Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 1

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

arhitecturii „vizionare” din a doua jumatate a secoolullui al XVIII-lea, evidentiate de exemplul din imagine.
(4p)
(E.L.Boullee, Cenotaful lui Newton/ Biblioteca regala)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale arhitecturii imobilului de raport parizian in timpul celei
de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au sustinut pe fond reevaluarea si intoarcerea la sursele arhitecturale
medievale tarzii ale creatiei lui Karl Fredrich Schinkel, la inceputul secolului al XIX-lea? (1p)
o Constientizarea rationalitatii structurilor gotice si prelucrarea principiilor acestora in opere care se
delimitau clar de retorica barocului;
● Asimilarea goticului geniului creator locat si investirea sa cu valoare nationala apta sa exprime
aspiratiile de libertate si uniune a germanilor;
o Asocierea stilului gotic cu momentele de apogeu ale crestinismului occidental si, din acest
considerent, manipularea semnificatiilor acestui limbaj formal in scopul unei reforme etice si
arhitecturale.
1. Arhitectura vizionara:
Din punct de vedere stilistic Boullee se separa complet de traditie, propune o arhitectura
monumentala prin folosirea volumelor simple : cubul, piramida si mai ales sfera considerandu-le forme
„pure”, de asemenea, depaseste intentionat limitele rationalului. Arhitectura monumentala nu este una
populara, ci una destinata acelor functiuni si institutii care materializau un mesaj complex social sau
cultural, cladiri cu functiune comemorativa.
Cenotaful: ilustreaza ideea generala a felului in care se adreseaza arhitecturii, dispare ordinul de
arhitectura, transmite o semnificatie, si nu doar respecta niste reguli. Scoaterea din scara, interpretarea
exagerata a elementelor componente, a dimensiunilor, obiectul de arhitectura ajunge in zona utopicului
si a irealizabilului.
In ce priveste Biblioteca regala, aceasta sintetizeaza teoria clasica, interpreteaza Pantheonul
roman.

2. Arhitectura imobilului de raport parizian

Parisul lui Haussman a inceput sa fie mobilat cu un nou tip de arhitectura destinata locuirii:
imobilul de raport.Ariditatea acestei arhitecturi a fost rezultatul standardizarii programului prin:
limitarea deschiderii frontului stradal (60-100m), limitarea inaltimii (max 20m), impunerea alinierii
corniselor, masurile privind insorirea si igiena, exprimarea zonei de acces in afara volumului, program
urbanism pt infrumusetarea Parisului destinat burgheziei, permise console de 1,2 m cu deschideree pe
intreaga fatada, inaltimea nivelelor era plafonata la 2,6m, minim, etajul care primea cea mai multa
atentie piano nobile, acesta putea sa aiba inaltimea mai mare fata de ceelalte etaje care se apropiau mai
tare de minimul admis, parcelarea cu frontul intre 15 si 30 m si adacime intre 20 si 40 m.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 2

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor eclectismului
sintetic in arhitectura franceza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, evidentiate de exemplul din
imagine. (4p)
(Victor Baltard, St Augustin, Paris)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale inovatiilor arhitecturale si tehnice introduse de
constructiile amplelor pavilioane expozitionale construite in timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-
lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale timpurii
(in special cele romanice) in teoria si arhitectura promovate de Heinrich Hubsch in prima jumatate a secolului
al XIX-lea? (1p)
o Asocierea expresiei artistice medievale timpurii cu perioada de coagulare a crestinismului occidental si
implicit rolul pe care estetica romanica ar fi jucat-o in reformarea vietii religioase;
● Reconsiderarea potentialului expresiv al arhitecturii medievale timpurii a carei evlutie se cinsidera ca a fost
curmata brusc de evolutiile complexe si cu larga raspandire a goticului;
o Afirmarea nepotrivirii principiilor arhitecturii clasice grecesti (schema structurala trilitica, folosirea blocurilor
de piatra etc) in contextul climatic si cel al materialelor si tehnicilor de constructie din partea de nord a
Europei.
1. ECLECTISMUL SINTETIC -> ARHITECTURA FRANCEZA
Eclectismul sintetic reprezinta o sinteza de mai multe stiluri arhitecturale. Acest curent are la
baza intoarcerea spre sursele trecutului, imitandu-le sau folosindu-le in sinteze originale, fiind relative si
variabile. Folosirea trecutului pt a aduce semnificatii in prezent, negand modernitatea.Apropiindu-se din
multe puncte de vedere de sensurile istorismului, aplicarea termenului de eclectism a avut o evolutie
diferita, fiind utilizat pt desemnarea pluralismului stilistic in arhitectura, inca de la a doua jumatate a
secolului 19.
Biserica St Augustin a fost construita in jurul unui schelet de fier pe timpul Parisului
Haussmanian. Ea prezinta urmatoarele trasaturi: o fatada cu fresce , elemente specifice arhitecturii
renascentiste, are si caracteristici ale goticului : rozeta de pe fatada principala, fronton triunghiular, dar
si caracteristici ale romanicului de origine toscana: cupola si porticul. Aceasta arata gusturile diverse ale
burgheziei franceze, dar mai ales optiunea pt grandoare. Elementele preluate din diverse etape
asamblate intr-o constructie cu multe elemente diferite, reflecta criza estetica a momentului.
Monumentele inlocuiesc tesutul urban cu tesutul istoric.

2. INOVATII ARHITECTURALE – PAVILIONUL EXPOZITIONAL

Evenimentele expozitionale, internationale organizate periodic in Europa sau peste ocean,
in SUA, au avut ca principal scop popularizarea progreselor tehnicii si ale industriei. Crystal Pallace
deschide un nou capitol in istoria arhitecturii inaugurand constructiile de mari dimensiuni realizate din
materiale noi, in principiu fier,sticla,beton, eliminand complet referintele la trecutul arhitecturii.
Intreaga constructie a fost realizata din elemente prefabricate, modulate in baza dimensiunilor maxime
ale foii de sticla (2,4x2,4m) rezultand o retea metalica densa si complexa. Solutie tehnica gasita de
Joseph Paxton consta in demontarea si refolosilea ulterioara a elementelor componente ale
cladirii.Noutatea a constat in prefabricarea tuturor elementelor componente, scheletul metalic jucand
atat rol structural cat si rol de drenare: grinzi folosite ca jgheaburi si stalpi folositi ca burlane.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 3

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

romantismului in arhitectura din a doua jumatate a secolului al XIII-lea, evidentiate de exemplul din
imagine. (4p)

(Horace Walpole, Strawberry Hill)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale transformarilor urbanistice realizate la Viena in cea de
a doua jumatate a secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au sustinut interpretarea traditiei clasice in creatia lui Jacques-Germain
Soufflot din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea? (1p)
o Asocierea stilului gotic cu perioada de maturizare a dogmelor crestinismului occidental si, din acest
considerent, manipularea principiilor sale in arhitectura de factura clasica.
o Considerarea arhitecturii clasice din perspectiva asocierii sale cu idealurile democratice ale antichitatii si,
in consecinta, utilizarea sa in scopul ilustrarii aspiratiilor spre unitate nationala.
● Asocierea limbajului clasic cu principiile rationale ale goticului si, in aceasta perspectiva, posibilitatea
rezolvarii unor structuri ample care utilizeaza ordinul de arhitectura conform dublei sale finalitati
originare-structurala si decorativa.
 1. ROMANTISM SECOLUL XVIII
Caracteristicile generale ale curentului s-au constituit pe reconsiderarea trecutului medieval, dar si a
traditiei clasice, a vernacularului sau exploatarea pitorescului in opere variate care mizeaza pe frumosul subiectiv. In
arhitectura, romantismul nu a inchegat un stil sau un sistem de forme unitar, ci a fost o stare de spirit, o atitudine
care a declansat un nou mod de a gandi. Romantismul a fost mai degraba exprimarea simultana a mai multor puncte
de vedere, uneori contradictorii.
In ce priveste Strawberry hill putem spune ca se incadreaza intre categoriile „sublimului” si „frumosului”,
estetica secolului 18 interpunea „pitorescul” pt a desemna formele neregulate, nedefinite sau evocatoare. In ciuda
decorului clasicist al interiorului, compozitia de ansamblu este una organica, aparent dezordonata, devine o colectie
de fragmente apartinand unor etape diferite de evolutie a goticului, mai degraba o evocare a atmosferei perioadei.

