PALAZZO STROZZI

In Renastere accentul se deplaseaza de la constructiile religioase care trec

pe planul secund, la case si resedinte particulare de tipul vilelor sau palatelor.
Acestea din urma reprezinta cele mai frecvente constructii ridicate in oras (vilele
fiind mai mult construite la tara).

-Benedetto da Majano (1391-1471) arhitect si sculptor, el

realizeaza palatul celebrei familii Strozzi la Florenta, concepand o fatada specifica
palatelor florentine:
-etaje subliniate prin cornise orizontale,
-ferestre de dimensiuni diferite in functie de etaj, incununate
de arcade semicirculare

ELEVATIE
-Palatele florentine au un aspect de fortareata, cu ziduri puternice,
bine ancorate in sol si in care domina plinul fata de gol.
-Ele au forme bine geometrizate in care accentul cade pe liniile drepte
-abia in Renasterea tarzie, spre Manierism si Baroc se renunta treptat
la predominanta liniilor drepte, apreciindu-se tot mai mult cele curbe,
spiralate, sinuoase pentru a se exprima astfel dinamisul, fragmentarea sau
accidentarea fatadelor.
-cornisa puternica si braiele de separare dintre nivele marcheaza ritmul
orizontal al fatadei.
Cornisa decupeaza net volumul in spatiu.
-dimensiunile impresionante ale palatelor italiene, cu o importanta masa
construita genereaza o noua structura urbana prin aparitia strazii corridor
-inspirat de Palazzo Medici
-aspectul relativ greoi al palatelor este determinat de predominanta
liniilor orizontale, folosirea pietrei ca material de constructie si
predominanta plinului fata de gol.
-palatul este placate cu piatra, se ajunge treptat de la un bosaj accentuat
la parter, la o suprafata neteda, din piatra fantuita, la ultimul etaj.
-sunt exprimate plastic stabilitatea edificiului solid asezat pe panamt si
senzatia de usurare a masei construite la etajele superioare.

-la randul lor, ferestrele formeaza si ele o linie orizontala

-pentru a elimina monotonia acestor fatade, se face o diferentiere intre

etaje prin: ritmul,
forma si
dimensiunile ferestrelor
-plastica arhitecturala a palatelor datorata traditiei italice preia
trasaturi din arhitectura antica pe masura evolutiei in timp a stilului.
-golurile de la parter au ancadramente de factura antica. Traditia
medievala persista la nivelul ferestrelor bifore de la etaje care marcheaza
tranzitia dintre cele doua etape: Goticul si Renasterea timpurie.
Cornisa monumentala antica incununand intreaga constructie este un element
nou.

PLAN
-deocamdata, in aceasta perioada de cristalizare a trasaturilor, atentia se
va indrepta spre exprimarea calmului, linistii, simplitatii, claritatii si echilibrului.
-palatul reiau vechea dispozitie a caselor romane, fiind compuse de regula
dintr-o curte interioara delimitata de siruri de arcade sprijinite pe coloane,
in jurul careia sunt dispuse 2 etaje cu spatiile functionale necesare desfasurarii
vietii.
- planul are traseu regulat si simetric.

-nivelele au o importanta graduala, cel mai insemnat fiind:

etajul I in care se gasesc salile spatioase dispuse in

anfilada, degajate de stalpi interiori si acoperite cu bolti.
parterul in care sunt dispuse spatiile utilitare are fatata
cu ferestre mici si asigurate. Solutia este explicabila pentru ca
in prima parte a renasterii luptele intre grupuri de personae
avand interese politice erau frecvente, iar strada nu prezenta
siguranta.
la ultimul etaj sunt distribuite incaperile destinate locuirii
propriu-zise.

- etaje mult mai inalte decat normal

- ansamblul este echlibrat datorita liniilor orizontale care delimiteaza
fiecare nivel
-suprainaltarea evidenta dintre ultimul etaj si streasina, solutionata ca o
sculptura decorativa
- colturile si fatada cladirii sunt impodobite cu felinare, suporturi
pentru torte si inele pentru inhamat caii din fier forjat