familiei MEDICI, el devine un element simbolic, legătura
cu râul

CARACTERISTICILE ARHITECTURII CIVILE FLORENTINE

- arhitectura va fi ajutată de geometrie și optică, de descoperirea perspectivei
- dacă arta gotică are un grad foarte mare de improvizație, unde detaliile sunt desenate și executate pe
șantier, arhitectura renascentistă este caracterizată de proporții și ideal, aceasta fiind ruptura care se pro-
duce în arhitectură
- utilizarea blocurilor masive de piatră, care pot sa fie finisate fie în basaj rusticat (basaj care poate să fie
în diamant, în piramidă de o înălțime mică sau rotunjit, adică latura frontală reliefată și cu colțuri rotunjite
sau rusticată în așa fel încât fațada este buciardată, adică se obține un relief cu protuberanțe)
- planurile sunt simple, compacte, adaptate parcelarului urban
- zidul -delimitarea fiecărui nivel prin tratarea diferită a suprafeței, totul fiind dominat de o cornișă mare,
care practic ascunde acoperișul
- deschiderile sunt mici și severe
- acoperișul este destul de plat, greu vizibil dinspre stradă
- coloanele -ordinele sunt rareori folosite pe fațadă, în schimb avem coloane la curțile interioare
- decorația este austeră, deși avem în cadrul unor construcții prezența frescelor
- palatele sunt construite în jurul unor curți interioare
- în primă fază este o absență a pilaștrilor pe fațada principală, dar care sunt introduși ulterior
- toată fațada este dominată de o relativă simplitate, cu cornișe proeminente, cu folosirea arcadelor și a
logiilor pe interior
- goluri de tip arcadă, în special în palatele rusticate, cu un arc susținut de o coloană în mijloc, de tip arhi-
travă, susținută de ancadramentul și consolele ferestrei și de tip ordin, în care golul este încadrat de pi-
laștrii sau coloane care susțin un antablament

3. PALATUL PITTI, sec XV

- este așezat pe o latură a râului Arno

- are o planimetrie monumentală, este gândit în așa fel încât să fie accesat prin intermediul pieței uriașe,
care este în pantă
- fațadă masivă
- BRUNELLESCHI inițiază planimetriile
- o clădire care domină prin masă și prin perspectivă
- prin piața din fața palatului se redefinește întreg spațiul urban
- clădire rusticată, adică materialul utilizat este această piatră cu bosaje rustic
- fiecare nivel este clar delimitat prin intermediul elementelor orizontale, iar deasupra tuturor elementelor
avem o cornișă pronunțată
- acest aparat este gândit să arate ca un apeduct roman (datorită arcelor continue)
- are 3 niveluri care descresc ca lățime și 2 elemente laterale care îmbrățișează fațada cu același pattern de
arcade
- în spatele palatului sunt tot 2 corpuri dispuse în formă de U pentru a crea același tip de relație urbană
4. PALATUL MEDICI RICCARDI
- se află în interiorul orașului, deci s-a adaptat parcelarului urban
- construcția este în jurul unei curți interioare
- vedem ideile lui BRUNELLESHI: utilizarea bosajului pe fațadă, care de jos spre sus devine din ce în ce
mai fin
- partea de jos e foarte grea, cu elemente masive, foarte puține goluri
- la etajele superioare ponderea golurilor este din ce în ce mai mare
- fațada este închisă cu o cornișă dominantă
- utilizarea ideii de arcadă continuă ca un element care poate fi continuat în spațiul urban

5. PALATUL RUCELLAI
- avem alt tip de fațadă în acest caz
- există două scheme majore în Florența, cea a lui BRUNELLESCHI (fațadă cu arcade, care este netedă,
austeră, care definește lungimea străzii, care are bosaje proeminente) și LEON BATTISTA ALBERTI
vine cu o altă schemă (aplică pilaștrii pe fațadă, care subâmpart și vertical fațada, dacă BRUNELLESCHI
rămâne atașat de tradiția medievală
- parterul este mai greu accesibil, ALBERTI se detașează de fațadele sobre și formează o fațadă mai aerisită
cu goluri
- una dintre primele clădiri pe care se folosesc pilaștrii suprapuși
- clădire semnificativ mai ușoară
- subâmpărțire pe nivele
- arcade
- cornișă dominantă
- clădire mai delicată
- la parter sunt introduse niște bănci pe toată lungimea fațadei, fiind un soi de invitație de a te așeza și con-
templa clădirea
- fiecare nivel are un alt ordin, fiind referință la antichitate
6. PALATUL STROZZI
- în jurul unei curți interioare
- are o Logie
- fiecare nivel este definit
- cornișa ascunde acoperișul, este adăugată ulterior
- este o fațadă fină
- fațada este un front comun între BRUNELLESCHI și ALBERTI
- este izolat
B. VENEȚIA
- a fost puterea maritimă până în 1500
- nu există o moștenire romană atât de proeminentă precum era în Florența
- avem o moștenire mult mai diversificată: de la bizanți, din țările arabe, elemente de gotic
- renașterea pătrunde mai târziu în Veneția
- clădirile utilizează culoarea, piatra scumpă, elemente sculptate
- venețienii vor continua să folosească elemente din perioada anterioară, deci nu fac o referință atât de put-
ernică spre trecutul roman și grecesc precum o face Florența

