Sunteți pe pagina 1din 12

Facultatea de Arhitectur i Construcii

Specializarea : Arhitectur
An II-sem II / 2014-2015

Evoluia formei urbane

RENASTEREA IN VENETIA

Student arhitect: NADABAN REMUS


Profesor universitar arhitect: LUNCAN ANDREI

ORASUL VENETIA
RENASTEREA - INTRODUCERE
Redescoperirea stilurilor si teoriilor arhitecturale din Antichitatea romana a fost catalizatorul care
a declansat Renasterea .Primele descrieri ale arhitecturii antice au aparut la Roma la inceputul secolului
XV,odata cu descoperirea unui exemplar al lucrarii De Architectura a arhitectului si inginerului roman
Vitruviu.
Unul dintre primii arhitecti ai Renasterii , Filippo Brunelleschi,din Florenta ,a inceput sa studieze
arhitectura Antichitatii inainte de descoperirea textului lui Vitruviu.El era fascinat de ideea ca
proportiile ideale ale constructiilor puteau fi stabilite cu ajutorul principiilor geometrice.Ca si alti
arhitecti ai Renasterii,Brunelleschi a studiat proportiile cladirilor clasice,considerand corpul uman drept
masura a tuturor lucrurilor.Arhitectura a devenit un ecou al formelor naturale.Experienta individuala si
observatia stiintifica au capatat preeminenta si au dat nastere unei noi miscari,umanismul.Astfel ,odata
cu schimbarile pe plan filosofic,a aparut si un nou gen literar : tratatul de arhitectura.Tratatele
contineau lectii asupra regulilor de proportionare,asupra orientarii coloanelor,a tipurilor de cladiri si a
elementelor structurale.
Constructiile laice,precum palatele urbane ample,apar la Florenta,Verona ,Vicenza ,Venetia si
Roma.Aspectul vilei imparatului Hadrian de la Tivoli a creat o moda printre noii clienti care doreau sasi construiasca resedinte ample in provincie.Arhitecti precum Andreea Palladio,Giliu Romano si Rafael
au primit sarcina de a ridica asemenea locuinte bogat decorate.
In domeniul arhitecturii religioase,Brunelleschi,Bramante si Michelangelo au folosit planuri de
tip central,iar catedralele erau de regula incoronate cu o imensa cupola plasata deasupra intersectiei
centrale.
Formele geometrice erau caracteristice Renasterii italiene timpurii (1420 - 1500).Aceste elemente
au inceput sa joace un rol important in Renasterea matura (1500 - 1530).Coloanele sculpturale,pilastrii
si cornisele dominau arhitectura.Ferestrele rotunjite ingemanate,raspandite in timpul Renasterii
timpurii,au fost inlocuite cu modele de ferestre si antablamente desfasurate pe

orizontala.Se

experimenta in domeniul geometriei, in cautarea unor noi forme de armonie arhitecturala.


Renasterea tarzie (1530 - 1620) in Italia a supradimensionat stilurile antichitatii.Coloanele
"ordinului gigantic"traversau doua etaje.Ornamentatia specifica Antichitatii tarzii , cu ghirlande,
bucranii , masti si vita de vie ,avea mare cautare.Acestea se opuneau predilectiei din Renasterea tarzie
pentru formele rectilinii compacte si astfel s-a dezvoltat prin opozitie manierismul ,ca stil anticlasic.

VENETIA
Veneia este un ora mic situat pe Laguna veneian n Marea Adriatic . Loca ia ora ului a fost
iniial o zon mltinoas , cu multe bancuri de nisip . Laguna a fost exploatat pentru tranzac ii
comerciale in timpul Imperiului Roman i a fost , de asemenea, o sta iune de vacan pentru nobili .
Oraul original al Veneiei a fost distrus de mai multe invazii , iar n cele din urm a fost mutat pe o fasie
de coasta ramasa neatinsa.
Acest oras insula a fost fondat n secolul al 5-lea d.Hr.si a fost dezvoltat n etape dintr-un loc de
refugiu pana la o puternica forta maritima a venetienilor (membru al Ligii Hanseatice ) .

Constrngeri de locaie:
Un fel unic de plan,dictat de situaia sa n apele de mic adncime ale Mrii Adriatice i afectate de :
nisip , piatr i depozite pietri ( din ruri )
cureni i condiiile de navigaie pe ap
practicabilitatea fundatiilor pe piloni de lemn
Locaia Veneia este un compromis ntre comunicare i aprare cu continentul . Ace ti i al i
factori determin limitele precise ale ora ului , precum i dispunerea sa , motive din cauza carora a fost
aproape imposibil s se schimbe i s se extind . De asemenea au fost determinate pozitia canalelor
"Canale della Guidecca" i "Canale Grande" , precum i introducerea de canale minore si poduri .
Lipsa de fundaii stabile a dus la concentrare de locuine dense ntr-o re ea de canale i benzi
nguste , unde curentii de aer i de ap (vitale pentru condi iile de sntate ) au avut doar eficacitate
limitata. Veneia a fost vizitat frecvent de cium ; iar populaia sa a variat ntre 140.000 i 190.000 intre
secolele 14 i 18 i nu a depit niciodata 200.000 de locuitori .

