Introducere n perioada Renaterii

Arta este n esen cea mai profund expresie a creativitii umane. Pe ct

de dificil de definit, pe att de dificil de evaluat, avnd n vedere faptul c
fiecare artist i alege singur regulile i parametrii de lucru, se poate spune
totui c arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru
folosirea acestui mediu i a unui set de valori ce determin ce anume merit
a fi exprimat prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o
senzaie sau o trire n modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu. Prin
modul su de manifestare, arta poate fi considerat i ca o form de
cunoatere (cunoaterea artistic).
Arta, din cele mai stravechi timpuri i pna n zilele noastre s-a
manifestat prin mai multe epoci i stiluri. Una din perioadele de dezvoltare a
artei este Renaterea.
Renaterea constitue un fenomen socio-cultural complex, care a
provocat un salt uria, un progres n gndirea umana, o epoca distinct n
istoria civilizaiei, n care s-a nregistrat o dezvoltare far precedent din
punct de vedere economic, social, cultural i artistic.
Renaterea a aprut i a evoluat n secolele XIV-XVI n Italia, considerat
patrie de origine a acestui fenomen. Un rol important n dezvoltarea culturii
i artei renascentine l-a jucat Biserica.Aparuta n Italia, Renaterea, la
sfiritul secolului al XVI-lea cuprinse-se ntreaga Europ. Noiunea de
Renatere a fost folosita pentru prima dat de catre Giorgio Vasari, pictor,
arhitect i istorician al artelor, care considera ca arta renate, renvie. Iar
n secolul XIX-lea, noiunea a fost definit de ctre istoricul francez Jules
Michelet n lucrarea sa La Renaissance i apoi de istoricul elveian Jacob
Burckhardt n lucrarea Die Kultur de Renaissance in Italien. Ei au apreciat
Renaterea ca un fenomen general-uman complex, manifestat n toate
sferile vieii social-culturale.
Baza conceptual-filosofica a Renaterii o constitue concepia laicoraionalist despre lume, care elibereaza treptat contiina omului de sub
dominaia dogmelor bisericeti, decatueaza gndirea filosofica i artistica
de prejudiciile religioase, contribuie dezvaluirii spiritului i potenialului su
creator, tendinei spre o via activ, intens i fericit pe pmnt.
Istoria artei renascentine parcurge n dezvoltarea sa mai multe etape.
Ele sunt:
Pre-Renaterea- secolele XIII i XIV;
Renaterea timpurie- secolul XV;
Renaterea la apogeu- sfiritul secolului XV-lea, mijlocul secolului XVI-lea;
Renaterea tirzie- secolul XVI.

Mobilierul

Introducere n stilul renaterii.

Renascentismul nscut n Italia a fost o deschidere a omului spre frumos n

dorina sa de a produce n orce form i culoare. Astfel printre toate creaiile
omului se include i mobilierul. Forma mobilierului a fost influenat de
arhitectur . Pictura, sculptura i arhitectura Renaterii au inceput s se
dezvolte n Italia nainte de 1425, dar mobilierul din Italia secolului XV avea
tendina de a fi doar simplu si funcional. Arta mobilei ncepe s fie mai mult
laic dect bisericeasc, fapt care face s apar primele forme ale unei
industrii a mobilei. Forma este influenat de arhitectur. de noile
funcionaliti ale mobilei precum i de materialele semifabricate care ncep
s apar. Elementele decorative sunt subordonate structurii, obiectele
realizate au un pronunat caracter artistic. Specific este aezarea pe
orizontal a volumelor desprite prin centuri distincte, bogat profilate i
folosirea soclurilor masive, profilate, sub care se montau picioare scurte.
Cunoate influene diferite n principalele zone de dezvoltare, conturndu-se
renaterea italian, renaterea francez, renaterea n rile de jos, Spania
i Anglia, renaterea german.Spre sfritul secolului XIV-lea are loc o
schimbare major n manufacturarea mobilierului. Pe baza descoperirilor,
cunotinelor i crilor care au fost neglijate n evul mediu, datorita
descoperirii Americii i drumului spre India, apar noi materii prime i se
dezvolt manufactura i tiparele. Stilul nou aduce simplitate i bun gust
lsnd obectele de mobilier s apar mai uor de ntrebuinat. Mobilierul
casnic a nceput pentru prima dat s fie confecionat cu mai mult grij,
lunduse n considerare necesitile consumatorilor. Se dezvolt tehnica
damaschinului i a tapiseriei, apar esene de lemn: nuc, abanos, stejar, brad
ce sunt prelucrate n relief. Elementele de structur sunt aurite. n aceasta
perioad apar ceasurile ca element de mobilier, se dezvolt mobilierul cu
sertare pentru dormitor, mobilierul pentru sufragerie, mobilierul pentru
depozitare decorat cu mozaic. O caracteristic important a mobilei
renaterii este aezarea pe orizontal a volumelor care alcatuiesc un corp
de mobil. O alt caracteristica este folosirea soclurilor bogat profilate sub
care se montau picioare scurte. Sertarele sunt distincte vizibile cu
ancandramente profilate. La paturi s-a folosit mult baldahid, frumos lucrat
cu sculpturi ornamentate i ancandramente profilate O importan
deosebit pentru dezvoltarea constructiv a mobilierului au avut rama cu
tablii, mbinarile coad ascuns de rndunic ascuns. Din ornamentaie
geometric s-au folosit toate elementele decorative antice, greco-romane
cum sunt: avurele, ovalele, denticule, meandrele, perlele, voluntele,
punctele de diamant, ciucurii, etc. Scaunele din perioada Renasterii sunt fie
cu spatar inalt si bogat decorat, fie taburete sau fotolii tapitate, ori scaune
cu picioarele in foarfeca, unde sezutul si spatarul sunt din piele de animal

