1.

Alegeți varianta corectă care exprimă cele 3 cerințe formulate de Jane Jacobs pentru ca o
stradă să fie considerată atrăgătoare:
● Delimitarea controlată între spațiul public și cel privat/ Supravegherea străzii de
către proprietarii din imobilele aferente acesteia/ Utilizarea permanentă a ambelor
trotuare ale străzii
2. Alinierea principală a clădirilor este definită ca:
● Limita maximă de implantare a construcțiilor către stradă
3. Alegeți varianta corectă de corespondență între prima și a doua coloană de termeni:

● 1-d, 2-b, 3-e, 4-a, 5-c

4. Principalele criterii care pot fi folosite la analiză morfologică a sistemului parcelar sunt:
● Forma parcelelor, suprafața, deschiderea la stradă, proporțiile, modul de ocupare
5. Procentul de ocupare al terenului reprezintă:
● Suprafața construită la sol a construcției/ Suprafața terenului x 100
6. Cele 5 elemente care strcturează „percepția morfologică” a spațiului urban, după Kevin
Lynch, sunt:
● Parcursuri, limite, noduri, zone, repere
7. Reprezentarea planimetrică de mai jos este cunoscută sub denumirea de „Nolli Plan”, iar
semnificația alb-negru este:

● Albul reprezintă spațiului accesibil publicului, negrul reprezintă spațiul privat inaccesibil
publicului
8. Rolul morfologiei urbane în ansamblul cercetărilor legate de oraş provine din necesitatea
înţelegerii raporturilor dintre modul de construire şi factorii care au influenţat
producerea marii diversităţi de forme urbane. Morfologia urbană ne face să privim
fenomenul urban la adevărata sa dimensiune, cea extrem de „umană”, întemeiată pe
nevoia de diferenţiere şi de adaptare.
9. Alegeți corespondența corectă dintre imaginile dde mai jos și explicațiile privind poziția
clădirilor pe parcele:

10. Noțiunea de „macro – formă urbană” se referă la:

● Totalitatea semnificativă a cadrului construit
11. Analiza morfo – tipologică urbană cuprinde cu precădere operații specifice precum:
● Analiza multicriterială a țesutului urban/ Clasificarea pe serii tipologice a
componentelor/ Identificarea tipurilor formale
12. Realizați corespondențele potrivite între imaginile de mai jos și descrierile următoarelor
fragmente de țesut urban:
13. Completați legenda planului din imagine cu explicații privind dimesiunile parcelarului
analizat.

14. Studierea limitelor în cadrul analizelor morfo-tipologice este utilă pentru:

● A identifica si analiza diferite componente ale tesutului urban
15. În cadrul unei insule urbane, alinierea parcelelor reprezintă:
● Linia de separare dintre domeniul public si domeniul privat
16. Care dintre următorii arhitecți au avut o contribuție decisivă în apariția morfologiei
urbane este:
● Saverio Muratori
17. În șirul de imagini mai jos, după criteriul modului de dezvoltare, ordinea țesuturilor
urbane este:

● Proiectat, mixt, restructurat, spontan, mixt

18. Principalele criterii care pot fi luate în calcul la analiza morfologică a sistemului parcelar
sunt:
● Gradul de fragmentare, geometria, marimea, proportiile, deschiderea la strada
19. Procentul de ocupare al unui teren reprezintă:
● Raportul dintre suprafata construita la sol a cladirilor care se vor edifica si
suprafata terenului
20. În cadrul insulei urbane de mai jos, dupa criteriul așezării construcțiilor pe parcele, este
următorul rezultat:
●

21. Denumirile corecte ale fronturilor din imaginea de mai jos sunt:
● a-continuu-ritmat, b-destructurat, c-alveolat, d-continuu-fragmentat, e-discontinuu

22. Caracterul urbigen al unui țesut parcelar se referă la:

● faptul ca este generator de complexitate urbana
23. Ordinea corectă în șirul de imagini mai jos, reprezentând diferite tipuri de configurații
spațiale, este:
● Punctiform, policentric, celular, direcționat, tentacular, compact

24. Cele 4 pattern-uri succesive de țesut urban din imaginile de mai jos aparțin unor mari
orașe astfel:
● Veneția, Londra, Paris, Brasilia
25. Domeniul de studiu al analizei morfo-tipologice urbane este focalizat pe:
● Înțelegerea alcătuirii și funcționalității orașului în întregul său
26. Rolul analizelor morfo-tipologice in raport cu domeniul urbanismului este:
● De a fundamenta modul de reglementare a tesutului urban
27. In cadrul unei insule urbane, aliniamentul parcelelor reprezinta:
● Linia de separare dintre domeniul public si domeniul privat
28. In cadrul morfologiei urbane, “tiparul” este:
● Un model de organizare spatiala cu valoare identitara
29. Principalele criterii care pot fi folosite la analiza morfologica a unui sistem stradal sunt:
● Gradul de ierarhizare a arterelor, compoziția tramelor stradale, profilul
longitudinal și transversal al arterelor
30. Densitatea unui testut urban se masoara in:
● Număr locuitori/ ha (su număr locuitori/ km^2)
31. Reprezentarea tesutului urban dupa metoda Nolli este sugestiva pentru ca:
● Pune în evidență dialogul dintre spațiul construit/ neconstruit și public/
semipublic/ privat
32. Cele 5 elemente care structureaza “perceptia morfologica” a spatiului urban, dupa Kevin
Lynch, sunt:
● Parcursuri, limite, noduri, zone, accente
33. La ce se refera notiunea de lizibilitate a spatiului urban?
● coerență și vizibilitate
34. Metoda tipologica a lui Saverio Muratori presupun abordarea tesutului urban la 4 scari
spatiale:
● Construcție>cartier>oras>teritoriu
35. Ca disciplina de studiu analiza morfo-tipologica urbana pune accentul pe:
● comentariul teoretic asupra fenomenului urban si orașul ca entitate complexa si
evolutiva
36. In ansamblul formei urbane, tiparul poate fi considerat:
● un model de organizare functional-spatiala care devine recognoscibil si posibil de
reiterat
37. Ordinea tipurilor de tesut urban prezentate mai jos este:
● 1-reticular, 2-linear, 3-grid, 4-liber, 5-rectangular, 6-pavilionar, 7-alveolar
38. Principalele criterii care pot fi luate in calcul in analiza morfologica a sistemului stradal
sunt:
● Gradul de ierarhizare a arterelor, compozitia tramelor stradale, profilul
longitudinal si transversal al arterelor
39. In cadrul insulei urbane de mai jos, dupa criteriul formei si proportiilor parcelelor sunt:
● 8 parcele alungite, 2 cvasi-patrate, 29 neregulate

