Bazilica Sfntul Petru din Roma

Bazilica este rezultatul unor lucrri dealungul mai multor secole. La nceput a
fost doar un monument comemorativ n locul unde apostolul Petru, considerat
drept primul papa al Romei, ar fi fost martirizat i nmormntat, n apropierea
circului lui Nero.

Ea a fost construita pe ruinele vechii bazilici Sf Petru construita de imparatul

Constantin in secolul 3 A.D

Bazilica actuala se dezvolta pe mai multe nivele cel de sus fiind basilica in
sine al doilea catacombele unde sunt inmormantati papii si la ultimul nivel o
necropola antica romana unde s-au gasit ruinele martirionului Sf. Petru din ale
caror coloane s-a inspirat Berini pentru coloanele din interior ce au un motiv
spiralat .

Prima basilica

A fost primul edificiu de o asemenea amploare a crestinatatii fiind mult timp

centrul spiritual al
crestinatatii biserica era compusa din 5 nave despartite de coloane cu un
tavan foarte inalt
Pentru construirea sa s-a sapat in deal fundatia iar cu pamantul ramas s-au
acoperit necropolele de dedesupt pentru a forma fundatia
In basilica Sf Petru se poate observa Evolutia Romei timp de 2 milenii
Pentru reconstruirea Iulius al II lea l-a angajat pe Bramante ce a inceput sa
lucreze in anul 1506 marea parte a vechii basilici fiind demolata de aici si
porecla lui Bramate Bramate Ruinate .
Noua basilica avea plan in cruce greceasca cu un dom gigantic in centru si
flancata de 4 cupole mai mici Pana la moartea sa au fost facute cele 4 arce si
cele 4 pilastri ai cupolei princpiale au fost terminate .
Sectiune verticala si fatada
Unul din putinele elemente care s-au pastrat de la basilica originala a fost usa de
la intrare din bronz denumita il Filarete .
De asemenea s-au pastrat diferite cruci de la basilica originala
Accesul in basilica se face prin intrari ,fiecare intrare simbolizand o sacralitate
ce creste gradual de la stanga la dreapta acest lucru poate fi dedus si din
simbolurile incrustate in fiecare usa si din denumirile lor
1 Usa mortii numita datorita functiunii ei pe parcursul ritualurilor funerare
2 Usa binelui si a raului la panoul de stanga gasim raul in dreapta gasim binele
Il Filarete cea mai veche usa scene generice Nero, pontificari
4 Usa celor sacre usa utilizata pt accesul credinciosilor in basilica
Capela corului tavanul ei este boltit impartit intre 4 colonane de ordin corintic si
este decorat cu ornamente din stucatura .
Altarul conceperii imaculate isi ia numele de la mosaicul din centrul sau cu
motivul fecioarei Maria
In spatele fatadei basilicii de desfasoara un portic lung sau nartex lucru intalnit
ocazional in bisericile stilului romanic italian .
Tavanul boltit este decorat cu stucatura

Este luminat prin mici ferestre intre pendentivi apoi lumina este amplificata
datorita podelei
lustruite de marmura
La fiecare capat al nartexului se afla cate doua coloane de ordin ionic .
La sudul nartexului se afla o statuie ecvestra lui Carol cel Mare executata de
Corachinni iar la nord o statuie a imparatului
Constantin executata de Berini Nava lui Maderno

Ca raspuns la spatiul din crucea greceasca a lui Michelangelo Maderno a

Adaugat 3 alte spatii usor alterand dimensiunile

Dintre spatiile sale si cele ale lui Michelangelo prin acest gest arhitectural el a
dorit sa obtina o aliniere a obeliscului din piata cu fatada basilicii ,el inclinand
putin axa navei

Nava are pilastrii gigantici in perechi pentru a mentine ritmul partilor

basilicii executate de Michelangelo .

Spatiile sunt gigantice , este greu ca lucrurile sa fie percepute la adevarata

lor scara datorita dimensiunii culoarele sale mai au 2 capele mici si una mai
mare rectangulara Capela Sfanta si capela Corului ele sunt decorate puternic
cu stucatura sculptura si mozaic .

Ultima contribuire a lui Maderno asupra basilicii a fost un spatiu ce aduce a

cripta , un confesional subt dom unde cardinalii si alte persoane privilegiate
pot cobora sa fie mai aproape de mormantul apostolului .

PIAZZA SAN MARCO Marele Salon al Europei

- Ansamblul pietei a fost realizat treptat, pe parcursul catorva sute de ani si a

reprezentat centrul puterii politice si religioase a Republicii Venetiene.
-

Amplasta spre laguna, compozitia urbana este alcatuita din doua piete : Piata
San Marco si Piazetta, unite fluent intre ele in unghi drept.

Diferite ca amploare, amandoua au traseu de plan trapezoidal si sunt inconjurate de

constructii din diferite etape stilistice.
Denumite astfel datorita perioadelor diferite in care au fost construite, Procuratia
Veche datand din secolul XII, avea doua niveluri, reconstruita in secolul XVI i-a
fost adaugat un al treilea nivel si denota influente gotice.
-

Procuratia Noua, cu influente clasice dateaza din secolul XVI, fiind inceputa
in 1586 de catre Vincenzo Scamozza si terminata in 1640 de Longhena.

- Cele doua cladiri erau legate de o mica basilica ce a fost drmat pentru a face
loc Aripii Napoleoniene

Vila La Rotonda
Vila La Rotonda este o vila renascentista chiar in afara orasului
Vicenza, in nordul Italiei, proiectata de Andrea Palladio. Numele ei
real este Villa Almerico Capra, dar este cunoscuta si ca La

Rotonda,Villa Capra sau Villa

Almerico.