CARACTERISTICI LA NIVEL ARHITECTURAL

- moștenirea gotică și influențe bizantine

- există o tranziție între gotic și renaștere, de exemplu utilizarea arcelor frânte pe fațade renascentiste
- arhitectura este mai ușoară, mai puțin masivă decât cea florentină
- coloanele și pilaștrii sunt utilizați în mod frecvent ca manieră de proporționare a fațadei
- gruparea ferestrelor către centru pentru a lăsa în rest fațada relativ liberă, cu goluri mai mari
- fațada cea mai importantă este cea dinspre apă
- zidul fațadelor este definit de prezența ordinelor
- golurile sunt mari, numeroase, grupate, se folosesc arcade și colonade
- decorații, sculpturi, culoare

A. PALATUL DARIO, sec XV

- inițial un palat gotic

- fațada principală este poziționată spre apă
- un prim-nivel cu goluri spre apă, zona cu cele mai puține goluri
- la restul nivelurilor golurile sunt mai ample și mai numeroase, grupate în partea stângă
- fiecare nivel este definit prin arcade legate între ele prin coloane și pilaștrii
- materiale: piatră deschisă, marmură colorată
- discurile ce înconjoară golurile circulare oferă dinamicitatea
- cornișă relativ simplă, acoperiș prezent
- fațada din spate este gotică

B. PALATUL BOVOLO-CONTARINI

- element deosebit de important: scara

- cursivele te duc cu gândul la logiile renascentiste
- fațada interioară și accesul sunt modelate de scară
- scara urcă deasupra celorlalte construcții, devenind punct de belvedere

C. PALATUL CAMERLENGHI, sec XVI

- parter înalt, goluri mici, fiind utilizat ca și închisoare

- fațada cu marmură albă
- niveluri delimitate
- cornișă fină, acoperiș vizibil

D. PALATUL VENDRAMIN CALERGI

- proiectat de MAURO CODUSSI

- una dintre cele mai impozante creații de pe Canal Grande, influența romană este mai puternică
- nivelul inferior este marcat de zona de acces
- nivelurile superioare au aproape pe toată înălțimea arcade cu goluri ample, subâmpărțite de coloane cu or-
din
- cornișă dominantă
E. ARSENALUL DIN VENEȚIA

- sursa de energie și de bani a orașului

- până în sec XVI va deveni cel mai important arsenal al Europei
- este un spațiu în care se produc navele venețiene
- spațiu generos
- va funcționa până în 1797, când Veneția este cucerită de Napoleon
- astăzi este spațiul în care se desfășoară bienala de arhitectură
Curs 4-IAU

RENAȘTEREA ÎNALTĂ
ROMA ANTICĂ
- spiritual, toată lumea se inspiră din VITRUVIU, dar rămășițele Romei Antice încă se află în orașul papilor
- Aici la Roma vine BRUNELLESCHI să facă schițe, studiind aceste ruine, în mod special Pantheonul
- Acesta este contextul în care artiștii de la Florența vin să se inspire
- În Roma, începând cu 1418, papalitate începe să deschidă porțile artiștilor
- Papa consideră că principiul umanității dezvoltat în Florența, unde omul este în centrul universului, poate
să revitalizeze papalitatea, care era la pământ mai ales din cauza luptelor interne

1. PALAZZO VENEȚIA, sec XV, Roma

- Face trecerea dintre arhitectura medievală și cea renascentistă

- A fost inițial un complex medieval, care ulterior devine reședință de cardinal
- 1469- se extinde f mult
- Din 1569 devine reședința ambasadorilor venețieni, de acolo și numele
- În partea de sus avem toate elementele de apărare specifice castelelor medievale
- Avem ancadramente clasice, din renaștere
- Parterul e f înalt
- Construcția este așezată în centrul orașului, păstrează o serie de elemente medievale, dar face trecerea spre
renaștere
- Fațada este împărțită pe registre

DONATO BRAMANTE-unul dintre cei mai importanți arhitecți ce lucrează la Roma

- odată ajuns la Roma, el va fi angajat de către papă pentru a remodela Vaticanul, trebuia să-l transforme
într-un spațiu luminos
- La Milano el lucrează foarte mult în cărămidă, dar la Roma va fi obligat să renunțe la cărămidă și să
folosească marmura și travertinul, care erau materiale cu care s-au construit în perioada antichității ro-
mane
- În urma studiilor sale înlocuiește pilaștrii lombarzi, cu care se obișnuise la Milano, cu coloanele și or-
dinele clasice
- Prima sa construcție de la Roma este o mică capelă, în 1502 care trebuia construită în interiorul unei
clădiri existente
- Trebuia să construiască o sinteză între arta medievală și arta renașterii
- Forma din care se inspiră este cea a unui tolos -templu greco-roman în formă circulară
- Apelează la geometrie
- Ideea inițială a fost ca acest edificiu să fie înconjurat de o curte, care până la urmă nu s-a mai realizat
- TEMPIETTO este un templu circular, așezat pe un postament cu 3 trepte
- are o coloană de tip toscană
- La nivelul acestei construcții viziunea asupra geometriei, când se considera că Pământul se afla în centrul
Universului
- Iluminarea se face prin intermediul unor goluri poziționate în tambur
- Folosește elemente Antice (nișele, pilaștrii etc)

MICHELANGELO BUONARROTI

- Primul monument la care lucrează este monumentul papei

- Acesta nu apucă să își termine acest prim-proiect pentru că ajunge din ce în ce mai celebru
- El revoluționează sculptura
2. VECHEA BAZILICĂ SF PETRU

