Sunteți pe pagina 1din 3

Cativa mari arhitecti ai Renasterii si cateva monumente.

Quatrocento

1. Filippo Brunelleschi (1377-1446) a fost primul mare arhitect in istoria arhitecturii de


dupa Hristos. Au existat si inaintea sa mari pesonalitati creatoare in domeniul arhitecturii,
aceasta munca avand insa in Evul Mediu un caracter colectiv, ele erau umbrite de
anonimat.

a) Ospedale del’Inocenti, un spital pentru copiii orfani din Florenta, a fost cladirea in care
a aparut pentru prima data noul stil al perioadei « della renascita ». La fatada spre curtea
interioara se desfasoara un portic cu o eleganta suita de arce, sprijinite pe suple coloane
corintice.

b) Biserica Santo Spirito, opera de maturitate a arhitectului, este totodata cea mai izbutita
din cariera sa. Tributar traditiei si necesitatilor functionale ale bisericii, care tineau de
ritual, Brunelleschi a construit mai intai biserici pe plan longitudinal, de tip bazilica. Cum
insa interesul estetic al arhitectilor s-a concentrat in Renastere pe planul central, a rezultat
un compromis : s-a pastrat nava longitudinala obligatorie, dar accentul a fost pus pe
spatiul central, printr-o ampla cupola. Aceasta strategie a fost aplicata si la biserica Santo
Spirito.

c) Florenta era, la inceputul secolului 15, un oras cu aspect medieval si o catedrala gotica
neterminata, Santa Maria del Fiore. Cand municipalitatea a organizat un concurs prin care
solicita acoperirea zonei centrale a domului, Brunelleschi a castigat concursul cu o solutie
prin care avea sa revolutioneze arhitectura. Brunelleschi a dat un raspuns ingineresc si
estetic in acelasi timp, care avea sa fie un model pentru secolele viitoare atat in Europa
cat si in afara ei. Cupola era compusa dintr-o dubla calota, care se sprijina pe un tambur
octogonal. Cupola domului Santa Maria del Fiore este dominanta spatiala a orasului
Florenta si una din emblemele acestui oras. Ea constituie simbolul Renasterii in
arhitectura.

d) Palazzo Pitti i se datoreaza tot lui Brunelleschi. Fatada principala a pastrat din Evul
Mediu aspectul solid prin masa si prin parametrul « rustica » - mai pronuntat la parter.
Elementele clasice au aparut la cornisele separatoare, unde balustrii au fost prelucrati ca
mici colonete ionice. Aceste contraste dintre rustica bruta si prelucrarile antropomorfe de
finete sunt o metafora referitoare la ceea ce artistii Renasterii numeau « l’opera di natura
» si « l’opera di mano ».

2. Leon Battista Alberti (1404-1472) a fost, sub aspectul educatiei si al preocuparilor sale
culturale, un adevarat om al Renasterii. Era cel mai cult si rafinat om al Renasterii.

a) Biserica Santa Maria Novella a fost o biserica gotica, pe care Alberti primise comanda
sa o adapteze gustului renascentist. Noua fatada, cu desenul ei viguros, a fost o inventie
exclusiva a lui Alberti, care avea sa fie un model, reprodus ulterior in mai multe variante.
Tot la aceasta bazilica au fost introduse pentru prima data cele doua volute laterale,
menite sa exprime plastic tranzitia de la nava centrala la navele laterale ale bazilicii.

b) Palatul Rucellai din Florenta a fost construit dupa proiectul lui Alberti. Maniera
fatadelor este sobra, desenul lor prezinta gratia pe verticala a nivelelor de la puternic spre
rafinat mai ales prin cele trei ordine grecesti suprapuse : doric, ionic si corintic.

3. La Palazzo Medici-Ricardi, palatul familiei Medici, arhitectul Michelozzo Michelozzi


a separat nivelele pe fatada prin cornise, dar si prin apareiaj diferentiat. La parter,
blocurile de piatra au fost cioplite sumar, la etaj, piatra a fost ecarisata ingrijit, iar etajul
al doilea a fost acoperit cu suprafata neteda.

4. Tempietto, creatia lui Donato Bramante, poate fi considerat un punct culminant al


arhitecturii renascentiste, in care se regasesc toate principiile si caracteristicile acestei
epoci de creatie. Geometria este clara, planul este un cerc. Cupola cu lanterna puncteaza
centralitatea.

Cinquecento

1. Piata Capitoliului are la Roma o pozitie particulara, fiind situata in afara sistemului de
strazi si piete, pe o colina simbolica. Acest spatiu urma sa-l organizeze Michelangelo.
Piata are forma trapezoidala, dar pentru ca Michelangelo a fost maestrul conflictelor
formale, el a inscris in trapez un oval neasteptat, iar in mijloc a montat un ax vertical, ca
pentru a indica centrul lumii.

2. In 1506, Donato Bramante a primit de la Papa insarcinarea de a reconstrui vechea


bazilica Sfantul Petru din Roma. El a adoptat in proiectul sau de catedrala un plan central
in cruce greaca inscrisa, simetric pe toate 4 fatadele. Centrul urma sa fie acoperit cu o
cupola asemanaoare cu cea a Pantheonului, iar in jurul ei aveau sa se inalte 4 domuri mai
mici, cu 4 turnuri. N-a fost dat insa sa se realizeze proiectul lui Bramante. Dupa 40 de
ani, Michelangelo a fost insarcinat de papa sa preia lucrarea. El a pastrat planul central al
lui Bramante, dar cupola avea sa domine la exterior, fara a mai fi concurata de alte
accente vericale. Michelangelo a murit si el inainte sa-si vada opera finalizata. Cupola a
fost inaltata de Giacomo de la Porta, in 1588 care a respectat cu fidelitate proiectul
inaintasului sau.

3. Andrea Palladio a fost un mare arhitect, ale carui realizari au influentat estetica
europeana. Acesta a excelat printr-un program caracteristic pentru etapa manierista a
Renasterii : vila din afara orasului.

a) Cea mai cunoscuta vila este vila Rotonda, cunoscuta si sub numele vila Capra, o
constructie eleganta, situata pe un deal, avand o minunata perspectiva asupra Toscanei.
Planul este perfect simetric pe cele 2 axe perpendiculare, iar cele 4 fatade sunt identice –
decizie pe care arhitectul a explicat-o, ca atitudine nediscriminatorie a fatadelor fata de
peisajul la fel de frumos in toate directiile.

b) Municipalitatea i-a comandat lui Palladio fatade noi pentru Palazzo della Ragione.
Astfel a creat Palladio ceea ce a ramas drept « motivul palladian » : o suita eleganta de
arcade suprapuse, sprijinite pe duble colonete libere.