Design-ul este cel al unei cladiri complet simetrice avand un plan patrat,
avand in toate cele patru fatade cate un portic. Intregul ansamblu este
incadrat intr-un cerc imaginar care atinge fiecare colt al cladirii si centrele
porticulelor
Numele La Rotonda se refera la holul circular din interiorul domului. Daca
am descrie vila in totalitate ca fiind rotunda ar fi incorect, deoarece
cladirea nu este circular si mai degraba intersectia unui patrat cu o cruce.
Fiecare portic are la baza sa trepte care conduc prin intermediul unui
corridor mic, spre domul circular aflat in centru
Fiecare dintre cele 4 porticuri are un fronton decorat cu diferite
statui infatisand zeitati. Forntoanele erau sustinute de sase
coloane ionice si veau fiecare cate o singura fereastra

VILLA MADAMA

 Planul initian conceput de Raphael plasa accesul intr-un ax

lung, perpendicular pe panta dealului. In stanga era o
gradina de o marime considerabila, apoi se trecea printr-un
numar de porti si printr-un pasaj spre o alta gradina cu
vedere spre Tibru.
Vila ar fi surprins vizitatorii prin felul in care se integreaza
cu dealul care o adaposteste prin teatrul prevazut in partea
de S-V a cladirii.
Ies in evidenta coloanele ordinului ionic care flancheaza
fereastra initiala si sistemul care le incadreaza si care face
parte din ordinul tuscan Pe fatada dinspre curtea circulara
apare un numar de opt ferestre la mijlocul carora se afla
intrarea.
Desi in partea stanga a fatadei nu era necesara amplasarea
unor ferestre, Raphael a conceput doua ferestre oarbe
pentru a nu rupe ritmul si pentru a pastra o simetrie
In conceperea fatadei arhitectul a urmarit ca planeitatea sa
fie minima, aceasta avand elemente iesite in relief.

 Este urmarit un ritm, o impartire a fatadei in spatii egale.

Desi coloanele care despart ferestrele si care sustin planseul
apartineau in proiectul initial ordinului ionic, se observa ca
dupa finalizarea constructiei capitelurile lipsesc ramanand
ordinului ionic doar coloanele care apartin ansamblului care
incadreaza aceste ferestrele.
Intrarea in cladire apartine deasemenea ordinului ionic
avand in plus un arc ca element decorativ, acesta nefiind
continuat in interior sub forma unei bolti.
In desenele facute de Raphael pe aceasta fatada, deasupra
geamurilor erau amplasate frontoane ascutite care alternau
cu frontoane curbate dar iin procesul de constructie a vilei sa renuntat la ambele.
Fatada nordica este impartita in 5 spatii egale, trei fiind
acordate logiei care se deschide spre gradina iar celelalte
doua continuandu-se si pe nivelul inferior.
Pe aceasta fatada se observa clar suprapunerea straturilor
elementelor constructive.
Logia era descisa spre gradina care era marginita de spatiu
circulabil si doua axe de circulatie perpediculare la a caror
intersectie in centru era amplasata o fantana
Cele trei goluri erau finalizate cu arce si despartite intre ele
de jumatati de coloana iesite in relief cu capitel apartinand
ordinului ionic.
Pe axa de simetrie a golurilor, sub cornisa erau amplasate
ferestre de dimensiuni mici deasupra carora era prezent un
sir neintrerupt de denticuli.
Fatada din partea estica este relativ simpla din punct de
vedere constructiv.

 Elementul dominant este reprezentat de arcul care este

impartit de axul de simetrie al fatadei, la cele doua nivele
superioare
La nivelul inferior sunt dispuse doua intrari boltite la stanga
si la dreapta axului de simetrie.
Ferestrele apartin ordinului ionic si sunt dispuse simetric fata
de axul de simetrie
Pentru a nu rupe ritmul Raphael a conceput unele ferestre
oarbe astfel incat sa maximizeze impactul arhitectural.
La margini sunt prezente doua coloane cu capitel ionic care
sustin cornisa pe care sunt amplasate ferestre de dimensiuni
reduse deasupra fiecarei ferestre aflate la nevelele
inferioare.
Sirul continuu de denticuli de sub cornisa de pe fatada
nordica inspirat din arhitectura templelor grecesti este
continuat si pe aceasta fatada.

Villa Pisani

Vila poate fi vazuta de la mare distanta fiind

caracterizata de o planimetrie patrata acoperita de o
cupola octogonala.Fatda principala prezinta un sir de
trepte romane care duc spre un portic neo-clasic cu 6
coloane ionice insotite de un timpan cu model pe laturi de
pe coama careia se inalta cupola.
O deschidere in varful cupolei lumineaza de sus
camera central a cladirii,pe pavajul careia corespunzand
deschiderii se afla un gratar care capteaza apa provenita
din precipitatii.

Palatul Chigi Odescalchi

O importanta deosebita o constituie partea originala a

cladirii, a carei fatada a fost proiectata de Bernini. Aceasta
fatada poate fi considerata un adevarat model reprezentativ
palatelor baroce italiene si europene din secolul al XVIIlea.Bernini a propus aceeasi fatada si pentru cea a Luvrului
insa proiectul nu a fost terminat (1665).

 In 1745, mostenitorii Cardinalului Livio cumpara palatul

Cardinalului Flavio Chigi. Acestia decurg la marirea partii
nordice a palatului cu ajutorul arhitectilor Nicola Salvi si Luigi
Vanvitelli. Arhitectii au respectat designul initial al lui Bernini
dar cu siguranta nu au putut pastra proportiile cladirii care
acum sunt latite in exces.
Cladirea apartine curentului artistic baroc (sec al XVII- lea )
Designul impune repetarea elementelor similare rezultand o
simetrie cat se poate de clara.
Blazonul Odescalchi e unul foarte complex. Acesta este
reprezentat prin: un vultur, un leu si sase candele. (pentru ca leul
si uliul erau des folosite pe blazoane, candela a ramas elementul
distinctiv al palatului)

Piazza di Spagna

Piazza di Spagna este unul dintre cele mai populare locuri din
Roma i n acelai timp un loc foarte plcut ochiului. Combinaia
unor scri monumentale celebrele trepte spaniole - cu un
obelisc i o biseric n centrul ateniei, atrag o mulime de
fotografi i turiti.
n Piaa Spaniei se gsete o biseric francez ( Trinit dei
Monti ) n vrful unui deal unde se poate ajunge urcnd pe o scar
foarte lung, cunoscut sub numele de Scalinata della Trinit dei
Monti sau Treptele Spaniole. Ideea de a lega biserica de pia a
aprut n secolul al XVII-lea, cnd francezii au proiectat i o
statuie a Regelui Ludovic al XIV-lea la captul scrilor. Opoziia
papal a fcut ca planurile s fie amnate pn n 1723, cnd
treptele monumentale au fost construite fr statuia regelui. Papa
I a angajat pe arhitectul italian Francesco de Sanctis care a
prezentat un proiect ce a mulumit att papalitatea ct i pe
francezi.