- Construită de Constantin Cel Mare, în locul în care a fost îngropat Sf Petru, peste fostul Circus Maximus
- În momentul în care a fost construită era cea mai mare bazilică din lume
- În sec XV a fost într-o stare avansată de degradare, iar papii doreau ca acest edificiu să reprezinte măreția
papală
- Se urmărește reconstrucția Pantheonului peste arcele bisericii lui Constantin
3. ACTUALA BAZILICĂ SF PETRU

- Mai mare decât vechea construcție

- BRAMANTE este primul arhitect care participă la această reconstrucție
- Arhitectul propune în ceea ce privește volumetria o cruce greacă deasupra căreia se ridică un dom
- Lucrările încep în 1506
- În 1514 erau ridicați stâlpii centrali care urmau să preia încărcările cupolei
- h=24m
- RAFAEL continuă lucrările, studiind o variantă în cruce latină, care este abandonată
- Cel care apucă cu adevărat să lucreze este MICHELANGELO, care preia șantierul în 1546
- Spre deosebire de cupola lui BRUNELLESCHI care se sprijinea pe ziduri, cupola lui BRAMANTE era
gândită, la fel ca și Pantheonul, să se sprijine pe coloane
- MICHELANGELO îngroașă stâlpii lui BRAMANTE, fiind un inginer f bun
- Simplifică planul, renunțând la capelele de colț și nișele dintre brațele crucii
- Pentru cupolă se inspiră din SANTA MARIA DEL FIORE, construită pe un tambur, care este susținut de
16 contraforți care sunt tratați sub formă de coloane gemene, aducând ideea de tambur antic
- h=132m
-
MICHELANGELO BUONARROTI

- Construiește una dintre cele mai spectaculoase vile exterioare: VILA MADAMA din Roma
4. VILA MADAMA, Roma

- Vilă construită în mijlocul naturii

- Sursele de inspirație sunt vilele romane, care trebuiau gândite ca o formă de retragere, dar și o formă de
modelare a peisajului
- Trebuiau să se inspire din forumuri, din marile palate romane
- Trebuiau să orchestreze o scenografie umanistă romană întreagă în peisaj
- Această vilă este neterminată
- Reprezintă o geometrizare a naturii
- Un spațiu în care intelectualii se întâlneau cu curtezanii
5. PALATUL VIDONI-CAFARELLI

- Palat renascentist
- Planul îi aparține lui RAFAEL
- Avem câteva elemente originare și câteva elemente preluate de la Florența
- Parterul este delimitat, pare foarte greu și prezintă bosaje
- Etajele superioare sunt clar delimitate prin elemente orizontale (Florența)
- Se ridică o cornișă foarte vizibilă după modelul Florentin
- Goluri foarte ample cu ancadramente
- Partea de sus se transformă într-un soi de terasă

6. PALATUL PANDOLFINI, Florența

- Planul îi aparține lui RAFAEL

- Imaginea din zilele noastre a palatului nu seamănă cu niciun palat renascentist
- Dispune de o grădină interioară
- Zona de acces este cu bosaje
- Ferestrele sunt cu ancadramente specifice renașterii
- Prezența pilaștrilor
- Fațada în stil renascentist este continuată la primul etaj de o fațadă ce nu se încadrează în stil

ANTONIO DA SANGALLO

7. PALATUL FARNESE

- Edificiu de mari dimensiuni

- Are în zona de acces o piață generoasă
- Pe fațadă se vede reluarea unor elemente sobre și monumentale
- Se observă o tratare diferențiată la fiecare nivel
- Nivelul parterului are ferestre de mai mici dimensiuni
- Primul etaj prezintă un balcon, zona cea mai importantă, unde au loc întâlnirile
- Prezintă o curte interioară
- Galeriile și spațiile cele mai importante sunt la primul nivel

Curs 5-IAU

RENAȘTEREA ÎNALTĂ ȘI TÂRZIE

1530-1570
Arhitectura monumentala mai apropiata de imperiul roman
2 Directii : -1 MANIERISTA, sub influenta scolii lui Vasari, nascut in italia foarte prezent in viata
artistica a italiei.
-2 CLASICA, mai apropiata de arhitectura romana , in special de arhitectura lui palladio
1 MANIERISTA.
Vasari -intemeietorul academiei de desen din Florenta
-tratatul « viata celor mai imp pictori, sculptori si arhitecti”
- foloseste epitetul manierist = se refera la sculptori ce lucreaza in sec 17. Si se inspira din vasari
-in realitate este manierist, are un stil personal, respectarea proportiilor, armonia decoratiilor
-cea mai imp creatie : Galeria Uffizi, Florenta. (fatada)
-conceput in 1560, vasari pentru cosimo 1 (familia medici)
-gandita sa gazduiasca birourile ducale, insa nu il termina, proiectul e continuat de alti arhitecti
-procesul de gandire : largeste axa, legand piata de rau. Dpdvd arh. Vine cu o curte care se incheie cu
o fatada de tip ecran. O perspectiva puternica creand doua fatade in oglinda cu corisa continua.
-in partea de jos a galeriei avem o fatada deschisa cu nise ce gazduiesc nise alternate de coloane
- superior avem un coridor ingust , etajele principale 1, 2 incadramente si fronton circular si triunghi-
ular spatiul intermediar este un coridor proiectat pentru familiamedici (deasupra podului, porneste prin
palazo Vechio peste pod)
- in interior picturi si sculpture dense, in ambundenta
2 CLASICA.
Palladio, influentat de Greco-romani proiecteaza in republica venetiana, scrie tratatele de arhitectura « cele 4
carti de arhitectura ». Este nascut la padova, oras cu renume. Aici lucrau Donatello, Gioto. Este foarte bun la
matematica, la 16 ani se muta in Vicenza si il cunoaste pe pictorul Giangino Cristino,(nobil). La 30 de ani il
cunoaste pe palladio in scrierile lui vitruviu. Construieste vile (loc de odihna la tara). Se joaca cu proportiile
si in special cu cele armonice si geometrice.