2. TRANSFORMARI URBANISTICE-VIENA
S-a renuntat la vechea centura fortificata in favoarea unui bulevard circular (ringstrasse) si
in a doua jum a secolului XIX s-au format 3 zone ale orasului : orasul vechi, suburbiile adiacente si
linewall-ul. Interventiille se incadreaza in eclectism tipologic. Bulevardul separa circulatiile destinate
aprovizionarii de cele destinate trasurilor sau omnibuselor, deschiderea acestuia find de 56 m. De
asemenea se mai pot identifica edificii cu rol de reper, de exemplu: Biserica Votiva ( simbol de
comemorare).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 4

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

neoclasicismului in arhitectura din a doua jumatate a secolului XVIII-lea, evidentiate de exemplul din
imagine. (4p)
(Jacques Gondoin, Scoala de chirurgie, Paris)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale arhitecturii vieneze construite pe Ringstrasse in cea de-
a doua jumatate a secolului XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fontul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale
tarzii(gotice) in arhitectura lui Augustus W. Pugin, la inceputul secolului al XIX-lea ? (1p)
o Constientizarea rationalitatii structurilor gotice si prelucrarea principiilor acestora in opere care se
delimitau clar de retorica barocului;
● Asocierea stilului gotic cu momentele de apogeu ale crestinismului occidental si , din acest considerent,
manipularea semnificatiilor acestui limbaj formal in scopul unei dorite reforme etice si arhitecturale.
o Asimilarea goticului geniului creator al britanicilor si investirea sa cu valoarea de stil national apt sa
exprime aspiratiile de uniune.
1. NEOCLASICISM

Neoclasicismul reprezinta o atitudine noua asupra sursei antice, acopera arhitecturile

care se bazeaza pe ordin dintr-o perspectiva noua si incerca utilizarea limbajului clasic intr-un mod
rational. Neoclasicismul este un curent de idei, o suma de atitudini despre cum sursa clasica, sursa de
inspiratie, poate fi folosita in sensuri noi, fiind reinterpretata. Intoarcerea la sensul initial al utilizarii
ordinului de arhitectura a insemnat astfel intoarcerea la origini, la arh greceasca. Inevitabil , atentia
acordata exemplelor antichitatii a implicat o abordare imitativa, imitatia nu a reprezentat , insa, un scop
in sine, tinta fiind cunoasterea in profunzime si deprinderea naturala a inovatiei pe teme clasice.
In ce priveste Scoala de chirurgie de la Paris observam ca este o constructie organizata in jurul unei curti
interioare, un for roman care reinterpreteaza legile compozitionale autentice. Prezinta portic care
compune elevatia dinspre strada si arcul de triumf (acces principal catre curtea interioara), ceea ce
determina omognizare si acoperire ca la Pantheon, din dreptul aulei de autonomie de tip templu.

2. TRANSFORMARI URBANISTICE-VIENA
S-a renuntat la vechea centura fortificata in favoarea unui bulevard circular (ringstrasse) si in a
doua jum a secolului XIX s-au format 3 zone ale orasului : orasul vechi, suburbiile adiacente si linewall-ul.
Interventiille se incadreaza in eclectism tipologic. Bulevardul separa circulatiile destinate aprovizionarii
de cele destinate trasurilor sau omnibuselor, deschiderea acestuia find de 56 m. De asemenea se mai
pot identifica edificii cu rol de reper, de exemplu: Biserica Votiva ( simbol de comemorare).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 5

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

arhitecturii „ingineresti” din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, evidentiate de exemplul din imagine.
(4p)
(Ferdinand Dutert, Galeria Masinilor, Paris)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale arhitecturii vieneze construite pe Ringstrasse in cea de
a doua jumatate a secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale
tarzii(gotice) in arhitectura lui E.E. Viollet-le-Duc la inceputul secolului al XIX-lea? (1p)
o Asocierea stilului gotic cu momentele de apogeu ale crestinismului occidental si implicit rolul pe care
estetica medievala tarzie ar fi jucat-o in reformarea vietii religioase;
o Asimilarea goticului geniului creator al francezilor si, in consecinta, investirea sa cu valoare se stil
national apt sa exprime aspiratiile culturale ale poporului;
● Constientizarea rationalitatii structurilor gotice pe baza studiului exemplelor pastrate si prelucrarea
principiilor acestora in opere care deschideau perspective novatoare.
1. ARHITECTURA „INGINEREASCA”

Printre progresele aduse de arhitectura ,,inginereasca” in a doua jumatate a sec. XIX-lea se

regasesc: inlocuirea otelului cu fonta si fier, progresul inregistrat de industria sticlei, aceasta fiind
produsa in foi care atingeau dimensiunile de 2.5x1.7m. Pe langa calitate, productia a crescut si cantitativ,
perfectionarea metodelor industriale contribuind la scaderea treptata a pretului. Primele inovatii s-au
caracterizat in acoperisurii luminoase realizate de arhitecti francezi. Fundamentala a fost trecerea de la
munca manuala la cea bazata pe masini, principalii determinanti fiind progresul tehnologic care a
stimulat productia mecanizata de bunuri si implicit consumul.
Galeria masinilor a reprezentat rezultatul colaborarii dintre inginerie si arhitectura. In ceea ce
priveste materialele structurale, este folosit preponderent metal, ceea ce ofera posibilitatea
deschiderilor de travee chiar de 110 m. Inginerul face calcule de structura in colaborare cu arhitectul.

2. TRANSFORMARI URBANISTICE-VIENA
S-a renuntat la vechea centura fortificata in favoarea unui bulevard circular (ringstrasse) si in a
doua jum a secolului XIX s-au format 3 zone ale orasului : orasul vechi, suburbiile adiacente si linewall-ul.
Interventiille se incadreaza in eclectism tipologic. Bulevardul separa circulatiile destinate aprovizionarii
de cele destinate trasurilor sau omnibuselor, deschiderea acestuia find de 56 m. De asemenea se mai
pot identifica edificii cu rol de reper, de exemplu: Biserica Votiva ( simbol de comemorare).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 6

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

romantismului in arhitectura din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, evidentiate in exemplul din
imagine. (4p)

James Wyatt, Fonthill Abbey,Anglia,1822

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale interventiei urbanistice care au transformat Parisul in
timpul celei de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale
timpurii (in special romantice) in teoria si arhitectura Rundbogenstil, in prima jumatate a secolului al XIX-
lea? (1p)
● Reconsiderarea potentialului expresiv al arhitecturii medievale timpurii a carei evolutie a fost
curmata brusc de evolutiile complexe si cu larga raspandire a goticului;
o Afirmarea nepotrivirii principiilor arhitecturii clasice grecesti(schema structurala trilitica, folosirea
blocurilor de piatra...) in contextul climatic si cel al materioalelor si tehnicilor de constructie din partea
de nord a Europei;
o Asocierea expresiei artistice medievale timpurii cu perioada de coagulare a crestinismului occidental si
implicit rolul pe care estetica romantica ar fi jucat o in reformarea vietii religioase.
 1. ROMANTISM SECOLUL XIX
Caracteristicile generale ale curentului s-au constituit pe reconsiderarea trecutului medieval, dar si a
traditiei clasice, a vernacularului sau exploatarea pitorescului in opere variate care mizeaza pe frumosul subiectiv. In
arhitectura, romantismul nu a inchegat un stil sau un sistem de forme unitar, ci a fost o stare de spirit, o atitudine
care a declansat un nou mod de a gandi. Romantismul a fost mai degraba exprimarea simultana a mai multor puncte
de vedere, uneori contradictorii.
Fonthill Abbey creeaza o resedinta sub forma unei abatii medievale.In 1807 e terminata, iar in 1820
colapseaza, deoarece nu intelesesera structura utilizata.