Scara foarte elegant este format din 137 de trepte mprite n

12 sectoare diferite i este deosebit de frumoas n luna mai,
cnd este decorat cu azalee. Treptele sunt n general foarte
aglomerate; atrag att turiti ct si localnici care le folosesc ca loc
de ntlnire.
La baza Treptelor Spaniole se gasete Piazza di Spagna. Piaa
lung i triunghiular este numit dup ambasada Spaniei, de pe
lang Papa de la Roma. n secolul al XVII-lea, zona din jurul
ambasadei era chiar considerat teritoriu spaniel
Fontana della Barcaccia.
La baza treptelor se gsete Fontana della Barcaccia, o
fntn sobr, comandat de Papa Urban al VIII-lea i proiectat
de Gian Lorenzo Bernini. Design-ul, o mic barc, a fost inspirat
de ieirea din matc a rului Tibru din anul 1598, cand o mic
barc a rmas aici dup ce apele s-au retras.
Trinit dei Monti.
Aceast biseric francez, foarte frumoas, este situat pe
un deal n apropierea unei mici piaete numit deasemenea piaa
Trinit dei Monti. De aici turitii se pot bucura de o foarte
frumoas privelite a oraului Roma. La sfritul secolului al XVlea numai o mic capel exista pe acest deal. n 1495, Regele
Franei, Ludovic al XII-lea, a poruncit ridicarea unei noi biserici
care s nlocuiasc capela. Construcia a nceput n anul 1502 i sa prelungit pentru mai multe decade. A fost finalizat de Papa
Sistus al V-lea n anul 1585. Biserica gotic, cu o faad
renascentist are dou turnuri cu clopote. n interior, mai multe
picturi decoreaz diferitele capele. Printre ele se gsesc i dou
lucrri ale lui Daniele da Volterra, un elev al lui Michelangelo
La Scalinata.
Monumentala scar de 135 de trepte a fost inaugurat de
Papa Benedetto al XIII-lea cu ocazia Jubileului din 1725; aceasta a

fost realizat (datorit subveniilor franceze din 1721-1725)

pentru a face legtura ntre Ambasada Spaniol (de unde i revine
i numele pieei) i Biserica Trinit dei Monti. Aceasta a fost
proiectat att de Alessandro Specchi ct i de Francesco De
Sanctis dup generaii de discuii aprinse asupra modului n care
panta abrupt de pe partea lateral a construciei Pincio ar trebui
s fie urbanizat i conectat de biseric. Soluia final afost
aleas de Francesco De Sanctis: o mare scar decorat cu multe
gradene, care primvara i vara sunt mpodobite splendid cu o
multitudine de flori.
Scrile somptuoase, aristocratice, situate la captul unui
drum lung, ce duce spre Tibru, au fost concepute astfel nct
apropiindu-te de ele s creeze efectul de cretere treptat a lor.
Tipic arhitecturii baroce a fost, de fapt, crearea de
perspective lungi, profunde, culminnd cu scene sau fundaluri
monumentale. Scara a fost restaurat in anul 1995.

San Carlo alle Quattro Fontane

 Arta a intrat astfel sub dominaia Bisericii Catolice, care a

cheltuit sume impresionante pentru ridicarea unor noi edificii
de cult. Artitii erau nevoii s respecte reguli stricte
referitoare la creaiile lor. Faadele bisericilor trebuiau s-l
nuceasc pe privitor, pictura trebuia s nfieze scene
religioase ntr-un mod ct mai realist, astfel nct credinciosul
s simt c ia efectiv parte la momentul biblic prezentat.
Astfel a luat natere un nou curent artistic denumit mai trziu
baroc.
Faada bisericii este ncrcat, prezentnd jocuri de plinuri i
goluri. Borromini a reinterpretat elementele clasice ale templului
grecesc, efectul fiind unul impresionant. Biserica prezint o cupol
elipsoidal, care nu se poate vedea din exterior datorit locului
ngust n care e aezat edificiul
Borromini nu a simit nevoia s decoreze puternic interiorul,
considernd c arhitectura pur poate s treansmit mesajul
dorit. Observm cupola elipsoidal, specific barocului,
inspirat de cea sferic a Panteonului

SantIvo alla Sapienza

Capela are un plan central la care Borromini a ajuns prin

intersectarea a doua triunghiuri echilaterale
identice,primul,orientat cu vraful carte intrare iar cel de-al doilea
orientat catre altar.Printre altele,hexagrama simbolizeaza
stradania omului care vrea sa-si depaseasca propria conditie si sa
se indrepte catre absolut, triunghiul orientat cu varful in sus este
cel al planului material,care incearca sa se ridice iar triunghiul
orientatcu varul in jos reprezinta planul spiritual care vine in
intampinarea si ajutorarea planului material.
Compozitia spatiului ne este dezvaluita de cupola,al carei contur
la baza preia motivul hexagramei. Acesta aminteste de steaua lui
David, contopind fatada curba a biericii la curtea interioara a
palatului. Conceptia care a stat la baza capelei nu poate fi
inteleasa decat urmarind linia pilastrilor ce marcheaza intersectia

celor doua volume cu baza triunghiulara,pe care se sprijina

cupola.Prin urmare este nevoie de o miscare ascendenta,miscare
pe care cel aflat in planul pamantesc,material,trebuie sa o faca
pentru a tinde catre planul sipritual.Importanta pe care Borromini
o acorda sensului ascendent in aceasta capela este anuntata din
exterior atat prin inaltimea mare a peretelui in spatele caruia se
afla cupola si a lanternoului cat si prin spirala tridimensionala care
simbolizeaza miscarea permanta,catre cer. Prin perforatiile din
lanternou, soarele ilumineaza domul precum printr-un oculus.
Francesco Borromini a avut si un talisman cu forma unei albine,
acoperisul lanternoului reprezentand un simbol al lui Barberini
care a supravegheat constructia cladirii.
Biserica se inalta la capatul aleii marginita de cladiri, astfel incat
fatada principala este perceptibila de la o distanta mare, chiar din
toate unghiurile, ceea ce sugereaza o descentralizare planificata
de catre Borromini; Arhitectura barocului fiind astfel diferita de
cea a renasterii schimbandu-se de la centralizare la orientari
diferite. Biserica isi schimba pozitia, din planul fontal ajungand in
cel secundar, marginit de celelalte cladiri, mentinandu-si insa
importanta. Acest aspect este prezent si la Sant'Ivo, parent
ascunsa de "aleea tip capsula". O curte, cunoscuta si sub numele
de curtea lui Giacomo della Porta conduce privirea catre intrarea
in biserica.
Fatada lui San'Ivo della Sapienza este concava, fiind realizat un
mulaj perfect in amprenta strazii, completand-o mai mult decat
realizand o discrepanta. Fatada arata ca o continuare a arcelor din
alee, exceptie facand deschiderile in care se afla micile ferestre,
usa si o fereastra mai mare amplasata deasupra usii. Cel mai
important aspect al bisericii este chiar lanternoul ce are un model
spiralat, deasupra caruia se afla impunatoarea cruce. Ca si sursa
de inspiratie pentru lanternou, gasim spirala Vor Frelsers Kirke din
Copenhaga.