A. Basilica din Vicenza. -Sala a consiliului municipal la etaj, iar la parter avem magazine. In anul
1536 este angajat pentru a face o noua fatada pentru palatul justitiei. Imbraca cladirea gotica intr-o haina
renascentista, propune o logie cu protice pe 2 nivele, din marmura, incearca sa construiasca aproximativ
basilica romana ( basilica= cea mai imp creatie).

B.Logia del Capitaniato, Vicenza, este spatiul consiliului local, un spatiu de intalnire.
Inovatia in acest caz este data de prezenta ordinelor colosale, idea de a crea o fatada temple.

C.Teatro Olimpico sec 16-17. Singurul teatru renascentist ce a supravietuit. Incearca sa

reia piese din antichitate. Lucreaza cu elemente perspectivale. Creaza academia olimpica, se inspira din
cladirile si teatrele grecesti.

D. Villa Capra, localizat inafara vicenzei, in exteriorul orasului, amplasata pe un deal, plan
patrat., fiecare fatada e simetrica cu cealalta, fiecare are un acces de templu marcata vertical de statui. Dea-
supra o cupola. Cladirea in relatie stransa cu peisajul. Avem un spatiu central. Paladio nu o finalizeaza. Ini-
tial apartinea unui preot, camerele erau realizate dupa un program mathematic. Fatada principala simpla pt a
evidentia porticul. Are referinte la pantheon, oculusul ajutand la acest aspect.

VENETIA
Renasterea tarzie 1570-1610
(Paladio si Vicenzo Scamotzi))

A.Piaza san Marco

- aici apar primele creații renascentiste din Veneția

- Rezultatul transformărilor urbanistice care au durat câteva secole
- Aici se regăsesc 2 clădiri aproape simetrice, gândite să fie birourile procuratorilor din oraș
- PROCURATIE VECHI -prezența pe fațade a arcadelor continue la fiecare nivel (BRUNELLESCHI și
ideea de a crea un soi de element de urbanism continuu, care duce cu gândul la construcțiile romane)
- Fațada f lungă-152m, cu 50 de arcade la parter, un număr dublu de arcade la etajele superioare
- Fațadele sunt lipsite de ornament, fiind prezenți doar pilaștrii care delimitează arcadele
- PROCURATIE NUOVE -la clădirea nouă se respectă principiile, dar limbajul se schimbă
- Aici se păstrează proporțiile arcadelor de la nivelul inferior și cel superior
- Fiecare zonă este marcată orizontal prin prezența registrelor (cu gândul la un antablament de templu) și
vertical prin intermediul unor coloane angajate pe care le regăsim la fiecare nivel
- La etajul întâi, între coloanele angajate, găsim un gol, care este delimitat de două coloane de dimensiuni
mici
- La etajul superior avem un gol dreptunghiular

B.Turnul ologiului

- Regăsit pe latura sudică a pieței

- Zonă de trecere
- Are pe fațadă semne zodiacale
- Prezența leului înaripat, semn al republicii venețiene

C.Biserica Marciana

- arh. JACOPO SANSOVINO

- Un singur nivel mai înalt
- Se dă o mare importanță elementelor decorative
- Nivelurile se marchează prin elemente orizontale
- Fiecare zonă de coloană este încheiată de o sculptură

D.Lagetta

- Arh JACOPO SANSOVINO

- O mică logie creată la baza turnului din SAN MARCO
- Zonă de acces în turn
- Te duce cu gândul la un arc de triumf din antichitatea romană
- Avem 3 arce care sunt elementele definitorii ale fațadei
- Între arce avem 4 nișe și deasupra acestor elemente vedem frize care fac trimitere la posesiunile
venețiene, o serie de zeități

E.Monetaria

- Arh JACOPO SANSOVINO

- Îndreptată spre apă
- Cu un aspect mult mai sever
- Realizată din marmură
- La primul nivel avem decorații de bosaje rusticate, cu arce

F. PALATUL CORNER
G. PALATUL GRIMANI

-arh MICHELE SANMICHELI

-un parter cu o zonă deschisă spre apă, cu o arcadă mare principală și două laterale secundare
-marcarea fiecărui nivel prin elemente orizontale de tip antablament antic, pilaștrii la parter și la etaje
coloane angajate
-colțurile sunt închise cu pilaștrii la toate nivelurile
-o cornișă prezentă, care ascunde acoperișul