2. INTERVENTII URBANISTICE-PARIS

Interventiile urbanistice care au transformat Parisul in timpul celei de-a doua jumatate a
secolului XIX au fost coordonate de Haussmann si au generat mai bine de 165km de strazi noi cu trasee
regulat pavate, iluminare cu gaz, plantatii de aliniament, rigole de drenaj. Pe langa acestea un nou loc
important e ocupat de gradinile si parcurile publice, si o noua retea de circulatii care s a suprapus
tesutului medieval dens si cel mai adesea sufocat era puctata de cladiri publice noi, biserici, cladiri
administrative.
Dupa extinderea Parisului prin alipirea satelor vecine, orasul crestea considerabil pt o mai
eficienta gestiune, acesta fiind impartit in cele 20 de arondismente pastrate pana in prezent. Pe langa
dotarile edilitare moderne, in timpul lui Haussmann era introdus transportul public, la care se adauga
inelul feroviar perimetral relationat prin bulevarde radiale la zona centrala. Traseele noilor bulevarde si
strazi, au fost placate prin construirea de imobile de locuit, cu parter comercial, deschis catre spatiul
public. Populatia cu situatie materiala nefavorabila a fost treptat impinsa spre periferii. Interventiile se
incadraza in eclectismul sintetic.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 7

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

neoclasicismului in arhitectura din prima jumatate a secolului al XIX-lea, evidentiate de exemplul din
imagine. (4p)

(Leo von Klenze, Walhalla, Regensburg)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale interventiilor urbanistice care au transformat Parisul in
timpul celei de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii in sursele medievale
tarzii(gotice) in arhitectura lui Augustus W. Pugin, la inceputul secolului al XIX-lea? (1p)
o Constientizarea rationalitatii structurilor gotice si prelucrarea principiilor acestora in opere care se
delimitau clar de retorica barocului;
● Asocierea stilului gotic cu momentele de apogeu ale crestinismului occidental si , din acest considerent,
manipularea semnificatiilor acestui limbaj formal in scopul unei dorite reforme etice si arhitecturale.
o Asimilarea goticului geniului creator al britanicilor si investirea sa cu valoarea de stil national apt sa
exprime aspiratiile de uniune.
1. NEOCLASICISM

Neoclasicismul are la baza 3 principii: inspiratia greaca si arta prin intermediul arheologiei,
eclectism (recompunere de elemente din stiluri istorice deferite) si stilul modern. Acesta reprezinta
nevoia de reintoarcere la modelul initial: arhitectura antichitatii grecesti, rezultand focusarea principala
de unitatea coloana si antablament ( cum putem obs si in exemplul dat). De asemenea putem spune ca
se punea manifestarea arhitecturii in stransa legatura cu natura. Este exclusa utilizarea ordinului de
arhitectura ca simple decoratii, promovandu-se includerea lor ca parti constructive, cu rol structural si
estetic.
Reluarea Parteonului din Grecia antica ca simbol al geniului si eliberarii germanilor de sub
dominatia franceza. Templul adaposteste statui ale marilor personalitati istorice germane. Luand drept
exemplu creatia lui Leo von Klenze, se disting, in directa legatura cu aceasta, principalele trasaturi ale
neoclasicismului.Curentul s-a bazat pe redescoperirea simplitatii, a formelor rationale, logice si
justificate si atingerii frumosului obiectiv.

2. INTERVENTII URBANISTICE CE AU TRANSFORMAT PARISUL

Interventiile urbanistice care au transformat Parisul in timpul celei de-a doua jumatate a
secolului XIX au fost coordonate de Haussmann si au generat mai bine de 165km de strazi noi cu trasee
regulat pavate, iluminare cu gaz, plantatii de aliniament, rigole de drenaj. Pe langa acestea un nou loc
important e ocupat de gradinile si parcurile publice, si o noua retea de circulatii care s a suprapus
tesutului medieval dens si cel mai adesea sufocat era puctata de cladiri publice noi, biserici, cladiri
administrative.
Dupa extinderea Parisului prin alipirea satelor vecine, orasul crestea considerabil pt o mai
eficienta gestiune, acesta fiind impartit in cele 20 de arondismente pastrate pana in prezent. Pe langa
dotarile edilitare moderne, in timpul lui Haussmann era introdus transportul public, la care se adauga
inelul feroviar perimetral relationat prin bulevarde radiale la zona centrala. Traseele noilor bulevarde si
strazi, au fost placate prin construirea de imobile de locuit, cu parter comercial, deschis catre spatiul
public. Populatia cu situatie materiala nefavorabila a fost treptat impinsa spre periferii. Interventiile se
incadraza in eclectismul sintetic.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 8

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

neoclasicismului din prima jumatate a secolului al XIX-lea, evidentiate de exemplul din imagine. (4p)

(Karl Friedrich Schinkel, Altes Museum, Berlin)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale invatamantului de arhitectura promovat in Franta la
Ecole des Beaux-arts in timpul secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)

3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale
tarzii(gotice) in arhitectura lui E.E. Viollet-le-Duc la inceputul secolului al XIX-lea? (1p)
o Asocierea stilului gotic cu momentele de apogeu ale crestinismului occidental si implicit rolul pe care
estetica medievala tarzie ar fi jucat-o in reformarea vietii religioase;
o Asimilarea goticului geniului creator al francezilor si, in consecinta, investirea sa cu valoare se stil
national apt sa exprime aspiratiile culturale ale poporului;
● Constientizarea rationalitatii structurilor gotice pe baza studiului exemplelor pastrate si prelucrarea
principiilor acestora in opere care deschideau perspective novatoare.
1. NEOCLASICISM
Neoclasicismul are la baza 3 principii: inspiratia greaca si arta prin intermediul arheologiei,
eclectism (recompunere de elemente din stiluri istorice deferite) si stilul modern. Acesta reprezinta
nevoia de reintoarcere la modelul initial: arhitectura antichitatii grecesti, rezultand focusarea principala
de unitatea coloana si antablament ( cum putem obs si in exemplul dat). De asemenea putem spune ca
se punea manifestarea arhitecturii in stransa legatura cu natura. Este exclusa utilizarea ordinului de
arhitectura ca simple decoratii, promovandu-se includerea lor ca parti constructive, cu rol structural si
estetic.
Altes museum din Berlin reprezinta o sinteza a surselor clasice antice, supusa logicii
compozitionale promovate de teoriile contemporane. Croita in jurul nucleului central, inspirat de compozitia
de tip central a Pantheonului roman, este supusa unui grid ordonator, iar interiorul se deschide spre spatiul
public din fata prin intermediul porticului ionic monumental.