Piaa Sf. Petru

Vatican Scala Regia (Bernini)

Bazilica
Sfntul Petru a fost proiectat iniial de Donato Bramante.
Planul bazilicii este n form de cruce, cu o cupol inspirat din
arhitectura templului pgn roman Pantheon. Principala diferenta
dintre stilul lui Bramante i cel al Panteonului este modul n care
este susinut cupola. n cazul Pantheonului, cupola este sprijinit

de un zid continuu, pe cnd cuploa bazilicii Sfntul Petru este

susinut doar pe patru piloni mari, o soluie arhitectural
inovativ n epoc.
Reconstrucia a nceput n 1452, dar a fost abandonat din lips
de fonduri. n 1506, Papa Iuliu al II-lea l-a nsrcinat pe arhitectul
Bramante s drme structura existent i s construiasc o
bazilic grandioas. Papa Paul al III-lea l-a convins pe
Michelangelo s completeze construcia, n 1546. Cupola, una
dintre cele mai frumoase din lume, a fost finisat apoi de
Giacomo della Porta i Domenico Fontana. Noua biseric a fost
terminat i consacrat de-abia n 1626. Planul iniial al fundaiei
fusese schimbat de la o cruce greac la una latin, crend astfel o
nav mai lung. Din vechea bazilic au fost salvate uile de
bronz, din secolul XV, lucrate de Filarete, care umplu portalul
central. n afara porticului de intrare se afl celebra Scala Regia, a
lui Bernini, intrarea de ceremonie n Palatul Vaticanului i una
dintre cele mai magnifice scri din lume
Faada n stil baroc este dominat de statuile Mntuitorului, a
Sfntului Ioan Boteztorul i a 11 Apostoli (cea a sfntului
Apostol Petru se gsete n interior). n mijloc se
afl loggiabinecuvntrii papilor, de unde Papa mparte
binecuvntarea festiv "urbi et orbi". Deasupra intrrii
principale se poate admira mozaicul "Navicella" de Giotto.
Poarta central de bronz este o oper a lui Filarete, care a
fost conceput n 1445 pentru vechia bazilic. Poarta din
dreapta se deschide numai cu ocazia "anilor sfini".
Capela Sixtina este unul dintre cele mai vizitate locuri din Palatul
de la Vatican, Roma, Italia. Capela Sixtina se gaseste in partea
dreapta a Catedralei Sfantul Petru. Aceasta este capela palatului
papal, fiind zidita ca loc de taina si de reculegere, intre anii 14721483, in vremea pontificatului Papei Sixt al IV-lea, si pictata de
catre renumitul artist Michelangelo Buonarroti, in anul 1510.

 Capela Sixtina este de forma paralelipipedica, avand o

lungime de 41 de metri, o latime de 13,41 de metri si o
inaltime de aproape 21 de metri. Se spune ca acestea ar fi
fost dimensiunile Templului zidit de Solomon, in perioada
Vechiului Testament. Cel care a proiectat aceasta cladire a
fost Baccio Pontelli, un arhitect renumit al vremii, iar cel care
a supravegheat ridicarea ei a fost Giovannino del Dolci.
Capela Sixtina este de forma paralelipipedica, avand o
lungime de 41 de metri, o latime de 13,41 de metri si o
inaltime de aproape 21 de metri. Se spune ca acestea ar fi
fost dimensiunile Templului zidit de Solomon, in perioada
Vechiului Testament. Cel care a proiectat aceasta cladire a
fost Baccio Pontelli, un arhitect renumit al vremii, iar cel care
a supravegheat ridicarea ei a fost Giovannino del Dolci.
Capela Sixtina a fost renovata in mai multe etape, intre anii
1980-1999. Recent, in cadrul ultimelor renovari interioare ale
capelei, o parte dintre retusarile cu "vita de vie" au fost
indepartate, aspectul original al tabloului cu Judecata de
Apoi fiind cat de cat scos la lumina.

Chateau royal de Blois

Deasupra fiecarei ferestre se gaseste emblema regala cu

monograma L A Louis et Anne. Galeria de la parter este
incadrata de o parte si de alta de doua scari in spirala ce duc la
dormitoare. Volumetria si decoratiunile sunt in principal realizate
in stil gotic francez dar pe alocuri se simt timide influente ale
stilului italian.
Situata la Nord, aripa Francois I, cu impunatoarea scara constituie
o capodopera a periadei renascentiste (1515) si adaposteste
apartamentele regale care sunt bogat mobilate pentru Francois I ,
Henri III si Catherine de Medici. Cladirea ilustreaza intr-un mod
monumental melanjul intre stilul traditional francez si influenta
italiana.

Arhitectul acestei aripi este considerat Dominique de Cortona,

care realizeaza un parcurs de-a lungul caruia , dinspre strada
inspre curtea interioara, privitorul sa descopere elemente ce
apartin unor stiluri diferite, ca si cum s-ar fi aplicat o fatada noua
unei cladiri medieval
Inovatia intervine la nivelul decoratiilor, de provenienta italiana ,
prezente pe scara. Dar si pe intreaga fatada a carui ferestre sunt
incadrate de piliastri sunt silueta cladirii este tipic medievala: un
volum masiv cu acoperis inalt cu lucarne si un turn impunator.
Partea superioara prezinta o cornisa masiva care impreuna cu o
balustrada sculptata, extraordinar de decorativa rupe
verticalitatea sustinuta de celelalte elemente
Compozitia nu acorda nici un pic de atentie simetriei , ferestrele
fiind pozitionate exclusiv dupa necesitatile interioare. Asimetria
este accentuata si de pozitia scarii care ocupa o pozitie excentrica
datorita unei parti din cladire care a fost daramata si inlocuita de
o alta aripa
Aripa Gaston dOrleans se plaseaza la vestul ansamblului , opera
a lui Francois Mansart, executata intre 1635 si 1638 si este o
constructie de ordin clasic. Corpul principal cu pavilionul central,
tratarea fatadei intr-o maniera sobra si subtila , suprapuneraea
elementelor circulare, triunghiulare contribuie la verticalitatea
compozitiei.