CALITATEA UNICA A PLANULUI ORASULUI


Veneia este cel mai clar exemplu al unei unit i celulare de planificare , organizat in cartiere
sau incinte . Acesta a fost mprit n ase cartiere , fiecare adpostind unul din cele ase bresle ale
oraului . Fiecare cartier conine propriul centru de ora sau " Campo " ( inclusiv propria fantana , scoala ,
biserica , Guildhall etc ...) care urmeaza pe o scar mai mic modelul centrului dominant al ora ului,
Piazza San Marco .

Canalele , n special Grand Canal , ofer un spa iu deschis suplimentar i reprezint , n loc de
peretele tradiional , containerul urban al oraului pe apa, apoi , serve te ca si mijloc de comunicare ( 177
canale ) , ca protecie , ajutor vizual i ca limita dintre zonele func ionale principale ale ora ului fiind un
element important n planul urban sporind iluzia de spatiu .
Spre deosebire de alte orae , Venetia reuseste sa exprime foarte clar structura orasului,n
diferenierea i zonarea funciilor urbane ( administrative , comunale , rezidentiale , industriale) separate
de ci rutiere i spaii deschise . n ciuda complexitatii ordinii fizice , Vene ia pstrat o unitate puternica ,
pentru a evita crearea unui design static, aceasta unitate este folosita pentru cre tere economic ,
schimbare , re- adaptare la nevoile genera iilor succesive , i prezint un plan flexibil in continua
adaptare la nevoile actuale ale generatiei.

Imagine de perspectiva Piazza San Marco si Piazzetta Venice

Planul pietei San Marco

PIAZZA SAN MARCO & PIAZZETTA


'Le plus beau salon de l'Europe' - Napoleon
Aceasta piata este exemplul european suprem a unei organizari comuna ce combin confortul loca iei i
de mreia vizuala(pictoriala)
Piaa este formata din 5 elemente spaiale :
1. piazza
2. Piazzetta
3. O piata mai mica la nord de bazilica
4. Retea spaial delimitat de Turnul cu ceas , si portalurile de intrare in piata San Marco
5. curtea interioara a palatului Dogilor .

Plan detaliat al Venetiei

Identificarea Veneiei cu aceast pia este o expresie total a vie ii civice a ora ului , n timp
ce piaa local a cartierelor , rmne centrul efectiv al activit ilor de zi cu zi .

EVOLUTIA PIETEI SAN MARCO


" Un proces constient de sine i rezultatul unei lungi si agonizante serii de decizii ,ce are ca scop n mod
constant perfectionarea piatei . " - Edmund Bacon

827 Capela San Marco ( iniial construit ca paraclis privat al Palatului Dogilor ) .
888 Campanila din lemn a Palatului Dogilor .
976 Case de cazare pentru pelerini la ara Sfnt ,stabilite aproape de Campanila .
St Marco parial ars .

1042 Planul pietei San Marco transformat complet pana la prezenta forma
1172 Piata cu tarabele din pia ia forma secolul-lui al 12-lea :
spaiul este extins
1176 exteriorul Bazilicei St Marco cu 5 portaluri de intrare este format
1180 dou coloane - definirea partea de sud a Piazzetta
1309 Palatul Dogilor reconstruit

1329- Campanila (turnul), construita din caramida (conectat la cldirile de pe partea de sud a Pietei).
1415
1480- Incinta veche a procuraturii

1517 Magistratura de stat cu funcii de reprezentare.


1505 Trei pavilioane ridicate n faa Basilicii.
1536 Library, de J. Sansovino (ncheiat dup moartea sa de Scamozzi), prevede inchiderea de vest a
Piatetei
1584 Noua procuratura proiectata de Scamozzi i completat n 1640 de Longhena. Pozi ionata dincolo
de linia de construcie generala al Riva degli Schiavoni, de-a lungul Canalului Grande, pentru a atrage
atenia spre piete/
n reamenajarea laturii de sud a pietei i partea de vest a Piatetei, latimea spatiilor au fost majorate, lsnd
clopotnita ca un element vertical de sine stttor oferind o "balama" perfecta ntre cele dou spa ii
1722- Placarea cu pavaj a spatiilor, constituie un element de design unificator.
1735
1810 Napoleon a ordonat demolarea Bisericii S. Geminiano care formeaz incinta de vest a pietei, i
nlocuita cu Procuratura noua
1902 Turn prbuit - restaurat cu succes n 1912.

BISERICILE S. GIORGIO MAGGIORE & IL REDENTORE (DE ANDREA


PALLADIO, 1518-1580)
Proiectarea i orientarea acestor dou biserici reflect ideea c mediul urban nu este compus
doar din structuri solide, ci totodata si de spaiul urban dintre ele.
Construite n a doua jumtate a secolului al 16-lea, au marcat un punct de cotitur n conceptul
si dimensionarea spaiului urban. Spatiul natural, n acest caz, apa i cerul, care separ aceste biserici din
compoziie Pieei San Marco este parte a unei rela ii vizuale: ambele biserici se intind peste bazinul San
Marco i au fost concepute pentru a servi ca fundal pentru ecranul Piatetei.
Faadele celor dou biserici au fost n conformitate cu conceptele clasice .Fa adele ambelor
biserici se confrunt cu S. Marco, mai degrab dect cu propria lor vecintate.

S. GIORGIO MAGGIORE

IL REDENTORE

BIBLIOGRAFIE :
- http://www.historia.ro/
-https://istoriiregasite.wordpress.com
-http://people.umass.edu/latour/Italy/VeniceUrbanHistory/
-arhitectura - evolutie ,stiluti ,personalitati - De la Renastere la secolul XX - editura Litera