2. ECOLE DES BEAUX ARTS

Inca din secolul al XIX lea au fost stabilite caracteristicile esentiale ale invatamantului
academic de arhitectura, si anume: cursuri teoretice sumare, concursuri de arhitectura lunare si anuale,
castigarea Grand Prix si petrecerea anilor de studii in Roma reprezentand un tel final.
In timpul reorganizarii scolii din anii 1819-1820, parcursul studentilor a fost organizat in doua
cicluri: CICLUL PRIMAR: desen, modelaj, geometrie etc; stapanirea rudimentelor compozitiei de
arhitectura, aplicata pe programe de mica anvergura;CICLUL SUPERIOR= aspecte formale,expresive,
rezolvarea unor programe de arh. complexe
Continutul invatamantului de arhitectura de la ecole des beaux arts s-a incadrat intr-o linie
conservatoare, tributara traditiilor artistice derivate din clasicismul antic, incercand sa tempereze
progresismul. Sunt impuse respectul pt arta si arh anticilor si cautarea frumosului ideal prin studiul
aprofundat si al modelelor trecutului (grecii si romanii).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 9

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor eclectismului
sintetic in arhitectura franceza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, evidentiate de exemplul din
imagine. (4p)

(Charles Garnier, Opera, Paris)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale modelului asezare „autosuficienta” imaginata de Charles
Fourier. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale timpurii
(in special cele romanice) in teoria si arhitectura promovate de Heinrich Hubsch in prima jumatate a secolului
al XIX-lea? (1p)
o Asocierea expresiei artistice medievale timpurii cu perioada de coagulare a crestinismului occidental si
implicit rolul pe care estetica romanica ar fi jucat-o in reformarea vietii religioase;
● Reconsiderarea potentialului expresiv al arhitecturii medievale timpurii a carei evlutie se cinsidera ca a fost
curmata brusc de evolutiile complexe si cu larga raspandire a goticului;
o Afirmarea nepotrivirii principiilor arhitecturii clasice grecesti (schema structurala trilitica, folosirea blocurilor
de piatra etc) in contextul climatic si cel al materialelor si tehnicilor de constructie din partea de nord a
Europei.
1. ECLECTISM SINTETIC
Eclectismul sintetic reprezinta o sinteza de mai multe stiluri arhitecturale. Acest curent are la
baza intoarcerea spre sursele trecutului, imitandu-le sau folosindu-le in sinteze originale, fiind relative si
variabile. Folosirea trecutului pt a aduce semnificatii in prezent, negand modernitatea.Apropiindu-se din
multe puncte de vedere de sensurile istorismului, aplicarea termenului de eclectism a avut o evolutie
diferita, fiind utilizat pt desemnarea pluralismului stilistic in arhitectura, inca de la a doua jumatate a
secolului 19.
Opera de la Paris este produsul major al eclectismului burghez din Paris si reprezinta centrul
al elitei burgheze. Prezinta o ampla cupola metalica cu inspiratie baroca.

2. ASEZARE „AUTOSUFICIENTA”

Modelele ideale(utopice) de ameliorare a dezvoltarii urbane rapide au fost pe de o parte

expuse in publicatii si, pe de alta , au fost realizate partial ca experimente exceptionale si izolate, cel mai
adesea departe de orasele existente.
Modelele de asezari intermediare, intre oras si exploatarea agricola,sunt suficient de reduse pt
a putea avea o structura unitara, dar suficient de mari pt a permite o viata economica si socio-culturala
completa si AUTOSUFICIENTA.In 1822 Charles Fourier imagina FALANSTERUL, reprezentand o cladire
destinata locuirii unui nr de 1800-2000 de persoane. Unitatea era amplasata in mediul natural formand
”un oras in miniatura, dar fara strazi deschise”, si era gandita astfel incat sa poata fi multiplicata pentru a
forma o retea.
In proiectul sau complex si utopic, arhitectul capata un rol central de potential salvator al lumii.
FALANSTERUL includea: spatii de locuit restranse, bucatarii comune, gradina de iarna” cu sere incalzite,
un templu dedicat comuniunii omului cu universul, un templu dedicat celebrarii artelor, spatii destinate
vizitatorilor, intreaga compozitie era dominata de un „turn al ordinii”.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 10

1. Raportandu-va la contextul istoric si cultural, comentati principalele trasaturi ale manifestarilor

neoclasicismului in arhitectura din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, evidentiate de exemplul din
imagine. (4p)

(Jacques-Germain Soufflot, Biserica Ste. Genevieve, Paris)

2. Expuneti si comentati doua trasaturi definitorii ale transformarilor urbanistice realizate la Viena in cea de-a
doua jumatate a secolului al XIX-lea. (2x2p=4p)
3. Care dintre motivatiile enuntate au reprezentat fondul reevaluarii si intoarcerii la sursele medievale timpurii
(in special cele romanice) in teoria si arhitectura promovate de Heinrich Hubsch in prima jumatate a secolului
al XIX-lea? (1p)
o Asocierea expresiei artistice medievale timpurii cu perioada de coagulare a crestinismului occidental si
implicit rolul pe care estetica romanica ar fi jucat-o in reformarea vietii religioase;
● Reconsiderarea potentialului expresiv al arhitecturii medievale timpurii a carei evlutie se cinsidera ca a fost
curmata brusc de evolutiile complexe si cu larga raspandire a goticului;
o Afirmarea nepotrivirii principiilor arhitecturii clasice grecesti (schema structurala trilitica, folosirea blocurilor
de piatra etc) in contextul climatic si cel al materialelor si tehnicilor de constructie din partea de nord a
Europei.
1. NEOCLASICISM SEC VIII

Neoclasicismul reprezinta o atitudine noua asupra sursei antice, acopera arhitecturile care se
bazeaza pe ordin dintr-o perspectiva noua si incerca utilizarea limbajului clasic intr-un mod rational.
Neoclasicismul este un curent de idei, o suma de atitudini despre cum sursa clasica, sursa de inspiratie,
poate fi folosita in sensuri noi, fiind reinterpretata. Intoarcerea la sensul initial al utilizarii ordinului de
arhitectura a insemnat astfel intoarcerea la origini, la arh greceasca. Inevitabil , atentia acordata
exemplelor antichitatii a implicat o abordare imitativa, imitatia nu a reprezentat , insa, un scop in sine,
tinta fiind cunoasterea in profunzime si deprinderea naturala a inovatiei pe teme clasice.
Biserica Ste. Genevieve reprezinta un proiect de reconstituire, noua biserica urmand sa
inlocuiasca vechiul edificiu de cult. Soufflot a cautat alinierea gustului unei viziuni pure a antichitatii
decizia sa avand finalitati politice- pe de o parte asocierea dintre revolutiile estetice si fundatiile regale si
pe de alta parte afirmarea independentei bisericii anglicane fata de Roma.

2. TRANSFORMARI URBANISTICE –VIENA

S-a renuntat la vechea centura fortificata in favoarea unui bulevard circular (ringstrasse) si in a
doua jum a secolului XIX s-au format 3 zone ale orasului : orasul vechi, suburbiile adiacente si linewall-ul.
Interventiille se incadreaza in eclectism tipologic. Bulevardul separa circulatiile destinate aprovizionarii
de cele destinate trasurilor sau omnibuselor, deschiderea acestuia find de 56 m. De asemenea se mai
pot identifica edificii cu rol de reper, de exemplu: Biserica Votiva ( simbol de comemorare).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 11

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Etienne-Louis Boullee : Cenotaful lui Newton)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (Henri Labrouste: Biblioteca Ste. Genevieve, Paris)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale interventiilor urbanistice ( planul de extensie realizat de Ildefons
Cerda) care au transformat Barcelona in timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea (1,5+1,5=3p)
 1. Cenotaful. Se incadreaza in arhitectura vizionara. din a doua jum a sec 19.