Wurzburg
Palatul Episcopal
Superba constructie de plan semicircular din Wrzburg, de
pe malurile raului Main din Bavaria a fost ridicata la
initiativa a trei principi-episcopi din familia Schnborn. Cei
trei s-au dovedit cunoscatori in arta arhitecturala
sugerand nu doar un anume plan ci si multe motive

ornamentale. Ei au autorizat constructia unor biserici

baroc, trei la numar, in Wrzburg si au ridicat palatul
parasind vechea citadela europeana de la Marienburg.
Lucrarile au durat din 1650 pana in 1750 dar inca din 1744
constructia era considerata una dintre cele mai mari si mai
frumoase cladiri baroc din Germania. Johann Philipp Franz
von Schnborn l-a ales drept conducator al lucrarilor pe
arhitectul Johann Balthasar Neumann

conside
rat unul dintre cei mai de seama arhitecti ai tarii, reprezentant al
barocului german tarziu.
. Acesta a desenat decoratiile abundente a sectiunii superioare al
pavilionului central al palatului, interiorul Salii de Onoare si
Capela Episcopului. Exista doua elemente arhitecturale care fac
faima acestui vestit palat.
Acestea sunt cele care ii confera trasaturi specifice,
nemaiintalnite in alta parte. Unul dintre acestea il reprezinta

Capela Episcopului (Hofkirche), ridicata intre 1732-1741 in care

colaborarea lui Hildebrandt cu Neumann a fost foarte stransa, iar
cel de al doilea este Marea Scara dubla de la intrare, conducand
spre Sala de Onoare (Kaisersaal). Marea Scara, desenata de
Neumann este, una dintre cele mai originale si mai ingenioase
opere ale artistului. Construita intre 1737-1742 pentru noul
episcop, dubla scara este sustinuta de arcade inalte, deschise.
Deasupra acestora tavanul cu bolta acopera intreaga suprafata
care pare sa pluteasca in aer. Decoratiile interioare au fost facute
dupa terminarea structurii constructiei, in 1744. Remarcabile sunt
operele marelui pictor italian Tiepolo din Sala de Onoare si
tavanul Marii Scari. Artistul a creat aici o fresca uriasa, decorata
cu simboluri ale celor patru continente cunoscute la vremea
respectiva. In Sala de Onoare pot fi de asemenea mentionate
stucaturile lui Antonio Bossi care adauga artei lui Neumann si
barocului insusi un plus de stralucire. Tratarea plastica a
exteriorului pare sa puna accent mai degraba pe decoratia de
detaliu decat pe jocul de volume.Paramentul plan este divizat de
pilastri si de coloane angajate doar in zona curtii de onoare;
elevatia dinspre gradina pastreaza ordinul de arhitectura numai in
dreptul pavilioanelor de colt si al corpului central. Impodobirea
bogata a ancadramentelor anunta decoratia rococo a
interioarelor.
Constructia Palatului a pornit de la o planimetrie de 97/167 metri.
Este asezat in jurul unor curti interioare.
Pe partea dinspre oras, se afla Curtea de onoare. Resedinta
dispune de aproximativ 400 camere.
Construita in stilul baroc, casa scarii a devenit o parte imporanta
a salii de receptie. Casa scarii este acoperita de o bolta, cu o
deschidere libera de 18/30 metri si o inaltime maxima de 23
metri.

Pictorul venetian Giovanni Battista Tiepolo a decorat bolta cu o

fresca, reprezentand patru continente: Europa, America, Asia si
Africa. Fiecare continent este reprezentat de peisaje tipice si
animale (viziunea pictorului asupra acestor animale) si alegoria
unei figuri feminine.
Arhitectul Balthasar Neumann a trebuit sa lupte impotriva gijilor
ce priveau pericolul constructiei unei asemenea bolti enorme.
Contrar boltii, scarile si peretii sunt simpli, decoratiile lipsind
aproape in totalitate.

Palatul Zwinger
(1711-1722)
Dresden, Germania

Zwinger Palace este faimos n ntreaga lume pentru

arhitectura sa baroca exceptionala. A fost construit n 1709
n timpul domniei lui Augustus cel Puternic in orasul Dresden,
situat in estul Germaniei.

Palatul Zwinger a fost iniial o zon deschis, nconjurat

de cldiri din lemn, care a fost folosit de ctre nobilimea
saxona pentru turnee i alte preocupri. Palatul a fost
construit intre 1710 i 1719 de ctre Matthus Daniel
Pppelmann, sub Electorul Augustus cel Puternic.

Zwinger acoper o zon de pe marginea de nord-vest a

Altstadt Innere ("oraul interior vechi"), care face parte din
centrul istoric al oraului Dresda. Acesta este situat n
imediata vecintate a altor locuri faimoase, printre care
Palatul Dresda i opera Semperoper.
Complexul este format din 6 pavilioane legate prin mari
galerii .
Pavilionul Rampart (Pavilionul Bastion) si Pavilionul
Glockenspiel (Pavilionul Carilon) sunt cele mai impresionante.
-Pavilionul Rampart este decorat in varf cu o statuie
reprezentandu-l pe Hercule.
-Pavilionul Glockenspiel (cel cu ceas), este aproape simetric cu
Pavilionul Rampart si este situat in partea opusa a curtii
interioare. Initial, acesta s-a numit Stadtpavilion insa a fost
redenumit dupa ce, in perioada 1924 1936, i-a fost adaugat
carilonul (ansamblul de clopote).
-Poarta cu coroana (Kronentor / Crown Gate), frumoasa
poarta baroca a palatului, este, probabil, cea mai cunoscuta si
mai emblematica parte a Domeniului Zwinger.

Statuile incastrate in nisele portii reprezinta cele 4 anotimpuri.

Langa Pavilionul Rampart exista o mica curte interioara cu o
fantana baroca cu numeroase statui de nimfe si tritoni
(zeitati marine grecesti cu bust de om si coada de peste).
Fantana se numeste Nymphenbad, adica Baia Nimfelor.