H. SAN GIORGIO MAGGIORE

- arh ANDREA PALLADIO

- Construită pe insulă
- Suprapunerea a două fațade una peste cealaltă, rezultând ideea de figură-fond, fiind imaginea a două tem-
ple suprapuse
- În partea de jos, fațada care corespunde navelor laterale, este o fațadă de templu, marcată de prezența pi-
laștrilor
- Zona de navă centrală este susținută de coloanele de ordin colosal, angajate, care merg pe două niveluri,
fațadă încheiată de un timpan, o referință clară către templele grecești
- Pentru a partaja mai ușor cele două fațade de templu suprapuse, el urcă aceste coloane pe un soi de soclu
ca să se citească cele două fațade
- Domul este astfel eclipsat de această nouă fațadă

I. Il Redentore.

-arh ANDREA PALLADIO

-fațadele colateralelor se transformă într-un soi de fond pentru o fațadă clară de templu, marcată de pilaștrii
și coloane angajate

Curs 6-IAU

CONTINUARE CURS5
MICHELANGELO

-propune pt sf Petru un plan de tip central cu o cupola impozanta, planul ulterior va fi largit. Vine dintr-o
familie cu 5 fiii. Tatal provine dintr-o familie modesta. De tanar, acesta descopera sculptura, insa in perioada
respectiva nu mai exista o scoala buna de sculptura in perioada respectiva in Florenta, isi incepe ucenicia la
domenico, picteaza fresce la Maria novela. Ulterior in cunoaste pe donatello si locuieste la palatul familiei de
meddici(lorenzo). 1505 ajunge la Roma, care se afla in reconstructie, primeste comenzi precum Mausoleul
funerar al papei, dar si « pieta » pentru cardinalul francez. Se descoperise statuia lui apolo din belvedere,
sursa de inspiratie. In cazul « pieta »este interesanta atitudinea pe care o are asupra corpului lui iisus care
coboara de pe cruce. Maria reprez ff tanara= fiinta fara pacat. Sculptura e contrast intre viata si moarte,
tinerete si forta, o inovatie absoluta.

Exemple :
DAVID,1501-1504 inspirata din arta antica, este un nud, imagine aproape statica si spectaculoasa prin mon-
umentalitate. Momentul surprins este inainte de omorarea lui goliat cu o piatra
MORMANTUL LUI IULIUS AL 2-LEA, era o compozitie uriasa 30-40 statui, nu le-a terminat
deoarece era suprasolicitat. Compozitia il are in centru pe moise.

CAPELA DE MEDICI, este o capela funerara, un spatiu rectangular realizata pe latura opusa a
strazii de capela bruneleschi. Fundalul arhitectural din materialele existente. Exista sugestii cum ca ar fi vrut
sa aiba fresce pe aceasta fatada. Este construita pe o perioada lunga, pe durata a 3 papi. Spatiul e simplu cu o
absida patrata unde era altarul (sp mai inalt). Inconjurat de trame arhitecturale, pilastrii si ferestre oarbe (idea
de purgatoriu)=(poti sau nu sa iesi, ideea de spatiu inchis, spatiu cupola cu oculus). Avem 4 figuri alegorice
fata in fata= reprezentare in contrast intre zi si noapte, ce incadreaza cele doua morminte (Lorenzo di Piero,
Giuliano di Lorenzo, ambi de Medici). Interesant este faptul ca noaptea este o figura feminina, controversata,
iar ziua intoarce spatele. Giuliano o reprezentare masculine, Lorenzo ganditor. Contrast dintre active si latent
pasiv.

BIBLIOTECA LORENZIANA. Scara pare monumentala,Perceptia acestui element se scurge.

Inconjoara, te provoaca sa patrunzi in spatiu. Elementele arhitecturale sunt aceleasi, pilastrii, coloane anga-
jate, fac parte dintr-un limbaj classic

PIAZA DEL CAMPIDOGLIO. Spatiu utilizat de primaria Romei (1536-1546).Papalitatea se

muta la Vatican. Puterea administrativa in sec 15-16 va scadea. Aceasta piaza inainte de a fi proiectata era un
spatiu murdar, reliefat, medievale, de mici dimensiuni. Michelangelo in aceasta perioada e mega solicitat. El
propune ceva inovativ, o perspectiva puternica, un pavaj geometric centralizat spre statuia din mijloc, iar
palatul se afla in mijloc. Doua fatade identice ale palatelor. Accesul e marcat de statui antice. Da o impresie
clara de recreere a gloriei antichitatii in limbajul renascentist.

CAPELA SIXTINA. Spatiu de mici dimensiuni, spatiul de unde se alege urmatorul papa.
Michelangelo picteaza doar bolta, nu voia dar papa insista.Dureaza 3 ani. Picteaza 2000 de m patrati, 350 de
figuri umane toate realizate in detaliu. Cand picteaza, urmareste un principiu architectural, si anume o trama,
pictand 9 scene despartite de elemente arhitecturale. Toate scenele sunt din cartea genezei. Pe alta parte
avem prorogii si prorogitele antice. Avem 4 noduri centrale. Ultima scena e judecata de apoi. 1541 este o pe-
rioada nuj ce pt europa (Alex=))). IIsus e in centrul compozitiei, main character vibes only !!!