Din punct de vedere stilistic Boullee se separa complet de traditie, propune o arhitectura
monumentala prin folosirea volumelor simple : cubul, piramida si mai ales sfera considerandu-le forme
„pure”, de asemenea, depaseste intentionat limitele rationalului. Arhitectura monumentala nu este una
populara, ci una destinata acelor functiuni si institutii care materializau un mesaj complex social sau cultural,
cladiri cu functiune comemorativa.

Cenotaful: ilustreaza ideea generala a felului in care se adreseaza arhitecturii, dispare ordinul de
arhitectura, transmite o semnificatie, si nu doar respecta niste reguli. Scoaterea din scara, interpretarea
exagerata a elementelor componente, a dimensiunilor, obiectul de arhitectura ajunge in zona utopicului si a
irealizabilului.

2. Henri Labrouste- Biblioteca Ste Genevieve:

Proiect ce se incadreaza in curentul arhitecturii ingineresti, dar inglobeaza trasaturi ale

neoclasicismului. Acesta prezita urmatoarele elemente: structura de fonta, incalzire, luminare prin gaz,
deschis pe perioada noptii, bosaje la parter si la piano nobile.
La exterior se incadreaza prin referinte minime la clasicismul orasului, iar interiorul face apel la tehnicile si
materialele produse industrial prin coloane interioare din fonta care pornesc de la modelul clasic.

3. Interventii urbanistice care au transformat Barcelona.

Lucrarea lui Cerda aduna, relationeaza si detaliaza toate temele importante ale noii literaturi de specialitate:
perspectiva istorica aplicata istoriei urbane, propune clasificari ale oraselor, metodelor de planificare ale acestora si
a elementelor urbane( circulatii carosabile, strazi si piete, locuire, spatii verzi, etc)

Acesta a inceput sa studieze imprejurimile topografice ale Barcelonei medievale. Dezvolta o teorie de
dezvoltare extra muros ale orasului pe baza de igiena si sanatate publica.
Planul de extensie era de 26 km patrati, acesta impartea nucleul istoric (in pasul ei)in coloane de unitati egale forma
patrata, separate de o retea ortogonala de strazi cu latime de 20m si trotuar de 5m. Ceea ce rezulta sunt insule cu
latura de 133m si colturile tesite la 45 grade rezultand astfel intersectia de tip piata.

Fiecare insula trebuia sa aibe un regim de inaltime scazut , egal cu latimea strazii si maxim 4 etaje dispuse pe
doua laturi paralele. Procentul de ocupare este de 28%. In ciuda acestei idei in urmatoarele decenii, dezvoltatorii au
construit cladiri cu un regim ridicat de inaltime, pana la 12 nivele, spatiile interioare utilizate cat si laturile (interiorul
acolo unde se mai poate).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 12

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) ( Karl Friedrich Schinkel : Befreiungsdom („Catedrala eliberarii”), Berlin)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (Philip Harwick: Euston Station ( Gara Euston), Londra)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale gandirii urbanistice utopiste promovate de Charles Fourier in
proiectul imaginat pentru „Falanster” (1,5+1,5=3p)
 1. Karl Friedrich Schinkel: Befriungsdom

Exemplul dat in imagine, este simbolul eliberarii statelor germane de sub ocupatia franceza. Astfel la
construirea ei, au ales stilul gotic, considera un stil la origine german, ca sa reprezinte cu adevarat identitatea
nationala. Curent: Idealul Clasic in prima jumatate a secolului al XIX-lea

2. Gara Euston:

Constructiile care tin de arhitectura transportului feroviar fac apel la traditiile arhitecturii trecute,
fiind un program nou. La Euston Station porticul monumental central este de factura clasica, despartea
prima gara din londra de tesutul urban si reprezenta o interfata intre terminal si piata din vecinatate . Spre
deosebire de alte programe arhitecturale uitate, reinviate in acest secol, garile au adus un nou tip de
provocare si o discutie ampla legata de cum ar trebui abordat stilistic.

3. Doua trasaturi ale Falansterului:

Modelele ideale(utopice) de ameliorare a dezvoltarii urbane rapide au fost pe de o parte

expuse in publicatii si, pe de alta , au fost realizate partial ca experimente exceptionale si izolate, cel mai
adesea departe de orasele existente.
Modelele de asezari intermediare, intre oras si exploatarea agricola,sunt suficient de reduse pt
a putea avea o structura unitara, dar suficient de mari pt a permite o viata economica si socio-culturala
completa si AUTOSUFICIENTA.In 1822 Charles Fourier imagina FALANSTERUL, reprezentand o cladire
destinata locuirii unui nr de 1800-2000 de persoane. Unitatea era amplasata in mediul natural formand
”un oras in miniatura, dar fara strazi deschise”, si era gandita astfel incat sa poata fi multiplicata pentru a
forma o retea.
In proiectul sau complex si utopic, arhitectul capata un rol central de potential salvator al
lumii.
FALANSTERUL includea: spatii de locuit restranse, bucatarii comune, gradina de iarna” cu sere incalzite,
un templu dedicat comuniunii omului cu universul, un templu dedicat celebrarii artelor, spatii destinate
vizitatorilor, intreaga compozitie era dominata de un „turn al ordinii”.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 13

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) ( John Soane: Bank of England, Londra)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (Joseph Paxton, Crystal Palace, Londra)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale imobilului de raport parizian ( rezultat in timpul amplelor operatii
urbanistice care au transformat orasul) din cea de-a doua jumatate a secolului XIX-lea. (1,5+1,5=3p)
 1. Incdrarea intr-un curent arhitectural al John Soane (Bank of England)
NEOCLASICISM sec XVII
Ansamblul a fost construit bucata cu bucta, intreaga constructie trebuind sa fie inchisa de ziduri pline.
Numeroase spaţii interioare au fost iluminate la nivelul acoperirii. O altă constrângere a vizat siguranţa clădirii la foc,
fapt care a determinat eliminarea oricăror forme tradiţionale de rezolvare a acoperirilor din lemn şi tencuială, în
favoarea utilizării elementelor ceramice.Rezultatul a fost o arhitectură de factură clasică a cărei austeritate a fost
dusă la extrem, componentele ordinelor clasice fiind înlocuite de nuturi şi caneluri. Simplificarea tratamentului
arhitectural pare să fie inspirat de ideile lui Laugier: arhitectura care ia modelul arhitecturii clasice trebuie sa fie
inspirata de logica rationala, de constructiile initiale din arh. greceasca antica, nu este necesara repunerea in
compozitie a ordinului atata timp cat el nu eate necesar, face abstractie de ordinul clasic, o arh. purifucata de orice
ornament inutil, valoarea structurilor gotice reprezinta un punct de maxim in intelegerea structurilor arhitecturale.