Palatul Uffizi, Florenta

Palatul Uffizi, Florenta

Palatul Uffizi - Palazzo degli Uffizi a fost construit ntre anii
1561 i 1580 pentru a gzdui organismele administrative ale

ducelui Cosimo I de Medici, mai precis birourile celor

treisprezece magistrai florentini. Cldirea extrem de
elegant a fost proiectat de arhitectul preferat al ducelui,
Giorgio Vasari, care a ridicat cldirea n form de U cu dou
galerii lungi legate ntre ele de o mic galerie cu arcade ce
are faa orientat spre rul Arno. Prin ridicarea palatului s-a
creat o curte foarte lunga ce astazi este numita Piazza degli
Uffizi. Fatadele palatului ce marginesc aceasta curte sunt
decorate cu niste nise ce contin statui ale unor importante
figuri istorice.
Constructia a fost continuata dupa planurile lui Giorgio Vasari
de catre Alfonso Parigi si Bernardo Buontalenti, finalizanduse in 1581. Curtea interioara, deschisa la un capat catre raul
Arno printr-o colonada in stil doric, este lunga, ingusta, insa
articuleaza spatiul fara a-l bloca, oferind un adevarat peisaj
stradal. Vasari, de asemeni si pictor, a accentuat impresia de
adancime a perspectivei cu ajutorul atat a corniselor dintre
etaje cat si a cornisei acoperisului.
Palatul Uffizi, Florenta
Galeria Uffizi este cel mai cunoscut muzeu din Florenta.
Colectia sa de pictura renascentista, gazduita de un palat din
secolul al 16-lea, este cu adevarat deosebita si contine
lucrari ale celor mai celebri pictori ai epocii, inclusiv
Michelangelo, da Vinci si Botticelli.
Galeria Uffizi gzduiete cea mai mare colecie din lume de
art renascentist, majoritatea pieselor fiind achiziionate de
membri ai familiei de Medici n secolele XVI-XVII. Francesco I
de Medici, succesorul lui Cosimo I, a decis ca etajul superior
al Palatului Uffizi s fie folosit pentru a expune colecia de
art a familiei, dnd astfel natere primei galerii de art din
lume. Cultura i operele Renaterii erau puse n valoare de
nsi galeria florentin, Uffizi fiind o oper de art

extraordinar, prin forma armonioas i modulat, perfect

integrat n spaiul oraului.
Palatul Uffizi, Florenta
De-a lungul anilor, parti ale palatului au evoluat intr-un loc
de expunere pentru multe dintre sculpturile si picturile
adunate de familia Medici. Dupa spusele lui Vasari, artisti
precum Leonardo da Vinci sau Michelangelo, se adunau la
Uffizi pentru frumusetea locului, pentru munca si recreere.
Giorgio Vasari a fost un pictor, architect i istoric de art
italian, devenit celebru prin lucrarea: "Vieile celor mai
renumii arhiteci, pictori i sculptori italiani, de la Cimabue
pn n timpurile noastre" ("Vite de' pi eccellenti architetti,
pittori et scultori italiani, da Cimabue insino a' tempi nostri).
Printre alte lucrari de arhitectura se numara restaurarea
vechiului palat (Palazzo Vecchio), lucrare comisionata de
Cosimo I de Medici si construirea Coridorului vasarian care
traverseaza raul Arno si care trebuia sa serveasca ca
posibilitate de refugiu pentru familia ducala in caz de
necesitate.

Villa FoscariLa Malcontenta

 Villa Foscari se afla in Mira, langa Venetia , in nordul

Italiei.Aceasta a fost proiectata de catre Andrea Palladio
pentru fratii Nicolo si Luigi Foscari. familia Foscari fiind una
dintre cele mai de seama familii de duci ale Venetiei.
Villa mai este cunoscuta si sub numele de " La
Malcontenta",nume atribuit dupa ce o sotie din familia
Foscari a fost "inchisa" pentru ca nu si-a indeplinit atributiile
de sotie.
Acest soclu este mult mai masiv avand dimensiuni duble in
comparatie cu celelalte lucrari ale arhitectului ceea ce duce
la asemanarea acesteia cu un templu antic. Se poate
observa astfel o imbinare armonioasa intre motivele
caracteristice arhitecturii din Venetia cu cele ale arhitecturii
antice.
Villei ii lipsesc anexele agricole iar faptul ca podul era folosit
pentru locuire si nu pentru depozitare sugereaza faptul ca
aceasta a fost conceputa ca "villa suburbana" (o locuinta
folosita in mod frecvent pentru relaxare )

 Fatada principala, cu vedere spre Brenta , este tipica

clasicismului , formata dintr-un portic ce reprezinta intrarea
principala, la care se poate ajunge pe scarile amplasate de o
parte si de ala a acestuia.Acest portic seamna cu cel de la
templul Clitumno.
In contrast cu fatada principala, cea secundara este foarte
diferita ,fiind deschisa catre peisajele din spatele
casei.Aceasta consta in doua siruri de ferestre ce se inchid
intr-un arc de cerc si permit patrunderea luminii cat mai mult
spre interiorul casei.
Interiorul este proportionat in modul specific lui
Palladio, ce ofera spatiilor o armonie speciala prin
proportii simple; ca de exemplu 2:3 sau 3:5.

Datorita soclului foarte inalt, arhitectul a putut pozitiona

bucataria si alte spatii de depozitare la parter, astfel
pastrand etajul numai pentru camerele de zi.

Tipic constructiilor lui Palladio, accentul este pus pe etajul central

sau piano-nobile

Palazzo della Cancelleria

 Palazzo della Cancelleria a fost primul palat din Roma, care

urma s fie construit in intregime , ntr-un stil renascentist
nou. Faada sa lung nghite practic Bazilica San Lorenzo
din Damaso, care st in dreapta palatului.
Faada cu ritmul su de pilatri plati dubli ntre ferestrele cu
arc este in stil florentin , comparabil cu Palatul Rucellai a lui
Leone Battista Alberti .Modelul general de zidrie elaborata,
tiat cu suprafee netede i caneluri n jurul marginilor, este
in stil roman antic. O us mare a fost adaugata in secolul 16
de catre Domenico Fontana, la ordinele Cardinalului
Alessandro Farnese.
Travertinul de culoarea osului a fost luat din niste ruine de la
Teatrul din Pompei din Roma. Cele 44 de coloane din granit
egiptian din curtea interioara fac parte din niste porticuri,
dar au fost luate pentru construirea Basilicii Sf. Lorenzo.
Palatul prezinta o pictura murala de mari dimensiuni, pe
care Giorgio Vasari a finalizat-o in doar 100 zile. In palat a
fost construit la ordiual cardinalului Pietro Ottoboni un mic
teatru privat, iar in sec. 17 Cancelaria a devenit centrul vietii
muzicale din Roma.

 Bazilica Sfntul Petru din Roma

Istorc
Bazilica Sfntul Petru din Roma se gsete n Cetatea
Vaticanului, nuntrul statului pontifical, n monumentala
Piazza San Pietro. Imensul edificiu - lung de 186 metri,
nlimea cupolei de 119 metri, cu o suprafa total de
peste 15.000 m - este ca mrime al doilea lca sacru al
cretintii .
La nceput a fost doar un monument comemorativ n locul
unde Sfntul Apostol Petru, considerat drept primul pap al
Romei, ar fi fost martirizat i nmormntat, n apropierea
circului lui Nero.
ntre anii 319 i 329 mpratul Constantin cel Mare a
construit pe acest loc o mare bazilic. n secolul al XV-lea,
cldirea era n stare de ruin i papa Iuliu al II-lea hotrte
construirea unei noi bazilici de mare amploare.