40. Corespondenta corecta intre vederea planimetrica si cea a fronturilor tipice tesuturilor de
mai jos este:
● 1-b, 2-e, 3-d, 4-c, 5-a

41. Un tesut urban poate fi caracterizat ca radial, ortogonal, linear sau alveolar, daca tinem
cont de criteriul:
● geometriei tramei stradale
42. Recunoasteti cele 4 tesuturi urbane apartinand unor orase europene din prezent sau din
trecut:
● 1-Barcelona, actual, 2- Paris, actual, 3-Roma, vechi, 4- Bucuresti, vechi
43. Ordinea corecta a tiparelor in Diagrama transect ABCD propusa de Stephen Marchall
este:
● A-arbore, b- grid, c-mixt, d-cul de sac

44. Care este corespondenta corecta dintre tipul de tesut si tipul de fronturi stradale din
reprezentarile de mai jos ?
● 1-b, 2-d, 3-e, 4-a, 5-c

45. Morfologia normativă este o metodă de analiză în care:

● Forma urbana este analizata prin prisma indicatorilor ce reflecta calitatea vietii
46. Lectura morfologică a spatiului urban presupune, in mod prioritar:
● Citirea prin explorare directa atat a componentelor cat si a intregului tesut urban
47. Principalele criterii care pot fi folosite la analiza morfologică a unui sistem construit sunt:
● Volum, inaltime, gabarit, orientare, iluminat, structura
48. Cărei școli de morfologie ii apartine ideea că orasul e producator de relatii sociale si
economice care se reflecta in forma fizica:
● franceză
49. Dupa Conzen, cele 3 straturi de bază ale unui tesut urban sunt:
● 1_străzi, 2_străzi+parcele, 3_străzi + parcele + clădiri
50. Analiza morfologica a spatiului urban pune accent pe:
● Specificitatea elementelor componente prin raportare la modele si tipare spatiale
51. În cadrul unei insule urbane, „linia rosie” reprezinta:
● Limita de separare dintre spatiul construit si neconstruit
52. În cadrul morfologiei urbane, centralitatea este înțeleasa ca:
● Un model de organizare spatiala ce exprima raportarea primara a omului la
spatiu/teritoriu
53. Principalele criterii care pot fi folosite la analiza morfologică a unui sistem parcelar sunt:
● gradul de fragmentare, geometria, marimea, proportiile, deschiderea la strada
 ● forma parcelelor, suprafata, deschiderea la strada, proportiile, modul de ocupare
54. Într-un oras, identificarea morfologica a diferitelor tipuri de trama stradala se face cu
scopul de a:
● Evidenția expresivitatea formei urbane si a modului de evolutie in fiecare etapa
istorica
55. Diferenta morfologica intre un tesut medieval si unul apartinand perioadei moderne
consta in:
● Prezenta spatiilor interconectate in cadrul tesutului medieval/ absenta lor in
tesuturile perioadei moderne
56. „Codul morfologic” este o noțiune care se referă la:
● Metodă de analiză multicriterială a componentelor țesutului urban
57. Carlo Aymonino și Aldo Rossi introduc în morfologia urbană noțiunile:
● permanenta structurii urbane, „locus”, „oras analog”
58. Între criteriile de analiză a relației construcție-parcelă, cele mai relevante sunt:
● Pozitia constructiei fata de limita parcelei, modul de construire, POT, CUT
59. Principalele criterii care pot fi folosite la analiza morfologică a unui sistem stradal sunt:
● Ierarhia retelei stradale, gradul de integrare/ segregare, tipuri de intersectii,
caracterul urban al strazilor
60. Intre analiza morfo-tipologica urbana si reglementarea urbanistica se stabileste o relatie
de:
● influenta bilaterala
61. Elementele care pot dicta periodizarea morfologica in evolutia unui oras sunt:
● Factori istorici, geografici, economici, tipare culturale si spirituale specifice
62. Sistemul parcelar in mediul rural se caracterizeaza prin:
● Dimensiuni mari ale loturilor, folosinte diferite pe aceeași parcela, adancime mare
a lotului
63. Caracteristicile perioadei morfologice predominante in evolutia bucurestiului (~1831)
sunt:
● discontinuitatea structurii urbane, prezenta unitatilor parohiale cu rol coeziv
64. Macro-forma urbana poate fi considerata expresie a:
● dinamicii orasului si a metamorfozelor tesutului urban
65. Intre criteriile calitative de analiza morfo-tipologica a sistemului viar, cele mai
importante sunt:
● gabarite, locatie, geometrie, vechime, mod de utilizare
66. Abordarea morfologica a orasului pune accentul pe:
● Delimitarea si tipologizarea tesutului urban