2. Inovatii arhitecturale- Pavilion

Evenimentele expozitionale, internationale organizate periodic in Europa sau peste ocean, in
SUA, au avut ca principal scop popularizarea progreselor tehnicii si ale industriei.
Crystal Pallace deschide un nou capitol in istoria arhitecturii inaugurand constructiile de mari
dimensiuni realizate din materiale noi, in principiu fier,sticla,beton, eliminand complet referintele la
trecutul arhitecturii. Intreaga constructie a fost realizata din elemente prefabricate, modulate in baza
dimensiunilor maxime ale foii de sticla (2,4x2,4m) rezultand o retea metalica densa si complexa. Solutie
tehnica gasita de Joseph Paxton consta in demontarea si refolosilea ulterioara a elementelor
componente ale cladirii.
Noutatea a constat in prefabricarea tuturor elementelor componente, scheletul metalic
jucand atat rol structural cat si rol de drenare: grinzi folosite ca jgheaburi si stalpi folositi ca burlane.

3. Doua trasaturi ale imobilului de raport parizian din a doua jumatate a secolului XIX sunt:

Parisul lui Haussman a inceput sa fie mobilat cu un nou tip de arhitectura destinata locuirii: imobilul de
raport.Ariditatea acestei arhitecturi a fost rezultatul standardizarii programului prin: limitarea deschiderii frontului
stradal (60-100m), limitarea inaltimii (max 20m), impunerea alinierii corniselor, masurile privind insorirea si igiena,
exprimarea zonei de acces in afara volumului, program urbanism pt infrumusetarea Parisului destinat burgheziei,
permise console de 1,2 m cu deschideree pe intreaga fatada, inaltimea nivelelor era plafonata la 2,6m, minim, etajul
care primea cea mai multa atentie piano nobile, acesta putea sa aiba inaltimea mai mare fata de ceelalte etaje care
se apropiau mai tare de minimul admis, parcelarea cu frontul intre 15 si 30 m si adacime intre 20 si 40 m.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 14

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Jacques-Germain Soufflot, Ste. Genevieve/ Pantheon, Paris)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) ( Arh. C. Dutert, ing. Contamin, Pierron, Charton, Galeria masinilor, Paris)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale interventiilor urbanistice care au transformat Parisul in timpul
celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea (1,5+1,5=3p)
 1. Curentul in care se incadreaza este neoclasicismul celei de a doua jumatati a secolului 18.

Neoclasicismul reprezinta o atitudine noua asupra sursei antice, acopera arhitecturile care se
bazeaza pe ordin dintr-o perspectiva noua si incerca utilizarea limbajului clasic intr-un mod rational.
Neoclasicismul este un curent de idei, o suma de atitudini despre cum sursa clasica, sursa de inspiratie,
poate fi folosita in sensuri noi, fiind reinterpretata. Intoarcerea la sensul initial al utilizarii ordinului de
arhitectura a insemnat astfel intoarcerea la origini, la arh greceasca. Inevitabil , atentia acordata
exemplelor antichitatii a implicat o abordare imitativa, imitatia nu a reprezentat , insa, un scop in sine,
tinta fiind cunoasterea in profunzime si deprinderea naturala a inovatiei pe teme clasice.
Biserica Ste. Genevieve reprezinta un proiect de reconstituire, noua biserica urmand sa
inlocuiasca vechiul edificiu de cult. Soufflot a cautat alinierea gustului unei viziuni pure a antichitatii
decizia sa avand finalitati politice- pe de o parte asocierea dintre revolutiile estetice si fundatiile regale si
pe de alta parte afirmarea independentei bisericii anglicane fata de Roma.

2. Arhitectura inginereasca din a doua jum a secolului 19:

Printre progresele aduse de arhitectura ,,inginereasca” in a doua jumatate a sec. XIX-lea se

regasesc: inlocuirea otelului cu fonta si fier, progresul inregistrat de industria sticlei, aceasta fiind
produsa in foi care atingeau dimensiunile de 2.5x1.7m. Pe langa calitate, productia a crescut si cantitativ,
perfectionarea metodelor industriale contribuind la scaderea treptata a pretului. Primele inovatii s-au
caracterizat in acoperisurii luminoase realizate de arhitecti francezi. Fundamentala a fost trecerea de la
munca manuala la cea bazata pe masini, principalii determinanti fiind progresul tehnologic care a
stimulat productia mecanizata de bunuri si implicit consumul.
Galeria masinilor a reprezentat rezultatul colaborarii dintre inginerie si arhitectura. In ceea ce
priveste materialele structurale, este folosit preponderent metal, ceea ce ofera posibilitatea
deschiderilor de travee chiar de 110 m. Inginerul face calcule de structura in colaborare cu arhitectul.

3.Interventii in Paris din a doua jumatate a secolului XIX

Interventiile urbanistice care au transformat Parisul in timpul celei de-a doua jumatate a
secolului XIX au fost coordonate de Haussmann si au generat mai bine de 165km de strazi noi cu trasee
regulat pavate, iluminare cu gaz, plantatii de aliniament, rigole de drenaj. Pe langa acestea un nou loc
important e ocupat de gradinile si parcurile publice, si o noua retea de circulatii care s a suprapus
tesutului medieval dens si cel mai adesea sufocat era puctata de cladiri publice noi, biserici, cladiri
administrative.
Dupa extinderea Parisului prin alipirea satelor vecine, orasul crestea considerabil pt o mai
eficienta gestiune, acesta fiind impartit in cele 20 de arondismente pastrate pana in prezent. Pe langa
dotarile edilitare moderne, in timpul lui Haussmann era introdus transportul public, la care se adauga
inelul feroviar perimetral relationat prin bulevarde radiale la zona centrala. Traseele noilor bulevarde si
strazi, au fost placate prin construirea de imobile de locuit, cu parter comercial, deschis catre spatiul
public. Populatia cu situatie materiala nefavorabila a fost treptat impinsa spre periferii. Interventiile se
incadraza in eclectismul sintetic.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 15

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) ( Charles Garnier, Opera de la Paris)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) ( Thomas Telford: Menai Bridge)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale dezbaterilor si realizarilor arhitecturale din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, prin care, prin reveniea la traditiile productiei artizanale, s-a incercat oferirea unei alternative
la dezvoltarea rapida a industriei si implicit a materialelor si tehnicilor de constructie noi. (1,5+1,5=3p)
1. Garnier-Opera de la Paris

Eclectismul sintetic reprezinta o sinteza de mai multe stiluri arhitecturale. Acest curent are la baza
intoarcerea spre sursele trecutului, imitandu-le sau folosindu-le in sinteze originale, fiind relative si variabile.
Folosirea trecutului pt a aduce semnificatii in prezent, negand modernitatea.Apropiindu-se din multe puncte
de vedere de sensurile istorismului, aplicarea termenului de eclectism a avut o evolutie diferita, fiind utilizat
pt desemnarea pluralismului stilistic in arhitectura, inca de la a doua jumatate a secolului 19.
Opera de la Paris este produsul major al eclectismului burghez din Paris si reprezinta centrul al
elitei burgheze. Prezinta o ampla cupola metalica cu inspiratie baroca.

2. Menai Bridge
In zona dotarilor edilitare sunt facute progrese, constructii care fac parte din amenajarea
imprejmuirilor, cele mai notabile fiind podurile. In 1801 era finalizat cu succes proiectul lui Thomas Telford
pentru podul suspendat peste stramtoarea Menai.