Construirea edificiului actual, dureaza din 1506 pana in

1612 n timpul papei Paul al V-lea.

Arhitectura
Numeroi arhiteci i artiti de prestigiu au contribuit la
realizarea acestei opere: arhitectul Bramante iniiaz primele
lucrri, , Rafael Sanzio modific planul originar dintr-o cruce
greceasc ntr-una latin, Carlo Maderno completeaz faada
si Bernini deseneaz planul pieei cu faimoasele colonade.
La frumuseea i unicitatea bazilicii Sfntul Petru din Roma
i-a adus contribuia i marele artist Michelangelo
Buonarroti. n ianuarie 1547, n timpul domniei Papei Paul III,
Michelangelo l-a nlocuit pe Sangallo cel Tnr n funcia de
Capomaestro, adic de chestor al programului de

construcii de pe antierul bazilicii. Michelangelo poate fi

considerat ca fiind principalul arhitect al bazilicii n forma
actual.
Bazilica Sfntul Petru a fost proiectat iniial de Donato
Bramante. Planul bazilicii este n form de cruce, cu o cupol
inspirat din arhitectura templului pgn roman Pantheon.
Principala diferenta dintre stilul lui Bramante i cel al
Panteonului este modul n care este susinut cupola. n
cazul Pantheonului, cupola este sprijinit de un zid continuu,
pe cnd cuploa bazilicii Sfntul Petru este susinut doar
pe patru piloni mari, o soluie arhitectural inovativ n
epoc.
Planul bazilicei este n forma unei cruci latine cu trei "nave".

ntre stlpii navei centrale, de la transept la absid, se

gsesc 39 de nie, fiecare cu statuia unui sfnt ntemeietor
al unui ordin religios. n interior se poate admira un mare
numr de statui n marmur, travertin sau bronz, printre care
monumente funebre de Bernini (mormntul Papei Alexandru
al II-lea), Antonio del Pollaiolo (mormntul Papei Inoceniu al
VIII-lea), Arnolfo di Cambio i de Antonio Canova.

De o neasemuit frumusee este grupul sculptural "Piet" al

lui Michelangelo, realizat n tineree.
n mijloc, sub cupol, se afl altarul principal al papilor,
dominat de un baldachin nalt de 29 metri, realizat n bronz
de Bernini. n absid se gsete Scaunul episcopal al
Sfntului Petru, susinut de statuile a patru sfini nvtori ai
Bisericii: Sf. Ambrozie, Sf. Augustin, Sf. Atanasie i Sf. Ioan
Gur de Aur.
Din apropierea coloanelor de susinere a cupolei se coboar
n grota Vaticanului, care reprezint cripta bazilicei, unde
sunt resturile cldirii iniiale i ale unui vechiu cimitir, unde

ar fi fost mormntul Apostolului Petru. Aici se gsesc

numeroase morminte ale unor papi, cardinali i prini laici.
Din punct de vedere artistic, bazilica "Sfntul Petru"
reprezint triumful barocului roman, ntr-un moment al
istoriei europene, n care Biserica Catolic cuta s se
impun ca prestigiu fa de creterea puterii statelor
naionale, Frana i Spania.
Santa Maria della Pace
Istoric
Actuala cladire a fost construita pe temeliile bisericii preexistente Sant'Andrea de Aquarizariis n 1482, comandata
de ctre Papa Sixtus IV.Biserica a fost rededicata Fecioaraei
Maria in amintira unei sngerari miraculoase a unei imagini
de acolo n 1480.Arhitectul nu este cunoscut, dar se
banuieste ca a fost Baccio Pontelli.
n 1656-1667 Papa Alexandru VII-a comandat restaurarae
edificiului de ctre Pietro da Cortona, care a adugat, de
asemenea, celebra fatada baroca. Aceasta prezinta doua
ordine si are un pronaos semi-circular cu niste coloane
dorice. Biserica tinde sa iasa mult in piata mica; mai multe
case au trebuit s fie demolate de ctre Pietro da Cortona
pentru a crea acest spaiu chiar i n miniatur trapezoidal.
Acesta piata nou format, se axeaza pe fatada bisericii, chiar
i pe detaliile sale arhitecturale. Jocul formelor concave si
convexe, la diferite scri nauntrul i n imprejurul fatadei
principale ascund cladirile vecine, extinde latimea aparenta
a cladirii si astfel impactul visual asupra spectatorului nu mai
este alterat de piata trapezoidala mica. Efectul
monumental al plasticitatii formelor, stratificare spaial i
efectele de iluminare ascund amploarea real a acestei
intervenii urbane

 Inscripia de la intrare este luat din Psalmul 72:

SUSCIPIANT MONTES Pacem POPULO ET Colles IUSTITIAM
("Munii vor aduce pacea oamenilor, i dealurile, justiie").
Acesta trimitere la "munii" din stema familiei Chigi, de care
Alexandru VII a aparinut, este probabil o aluzie la beneficiile
domniei sale papale. Motivul frunzelor de stejar, un alt
simbol al familiei Chigi, poate fi, de asemenea, gsit pe
faad. Pe fatada de sus, Cortona a comandat panourile
curbate din travertin pentru a face modele cu granulatie
potrivite, ntr-o utilizare neobinuit a acestui material
special. Prin fereastra centrala nalt, se poate vedea
fereastra circular a bisericii Quattrocento
Interiorul, la care se poate ajunge printr-o usa original din
secolul al XV-u, are o nava scurta cu boltire n form de
cruce i o tribun dominata de o cupol. Cortona a realizat
interiorul domului in forma octogonala cu o serie coaste
radiante ce incepeau de la lanterna.
Carlo Maderno a realizat altarul in asa fel incat acesta sa
poata sustine icoana fecioarei Maria cu pruncul.
Capela Chigi
Rafael a inceput sa lucreze la fresca cei 4 profeti ce primesc
instructiuni in 1514 ce se afla deasupra arcului de cerc al
capelei respective. Lucrarea a fost comandata de Agostino
Chigi, bancherul papal.
Capelele Cesi si Ponzetti
A doua capela pe dreapta, Capela Cesi a fost proiectata de
Antonio da Sangallo cel Tanar, si are decoratii renascentiste
de o calitate foarte buna. Prezinta deasemenea 2 fresce
mici: Creatia Evei si pacatul original.