REVOLUTIA FRANCEZA
Inceputurile sale gravate pe un fond bogat gotic
Primele edificii-resedinte private, regale si nobiliare, expl. Valea Loarei
CASTELUL-importanta prezentei sale din fiecare unghi, asa ca fiecare fatada este la fel de atent detaliata.
Arhitectura religioasa renascentista este foarte slab dezvoltata, in principiu pentru ca marile santiere gotice
nu erau terminate, goticul va continua sa preveleze in Franta pana la sfarsitul secolului XVI. Foarte multe ed-
ificii, volumetrie gotica intr-un ambalaj renascemntist. Planurile pornesc de la un caracter gotic, tranzitie in-
tre castel fortificat si pala turban. Ierarhie-fatada principala-curte interioara. Zidul -din piatra, apar elemente
de decoratie renascentista, iar fatada este dominata de volumul acoperisului. Ancadramentele evolueaza de la
gotic la renastere. Golurile nu isi schimba forma dar decoratia isi largeste registrul de forme. Acoperisul- este
caracteristica principala (inaltimea lui). Este realizat ca adaptare la clima, un volum proeminent cu lucarne,
cu elemete particulare renasterii si cu cosuri. Francezii inventeaza mansarda, motiv pt care cornisa devine
ampla si ornamentala. Pilastrul este folosit ornamental nu ca maniera de ordonare a fatadei.

Exemple :
 A. Blois sec 13-17, construita in mai multe etape (gotic, renascentist, baroc si neoclasicism). Cstr. Pe malul
Loarei, anunta prezenta palatului prin amplasare in cel mai inalt punct. Castel construit pe ruinele unui fost
castru, cetate fortificata.In sec 13 reconstruit si vandut. Fatada cu accesul are o mare curte de onoare in fata
(gotic tarziu) cu goluri, lucarne si pilastrii. Accesul prin portic unde avem o statuie lupestra a regelui. Este o
succesiune intre stilui. LEgat de gotic se observa alternanta de piatra, arcade si un stil fombaiant tarziu. Re-
nascentist observam un acioperis inalt, cosuri de fum impozante, lucarne. Aripa din 1515, stil diferit, in cen-
tru o stare elicoidala ortogonala, pe exterior avem balustrii, statui, coroana si litera F. Sustinuta de con-
traforti. Scara este din piatra.

B Palatul Fontainbleu, de asemenea realizat in mai julte etape sec 15-16. O fosta resedinta fortifi-
cata din secolul 12, ulterior o resedinta de vanatoare a regilor franczei. A fost remodelata si modernizata de
Francisc 1 de artistii lui si ulterior de fiul lui cand se construieste scara de tip potcoava. Palatul are forma de
tip L. Baza este de castel gotic, castel fortificat, cu compartimentari egale. 1582, modernizare, francisc duce
arhitecti si artisti ce vor continua procesul. Constructia ajunge pe mana unui arh ce proiecteaza curtea de
onoare, elemente de coloane, ancadramente etc. Henric al 2-lea construieste o galerie in cadrul acesrui castel.

C. Palatul Escorial. Arhitetct proiectant = Juan Batista de Toledo si juan herera. Gandit ca palat
regal/Palat manastire.Nici Alex nu stie ce scrie ador =)) love you alex. REgii doreau sa aiba propria locuinta
in cadrul manastirii. Constr pe o platforma de granit. Fatada austera, lipsita de decoratie. Central avem laca-
sul de cult cu doua curti laterale. Intregul ansamblu gandit ca un complex monastic. Biserica si regele erau
mana in mana. Arhitectural era auster datorita bisericii, orice forma de ornament este un pacat. In biserica
exista o leg directa cu Camera regilor. Legatura directa intre rege si altar .
- arh ANDREA PALLADIO
- Construită pe insulă
- Suprapunerea a două fațade una peste cealaltă, rezultând ideea de figură-fond, fiind imag-
inea a două temple suprapuse
- În partea de jos, fațada care corespunde navelor laterale, este o fațadă de templu, marcată
de prezența pilaștrilor
- Zona de navă centrală este susținută de coloanele de ordin colosal, angajate, care merg pe
două niveluri, fațadă încheiată de un timpan, o referință clară către templele grecești
- Pentru a partaja mai ușor cele două fațade de templu suprapuse, el urcă aceste coloane pe
un soi de soclu ca să se citească cele două fațade
- Domul este astfel eclipsat de această nouă fațadă

I. Il Redentore.

-arh ANDREA PALLADIO

-fațadele colateralelor se transformă într-un soi de fond pentru o fațadă clară de templu,
marcată de pilaștrii și coloane angajate
Curs 9-IAU

DE LA ROCCO LA (NEO)CLASSI-
CISM

-BAROC 1500/1680-1700 cu prelungiri

-ROCOCO 1680/1700- cu prelungiri pana in sec 19
-NEO-CLASICISM 1750/1760- prima jumatate a sec 19 cu prelungiri
Tarile Germanice
-sec 17 patrunde Barocul in Germania, reprezentat de o conglomerere de mici satulete
-state cu rol primordial- Austria rol de “primadona”
-arh german Lucas von hildebart si john Fisher von Erloch sunt formati in italia si aduc in germania stilul lui
Bernini si Boromiri, diferenta in arhitectura lor e faptul ca se joaca cu masele arhitecturale, urmaresc largirea
spatiior. Lucas puiu e mai puti incaract decat Fischer, tema preferata e palatal princiar, se joaca cu utilizarea
scarii.