3. Reveniea la traditiile productiei artizanale

Principalii determinanţi ai fenomenului de revolutie industriala au fost progresul tehnologic care a

stimulat producţia mecanizată de bunuri (înlocuind astfel producţia artizanală) şi implicit consumul,
determinând astfel acumularea de capital. Primul salt notabil se făcea în producţia mecanizată de textile.
Prin rapida dezvoltare economică apar divergenţele de interpretare ale perioadei cuprinse între
jumătatea secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XIX-lea, de la acceptarea modernizării rapide a lumii
occidental europene în baza propriilor merite şi până la punerea prosperităţii pe seama exploatării coloniale
a unei mari părţi a lumii de către europeni, roadele fiind împărţite inegal şi inechitabil.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 16

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Gottfried Semper, Burgtheater (Teatrul orasului), Viena)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) ( Philip Hardwic, Euston Station ( Gara Euston), Londra)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale interventiilor urbanistice ( planul de extensie realizat de Ildefons
Cerda) care au transformat Barcelona in timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea (1,5+1,5=3p)
 1. Teatrul Burgtheater

Cladirea din imagine este inspirata de expresivitatea baroca timpurie amintind de epoca in care
reprezentatiile reusisera sa aduca impreuna in entuziasmul cultural reprezentantii clerului,pe cei ai
aristrocratiei dar si oameni de rand. Universitatea vieneza se intorcea la estetica renascrentista ca o
celebrare a culturii liberale, laice, a modernitatii si a rationalismului. Scenografia imaginata evidentia lipsa de
ancorare a traditiilor liberare din istoria austriecilor.

2. Gara Euston:
Constructiile care tin de arhitectura transportului feroviar fac apel la traditiile arhitecturii trecute,
fiind un program nou. La Euston Station porticul monumental central este de factura clasica, despartea
prima gara din londra de tesutul urban si reprezenta o interfata intre terminal si piata din vecinatate . Spre
deosebire de alte programe arhitecturale uitate, reinviate in acest secol, garile au adus un nou tip de
provocare si o discutie ampla legata de cum ar trebui abordat stilistic.

3. Interventii urbanistice care au transformat Barcelona.

Lucrarea lui Cerda aduna, relationeaza si detaliaza toate temele importante ale noii literaturi de specialitate:
perspectiva istorica aplicata istoriei urbane, propune clasificari ale oraselor, metodelor de planificare ale acestora si
a elementelor urbane( circulatii carosabile, strazi si piete, locuire, spatii verzi, etc)

Acesta a inceput sa studieze imprejurimile topografice ale Barcelonei medievale. Dezvolta o teorie de
dezvoltare extra muros ale orasului pe baza de igiena si sanatate publica.
Planul de extensie era de 26 km patrati, acesta impartea nucleul istoric (in pasul ei)in coloane de unitati egale forma
patrata, separate de o retea ortogonala de strazi cu latime de 20m si trotuar de 5m. Ceea ce rezulta sunt insule cu
latura de 133m si colturile tesite la 45 grade rezultand astfel intersectia de tip piata.

Fiecare insula trebuia sa aibe un regim de inaltime scazut , egal cu latimea strazii si maxim 4 etaje dispuse
pe doua laturi paralele. Procentul de ocupare este de 28%. In ciuda acestei idei in urmatoarele decenii, dezvoltatorii
au construit cladiri cu un regim ridicat de inaltime, pana la 12 nivele, spatiile interioare utilizate cat si laturile
(interiorul acolo unde se mai poate).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 17

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Marie-Joseph Peyre, Charles de Wailly: Theatre de l’Odeon, Paris)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (Lewis Cubitt: King’s Cross Station ( Gara King’s Cross), Londra)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale imobilului de raport parizian ( rezultat in timpul amplelor operatii
urbanistice care au transformat orasul) din cea de-a doua jumatate a secolului XIX-lea. (1,5+1,5=3p)
 1. Teatrul de l’Odeon

Exemplul din imagine porneste de la amprenta circulara a teatrului antic. Acesta are un exterior auster.
Spre deosebire de baroc, prisma prezinta acoperire in 2 ape si nu prezinta decoratii inutile sau
scenografie.Simbolizeaza locul care uneste 2 lumi: aristrocratia si oamenii de rand.

2. Gara King’s Cross:

La jumatatea secolului XIX la Londra la King’s Cross se fac progrese in proiectarea programului de gara.
Aceasta are o forma austera la exterior , impartita in mod simetric de turmul cu ceas, si totodata si la
interior, celor doua tronsoane corespunzand ample arce dispuse de o parte si de alta a ceasornicului.
Structurile de acoperire semicirculare ale peroanelor ating o lungime de cc 85 metri si o latime record de 32
de metri. Eforturile se descarcau intr-o parte pe zidurile exterioare ale garii si in axul central care descarca pe
pile de zidarie.

3. Doua trasaturi ale imobilului de raport parizian din a doua jumatate a secolului XIX sunt:

Parisul lui Haussman a inceput sa fie mobilat cu un nou tip de arhitectura destinata locuirii:
imobilul de raport.Ariditatea acestei arhitecturi a fost rezultatul standardizarii programului prin:
limitarea deschiderii frontului stradal (60-100m), limitarea inaltimii (max 20m), impunerea alinierii
corniselor, masurile privind insorirea si igiena, exprimarea zonei de acces in afara volumului, program
urbanism pt infrumusetarea Parisului destinat burgheziei, permise console de 1,2 m cu deschideree pe
intreaga fatada, inaltimea nivelelor era plafonata la 2,6m, minim, etajul care primea cea mai multa
atentie piano nobile, acesta putea sa aiba inaltimea mai mare fata de ceelalte etaje care se apropiau mai
tare de minimul admis, parcelarea cu frontul intre 15 si 30 m si adacime intre 20 si 40 m.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 18

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Jacques Gondouin, Scoala de Chirurgie, Paris)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (Henri Labrouste, Biblioteca Ste Genevieve, Paris)

3. Expuneti sussint doua trasaturi definitorii ale inovatiilor arhitecturale si tehnice introduse de constructiile
amplelor pavilioane expozitionale construite in timpul celei de-a doua jumatati ale secolului XIX-lea. (1,5+1,5=3p)
1.Scoala de chirurgie

Curentul in care se incadreaza este neoclasicism din a doua jumatate a secolului 19.
Neoclasicismul reprezinta o atitudine noua asupra sursei antice, acopera arhitecturile care se
bazeaza pe ordin dintr-o perspectiva noua si incerca utilizarea limbajului clasic intr-un mod rational.
Neoclasicismul este un curent de idei, o suma de atitudini despre cum sursa clasica, sursa de inspiratie,
poate fi folosita in sensuri noi, fiind reinterpretata. Intoarcerea la sensul initial al utilizarii ordinului de
arhitectura a insemnat astfel intoarcerea la origini, la arh greceasca. Inevitabil , atentia acordata
exemplelor antichitatii a implicat o abordare imitativa, imitatia nu a reprezentat , insa, un scop in sine,
tinta fiind cunoasterea in profunzime si deprinderea naturala a inovatiei pe teme clasice.
In ce priveste Scoala de chirurgie de la Paris observam ca este o constructie organizata in jurul
unei curti interioare, un for roman care reinterpreteaza legile compozitionale autentice. Prezinta portic
care compune elevatia dinspre strada si arcul de triumf (acces principal catre curtea interioara), ceea ce
determina omognizare si acoperire ca la Pantheon, din dreptul aulei de autonomie de tip templu.

2. Henri Labrouste- Biblioteca Ste Genevieve:

Proiect ce se incadreaza in curentul arhitecturii ingineresti, dar inglobeaza trasaturi ale

neoclasicismului. Acesta prezita urmatoarele elemente: structura de fonta, incalzire, luminare prin gaz,
deschis pe perioada noptii, bosaje la parter si la piano nobile.
La exterior se incadreaza prin referinte minime la clasicismul orasului, iar interiorul face apel la tehnicile si
materialele produse industrial prin coloane interioare din fonta care pornesc de la modelul clasic.