 Prima capela pe stanga (Capela Ponzetti) prezinta fresce de

Baldassarre Peruzzi, care este cunoscut ca si architect. A
doua capela are marmura luata din Templul lui Jupiter.
Palazzo della Cancelleria ,Bazilica Sfntul Petru din Roma si
Santa Maria della Pace
Istoric
Palazzo della Cancelleria (italian pentru "Palatul
Cancelariei", adic Cancelaria papal) este un palat
renascentist din Roma, Italia, situat ntre prezenta Corso
Vittorio Emanuele II i Campo de ' Fiori, n cartierul Parione.
A fost construit ntre 1489-1513 de ctre un arhitect
necunoscut , dar se banuieste ca Francesco di Giorgio si
Baccio Pontelli au lucrat la proiectarea cladirii pentru
cardinalul Raffaele Riario, Camerlengo al Sfintei Biserici
Romane, i este considerat ca fiind cel mai vechi palat
renascentist din Roma.
Palazzo gzduiete Cancelaria papal, i este o enclav a
Vaticanului, care nu face obiectul suveranitii italiene. Face
parte dintr-un grup de cladiri ce fac parte din proprietatea Sf.
Scaun. Zvonurile spun c fondurile au venit intr-o singur
noapte castigate, de la jocuri de noroc. Identitatea
arhitectului este necunoscuta.

El Escorial

 Conceptia
Intentia de baza a lui Filip al II-lea a fost sa organizeze un
mausoleu plin de demnitate pentru tatal sau, imparatul Carol
al V-lea, dar si pentru sine si urmasii sai. Mausoleul trebuia sa
fie amplasat in interiorul unei manastiri, in asa fel incat sa se
poata inalta neincetat rugaciuni pentru sufletele mortilor din
familia regala. Dedicarea edificiului Sf. Laurentiu, un martir
spaniol venerat de Filip din copilarie, a fost adusa drept ofranda
cu ocazia victoriei spaniole asupra francezilor de la St Quentin,
din 1557, de ziua Sf. Laurentiu , la 10 august; legenda potrivit
careia temelia Escorialului a fost inspirata de gratarul pe care Sf
Laurentiu a fost martirizat este un mit.
O alt teorie cu privire la forma de grtar a castelului este cea
conform creia planul de construcie al Escorialului este bazat pe

o descriere detaliat a celebrului templu al regelui biblic Solomon,

planul respectiv fiind consemnat cu sute de ani n urm de ctre
istoricul iudeo-roman Josephus Flavius.
Prezena statuilor regilor evrei David i Solomon, amplasate la
intrarea n biserica din centrul Escorialului, alimentez teroriile cu
privire la aceast variant.
Arhitectul ales de regale Filip a fost Juan Bautista Alfonsis de
Toledo (1515-1567), arhitect regal timp de 11 ani si inginer in
serviciul viceregelui din Napoli si inainte de aceasta, al doilea
architect, dupa Michelangelo, la Sf Petru din Roma. Instruciunile
lui Filip al II-lea ctre arhitectul Toledo au fost simple clare i fr
loc de concesii sau discuii. Monarh absolutist prin simpl
definiie, Filip a dictat:
"Vreau simplitate n construcie i s transpar un aer sever,
indiferent din ce parte va fi privit. Vreau s emane aristocraie
fr arogan i maiestuozitate fr ostentaie".
Planul acceptat pana la urma de rege in 1562 a fost determinat
de o constructie vitruviana de ordin geometric, cu triunghiuri
echilaterale inscrise intr-un cerc. Un studiu atent al planului
temeliei pare sa indice ca, la stabilirea diviziunilor interne, Juan
Batista a folosit un modul de o sesime dintr-o 100 sau
aproximativ 5m.
Schita de plan cuprinde un bloc rectangular cu baza de 204m
nord-sud, 160m est-vest cu proeminente inspre est
(apartamentele regale). Imprejurul constructiei, potrivit
proiectului, trebuiau sa fie terase pavate cam 30m latime
(60m
la intrarea din sud). Proiectul initial al lui Juan Batista a prevazut
un numar de 10 turnuri in jurul perimetrului constructiei, dar
acest numar s-a redus in cele din urma la 6, unul in fiecare colt si
doua in centru, cand s-au facut ajustari la proiect in 1563 si 1564.

Planul platformei lui Juan Batista in 1562 a ramas nealterat, dar a

trebuit sa se refaca etajele. Mai intai in 1563, putin dupa inceputul
lucrarilor, proiectul a trebuit sa fie revizuit ca raspuns la sugestiile
radicale facute de un architect consultant Italian, Francesco
Paciotto din Urbino. In al doilea rand in 1564, jumatatea de vest a
cladirii a trebuit sa fie ridicata cu inca un etaj, pentru a asigura
locuintele suplimentare necesare cand Filip al II-lea a hotarat ca
numarul calugarilor sa creasca de la 50 la 100. Stilul Escorialului,
hotarat de insusi regele, a fost acela al Renasterii tarzii. Stim ca
Filip admira in mod special palatul Farnese din Piacenza al lui
Vignola. Contemporani precum Siguenza au recunoscut stilul
drept vitruvian si cu siguranta exista in cladire numeroase tratate
de arhitectura ale romanilor antici. Emulatia anticilor a fost una
dintre principalele ambitii ale patronilor si arhitectilor din
Renastere, si inca din 1578 se vorbea despre Escorial ca de
Octavo Milagro, depasind anterioarele 7 minuni ale lumii.
Toti peretii exteriori au fost construiti sau acoperiti cu piatra
taiata- granit gri local de Guadarama, ceea ce creaza o armonie
intre cladire si amplasamentul ei. Transportul pietrelor de la
cariera pana la locul utilizarii lor s-a realizat cu ajutorul carelor.
Primul lucru ce se face remarcat de la distanta este insasi fatada
principala a Escorialului. Aceasta are trei usi, cea principala
conducand catre Patio e los Reyes- Curtea interioara a Regilor. ,
iar celelalte doua conduc spre scoala si spre manastire. Pe fatada
exista o nisa in care a fost amplasat imaginea sfantului ce o
patroneaza.
Fatadele exterioare ale blocului principal au fost criticate datorita
simplitatii lor. Dar aceasta parere pare sa nu tina seama de
intentia arhitectului de a crea contraste intre peretii simpli si
spatiile invecinate- gradini suspendate, cu livezi si parcuri
dedesubt spre sud si est; si spre vest si nord terase intinse de
piatra (lonjas), care extend pronuntarea peretilor fatadelor intr-o a
treia dimensiune de modele pavate. Similar, elevatiile simple ale

curtilor formeaza contraste si accentueaza astfel interioarele

extreme de decorate ale cladirii.