ROCCO

1. PALATUL SCHONBRUNN, Viena

-dupa modelul arhitecturii franceze

-dezvoltare larga, panoramic, elemente ce defines verticalitatea fatadei si anume pilastrii
-gradina este o tema in sine

2. PALATUL BELVEDERE

-este mai mic decat Schonbrunn, gradinile sunt mai modeste

-asezarea este pe un deal
-prezinta o fatada lunga, panoramic
-acoperisuri separate pentru fiecare corpuri care aveau o functie diferita

3. PALATUL PETRODVORETS, Rusia

-Petru cel mare a vrut sa transforme tara in una occidental

-arh ales nu erate unu francez
-fatada panoramica
-acces grandios
-prezenta axului longitudinal
-gradini cu evenimente precum cascada, piscine cu statui
-preia arhitectura palatului Versailles, accentual se pune pe corpurile de acces

MEXIC
- Biserici decorate la alta scara
- decoratie abundenta
- Se folosesc culori contrastante, ceramic colorata
- Pentru construirea acestor biserici s au adus sclavi din Africa
1. BISERICA SAN FRANCISCO, Brazilia

- arh francez Antonio Francisco Lisboa

- amplasata intr-o zona de mina de aur
- se joaca cu curba contracurba
- detaliu sculptural specific este oculusul

NEOCLASICISM

1.Teatro alla Scala, Milano 1778, arh Giuseppe Pirmarini

-cea mai de fita pe Europa
-stil clasicist
-prezinta o baza, soclu ridicat / marcat
-fatada este impartita pe register, fiind determinata de coloane si pilastri adasati, se recreaza antablamentul
grecesc
-existenta pur formala
-decoratii pur
-ancadramentele clasice

2.Teatrul di Sou Carlo, Napoli

-soclu dominant prin prezenta bosajelor

Curs 10-IAU

DE LA NEOCLASSICISM LA
ECLECTICISM
ECLECTICISMUL

-apare in 1760-1830/40- Europa

-stil ce se inspira din antichitate din Palladio, care se adapteaza la transformari, caracteristice stilului:
-linie dreapta, neintrerupta
-siprafete albe, imaculat
-joc de utilizare a coloanelor
-proportii joase
-accentul punandu-se pe soclu, marcand accesul
-pasiune pentru subteran, soclu accentuat
-coloane-cel mai important element
-are loc revolutia franceza, eveniment fundamental ce determina schimbari:
-se pun bazele statului laic
- este o perioada in care are loc revolutia industriala in Anglia
-clasicimul reinterpreteaza renasterea si abandoneaza barocul

Revolutia franceza afecteaza:

1.se pun bazele democratiei si a unui stat laic
2.ridicarea burgheriei

ANGLIA revolutia industrial a dus l o serie de noi materiale :metal, caramizi idustriale, sticle
Aparitia fabricilor a dus la o crestere urbana, orasele cresc si trebuie se asigure locuinta. Aceste schimbari
cresc niveul si calitatea vietii. Are loc o reintoarcere la gandirea rationala, se pune accentual pe iluminism.
E mai importanta cautarea, nu dogma, se pune accentual pe stiinta si biserica ierde din putere.
Tem ace influenteaza arhitectura este reintoarecerea la natura, arta gradinilor engleze-reactie la gradinile
franceze
La francezi gradina este ceva ce trebe sa fie controlat, la englezi gradina reprezinta un peisaj idilic, un apetit
pentru ruina (generate artificial)

1. TEATRUL VECHI, BERLIN, arh FRIEDRICH SCHINKEL 1818-1821

-sursa de inspiratie din arhitectura greaca

-seinsira de la greci pentru ca nemtii aveau beef cu francezii si francezii se inspirau de la romani
-fatada de templu cu sase coloane
-fatada monumentala, inspiratie de la temple
-se evidentiaza printr o ft mare austeritate cu interioruri modeste, decoratia fiind absenta

2. ALTES MUSEUM, BERLIN arh FRIEDRICH SCHINKEL

-muzeu public, idee noua ce apare in burghezia germana

-este alcatuit dintr-un acces de coloane dupa templele grcesti
-accesul se realizeaza printr-o scara monumental cu un mare spatiu central, dupa ideile lui Palladio

3. CAPITOLIUM, WASHINTON

-1793-1800
-SUA si a castigat de putin timp inependenta , trebuia sa-si construiasca propria identitate
-se inspira din arhitectura antica- aduc o serie de arh francezi ce realizeaza schema orasului, gandita pentru a
fi sediu de govern, pe o colia
-1792 Thomas Jefferson propune un concurs ca proiecte pentru realizarea sediului guvernului si arhitectii
britanici vin cu o schema cu o cupola impozanta
4. Memorialul Lincoln 1914-1922
-cladire neoclasica asemenea templului grec
-monument pentru al 16-le presedinte al SUA
-gandit ca un temple doric peristil
-Scopul cladirii:- gandita ca un templu –adaposteste statuia lui Lincoln, coloane peristilice, monment pentru
Lincoln-reprezentat cu un zeu , se face referire la statele americane 36 de state-36 de coloane h=13m

PARIS

-transformari urbane mari

-George Eugen Hausmann1809-1891
-Napoleon al 3-lea 1853-1870
1.reconstruieste orasul
2.transforma orasul-vin oameni noi
3.Napoleon sprijina statul in dobandirea independentei
29 iune 1853- Haussmann devine prefect