3. Doua trasaturi ale inovatiilor arhitecturale si tehnice introduse de constructiile amplelor pavilioane
expozitionale:

Evenimentele expozitionale, internationale organizate periodic in Europa sau peste ocean, in

SUA, au avut ca principal scop popularizarea progreselor tehnicii si ale industriei.
Crystal Pallace deschide un nou capitol in istoria arhitecturii inaugurand constructiile de mari
dimensiuni realizate din materiale noi, in principiu fier,sticla,beton, eliminand complet referintele la
trecutul arhitecturii. Intreaga constructie a fost realizata din elemente prefabricate, modulate in baza
dimensiunilor maxime ale foii de sticla (2,4x2,4m) rezultand o retea metalica densa si complexa. Solutie
tehnica gasita de Joseph Paxton consta in demontarea si refolosilea ulterioara a elementelor
componente ale cladirii.
Noutatea a constat in prefabricarea tuturor elementelor componente, scheletul metalic
jucand atat rol structural cat si rol de drenare: grinzi folosite ca jgheaburi si stalpi folositi ca burlane.
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 19

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Karl Friedrich Schinkel: Altes Museum, Berlin)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (I.K.Brunel, Cliffton Bridge, Bristol)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale interventiilor urbanistice desfasurate la Viena in a doua jumatate
a secolului al XIX-lea (proiectul pentru realizarea Ringstrasse). (1,5+1,5=3p)
 1. Altes Museum, Berlin

Curentul in care se incadreaza este neoclasicism din prima jumatate a secolului XIX.

Neoclasicismul are la baza 3 principii: inspiratia greaca si arta prin intermediul arheologiei,
eclectism (recompunere de elemente din stiluri istorice deferite) si stilul modern. Acesta reprezinta nevoia
de reintoarcere la modelul initial: arhitectura antichitatii grecesti, rezultand focusarea principala de unitatea
coloana si antablament ( cum putem obs si in exemplul dat). De asemenea putem spune ca se punea
manifestarea arhitecturii in stransa legatura cu natura. Este exclusa utilizarea ordinului de arhitectura ca
simple decoratii, promovandu-se includerea lor ca parti constructive, cu rol structural si estetic.

Altes museum din Berlin reprezinta o sinteza a surselor clasice antice, supusa logicii
compozitionale promovate de teoriile contemporane. Croita in jurul nucleului central, inspirat de compozitia
de tip central a Pantheonului roman, este supusa unui grid ordonator, iar interiorul se deschide spre spatiul
public din fata prin intermediul porticului ionic monumental.

2. Clifton Bridge
In zona dotarilor edilitare sunt facute progrese, constructii care fac parte din amenajarea
imprejmuirilor, cele mai notabile fiind podurile.Căutările şi experimentele atingeau un punct de maxim în
realizările lui I. K.Brunel, si anume Clifton Bridge pe râul Avon, lângă Bristol, 214 m, 1836. Din punct de
vedere estetic expresivitatea structurii era completată de tratarea arhitecturală a pilonilor majori de
susţinere.

3. Doua trasaturi ale interventiiloe urbanistice desfasurate in Viena in a doua jumatate a secolului 19.

S-a renuntat la vechea centura fortificata in favoarea unui bulevard circular (ringstrasse) si in a
doua jum a secolului XIX s-au format 3 zone ale orasului : orasul vechi, suburbiile adiacente si linewall-ul.
Interventiille se incadreaza in eclectism tipologic. Bulevardul separa circulatiile destinate aprovizionarii
de cele destinate trasurilor sau omnibuselor, deschiderea acestuia find de 56 m. De asemenea se mai
pot identifica edificii cu rol de reper, de exemplu: Biserica Votiva ( simbol de comemorare).
Arhitectura occidentala din secolul XIX

EXAMEN VARIANTA 20

1.Incadrati intr-un curent arhitectural exemplul din imagine, argumentand printr-un comentariu succint bazat pe
fundamentele teoretice generale ale curentului, intentiilw autorului, maniera de interpretare a limbajului originar,
etc. (1+2=3p) (Victor Baltrad, Biserica St. Augustin, Paris)

2. Caracterizati pe scurt un element de noutate introdus in arhitectura secolului al XIX-lea, exemplificat de edificiul
din imagine. (3p) (J.M.V.Viel, Alexis Barrault, Palais de l’Industrie, Paris)

3. Expuneti succint doua trasaturi definitorii ale dezbaterilor si realizarilor arhitecturale din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, prin care, prin reveniea la traditiile productiei artizanale, s-a incercat oferirea unei alternative
la dezvoltarea rapida a industriei si implicit a materialelor si tehnicilor de constructie noi. (1,5+1,5=3p)
 1. Biserica St. Augustin, Paris

Curentul in care se incadreaza este eclectismul sintetic in arhitectura franceza din a doua
jumatate a sex XIX.

Eclectismul sintetic reprezinta o sinteza de mai multe stiluri arhitecturale. Acest curent are la
baza intoarcerea spre sursele trecutului, imitandu-le sau folosindu-le in sinteze originale, fiind relative si
variabile. Folosirea trecutului pt a aduce semnificatii in prezent, negand modernitatea.Apropiindu-se din
multe puncte de vedere de sensurile istorismului, aplicarea termenului de eclectism a avut o evolutie
diferita, fiind utilizat pt desemnarea pluralismului stilistic in arhitectura, inca de la a doua jumatate a
secolului 19.
Biserica St Augustin a fost construita in jurul unui schelet de fier pe timpul Parisului
Haussmanian. Ea prezinta urmatoarele trasaturi: o fatada cu fresce , elemente specifice arhitecturii
renascentiste, are si caracteristici ale goticului : rozeta de pe fatada principala, fronton triunghiular, dar
si caracteristici ale romanicului de origine toscana: cupola si porticul. Aceasta arata gusturile diverse ale
burgheziei franceze, dar mai ales optiunea pt grandoare. Elementele preluate din diverse etape
asamblate intr-o constructie cu multe elemente diferite, reflecta criza estetica a momentului.
Monumentele inlocuiesc tesutul urban cu tesutul istoric.

2. Palais de l’Industrie
La 1855 la Paris este construit Palais de l’Industrie ca si copie a Crystal Palace cu scopul expunerii.
Structura metalica cu cea mai mare deschidere la momentul respectiv. Fatadele reflecta o imagine
traditionala pe care burghezia putea sa o perceapa. Rezuma ce se intampla in timpul lui Napoleon si
Haussmann( imagine controlata care reflecta aspiratiile culturale ale burgheziei franceze). Ilustrând prestigiul
şi puterea economică a Franţei lui Napoleon al III-lea, Palais de l’industrie cu dimensiunile de 48 x 192 de
metri (cea mai amplă clădire realizată fără sprijine intermediare) a fost utilizat pentru evenimentele
expoziţionale ale capitalei franceze până în 1906.

3. Reveniea la traditiile productiei artizanale

Principalii determinanţi ai fenomenului de revolutie industriala au fost progresul tehnologic care a stimulat
producţia mecanizată de bunuri (înlocuind astfel producţia artizanală) şi implicit consumul, determinând astfel
acumularea de capital. Primul salt notabil se făcea în producţia mecanizată de textile.

Prin rapida dezvoltare economică apar divergenţele de interpretare ale perioadei cuprinse între jumătatea
secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XIX-lea, de la acceptarea modernizării rapide a lumii occidental europene
în baza propriilor merite şi până la punerea prosperităţii pe seama exploatării coloniale a unei mari părţi a lumii de
către europeni, roadele fiind împărţite inegal şi inechitabil.