-Napoleon ii da o harta cu toate strazile ce trebe schimbate

Haussmann transforma Parisul:
1. Creaza bulevarde care unesc cartiere si care permit sa treaca tramvaie
2. Strazile erau murdare, nu era canalizare, apa, spatii verzi – strazile trebuiau sa devina scena pentru
burghezime
3. Tpate cladirile trebuiau sa fie la fel, ca constitutiile publice sa iasa in evident
-1853-1870- se demoleaza peste 200 00 de unitati cu arbori
-se construiesc 130 km de bulevarde mari cu arbri

ECLETISM

-apare la scoala Beaux Art Paris, scoala ft stricta

-marele premiu al Romei – castigatorul era trimis sa studieze la Roma
-scoala avea un mare apetit pentru trecut- Emanuelle Viollet le duc, architect care adduce principiile ele-
mentare ale acestei scoli
-ecletism- termen umbrela ce combina elemente ce vin din zone ft diferite caracteristice
-facea referinta la istorie
-conflict intre sensibilitate si ratiune, important ca o cladire sa fie mai frumoasa decat functionala
-apar material noi: sticla, metal
-redescoperirea perioadei medieval si gustul pt exotic
-idealism patriotic
-mare versatilitate formala

1. OPERA DIN PARIS arh CHARES GARNIER

-al 13 lea teatru din Paris construit in perioada lui Napoleon al 3lea
-avea o fatada clasica ce combina elemente din perioade diferite, classicism cu coloane angajate libere, baroc
cu zona de atic si elemente vegetale
-avem un plan rectanglular
-se intra in foaier urmat de o scara monumental, un amfiteatru si scena
-foaierul, zona de acces si scara sunt la fel de importante precum teatrum in sine
-zona de foaier este un element ce se inspira din arhitectura egipteana, este un spatiu de defilare

2. CAZINOUL MONTE CARLO

-pe langa sala de jocuri avem sala de lectura, saloane, terase succesive ce coboara catre mare
-materilul inovator este metalul
-este foarte prezenta relatia cu exteriorul
Curs 11-IAU

ARHITECTURA VERNACULARĂ
VERNACULAR- TOT CEEA CE ESTE PROPRIU UNEI CULTURI, LIMBĂ
VERNACULARĂ = LIMBĂ INDIGENĂ, PROPRIE UNEI ȚĂRI, UNEI REGIUNI
Este arhitectura far arhitect, construita din materiale locale, e o arhitectura fragila ce poate fi transmisa din
generatie in generatie.
KANDOVAN, IRAN- LOCUIRE VERNACULARĂ ÎNCĂ UTILIZATĂ DE INDIGENI
Locuinta in stanci.
ALBEROBELLO, ITALIA- LOCUIRE VERNACULARĂ MUZEIFICATĂ
Acoperis din igla din piatra se numea truli.
Oamenii nu mai locuiesc acolo.
LOCUINȚE LACUSTRE,
YAUNGHWE, MYANMAR – in zone inundabile pe piloni de lemn.
Casa ceaiului din japonia e foarte diferita de indonezia unde avem ploi si acoperisul are panta mare.
CASE TRADIŢIONALE
INDIENE BRAZILIENE, OCA
Brazilia a fost teritoriu salbatic cucerit si are zone neatinse, construiesc cu plante ce se usuca.
CASE DE PĂMÂNT, SATUL
KASSENA, TIÉBÉLÉ, BURKINA
FASO cultura pamantului batut.
CASE DIN STUF, CHIBAYISH,
DELTA FORMATĂ ÎNTRE
TIGRU ŞI EUFRAT, IRAK
Comunitati de beduini de apa, din stuf
Loc traditionala ruseasca preia din arh culta, baroc ancadramente.
Arh veraculara contemporana- maroc, pamant batut cu paie.
Albania=zona bogata cu case de negustori, cu invelitoare din piatra, localitata e pe diferente mari de nivel,
construita din materiale la indeman.-piatra
Lacas de cult
Daca casele erau usor de abandonat, bisericile, nu. Bisericile erau construite din materiale mai durabile, in
nordul eu din sec14 se pastreaza lemnul, care in clima nordica a supravietuit.
MOSCHEE DE LEMN, NISHAPUR, IRAN
Arh de lemn a pastrat din ah clasica,
Moschee de pamant batut,. Bis de lemn din ro
CLĂDIRI CU CARACTER „INDUSTRIAL”

MOARĂ,
MEHADICA
Olanta, mori pt sfaramanrae sarii.
CURS 12
AMERICA PRECOLUMBIANĂ. ARHITECTURA AZTECĂ
Foarte mmult timp s-a crezut ca teritoriul american nu e locuit, ceea ce era o teorie falsa. Era o cultura
avansata. Primii oameni au venit acum 10-15 mii de ani din asia in america printr-un pod natural. 1492
Columb isi dorea sa caute o alta ruta catre Japonia. Se loveste de niste insule in Caraibe. 1500 portughezii
descopera o ruta alternativa catre India cu Amerigo Vespicci.
Europenii cand au ajuns au intalnit o cultura avansata.
Impartirea in 3 perioade=
1 olmecii ce construiau capete uriase de oameni
2 perioada clasica. Maiasii precursorii olmecilor.
3 incasii. Aztecii
IMP aztec, incas si maias.
TENOTICHTITLAN, CAPITALA AZTECĂ, AZI SUB MEXICO CITY, TEMPLUL DUBLU
AL LUI HUITZILOPOCHLI ŞI TLALOC, TEMPLUL CIRCULAR-ZEUL QUETZALCOAL