rezistenta. Paturile sunt acoperite cu baldachin de care atarna perdele in

falduri bogate.

Mobilierul n Italia
Prima inovatie in domeniul mobilierului Renasterii italiene a fost cassone,
un cufar cu decoratiuni complicate, sculptate sau din stucatura si poleit sau
pictat. Motivele erau cele clasice. Forma aleasa pentru cassone era in mare
masura inspirata de sarcofagele romane, unele dintre primele modele avand
pe ele ilustratii de la celebrei povesti de dragoste gotice, Le Roman de la
Rose. Interioarele reprezentate in pictura italiana scot in evidenta
simplitatea aranjarii mobilei si numarul mic de piese de mobilier folosite,
situatie care va dura pana la sfarsitul secolului XV. Piesele erau bogat
ornamentate cu sculpturi si incepe sa se foloseasca tot mai mult lemnul de
nuc in locul stejarului, in paralel cu o diversificare fara precedent a
modelelor si tipurilor de decoratiuni. Incep din nou sa fie la moda scaunele
pliabile, din lemn cu piele sau tesatura. Apar scaune inalte si solide, cu
spatar, cu spatarul bogat sculptat si in loc de picioare panouri groase.
Sipetul este poate cel mai caracteristic obiect de mobilier al renaterii
italiene. Are o form arhitectural cu tablii sculptate sau pictate, desparite
prin pilatri ori semibalutri profilai, picioare scurte, labe de leu i capac
bogat profilat i sculptat. Scabelo este un scaun cu ezut n form de lad cu
patru picioare scurte lab de leu, spatar panou cu fronton, mai lat la partea
superioar. Placa ezutului este profilat pe canaturi. Lada de zestre a fost
un obiect aflat n fiecare cas, avnd o mare varietate de forme simple i
ornamentate cu elemente colorate, sculptate sau ncrustate. Masa italian e
renaterii este aproape o copie a mesei romane, format dintr-o plac
dreptunghiular susinut de dou picioare n form de panouri masive,
bogat mpodobite cu ornamente i legate ntre ele printr-o legtur masiv.
Placa era adesea din marmulr i pietre preioase. Mai trziu apare masa cu
picioare strunjite n form de balutri, legate cu patru traverse. n cadrul
mesei culeaza dou sertare. Patul este ncadrat pe patru coloane cu capitel,
profilate i cu caneluri longitudinale. Aceste coloane snt sprijinite pe patru
piedestale, iar deasupra susin coronoment alctuit din arhitrav, friz i
cornia, de care atrn perdelele baldaschinului. Dulapul Renaterii italiene,
cel mai specific al acestui stil, are patru ui, dou superioare i doua
inferioare plasate pe cele dou corpuri despariteprintr-o centur profilat,
iar despariturile verticale snt marcate cu pilatri, coloane scurte sau lezene
sculptate, uneori avnd form de semiatlani i semicariatide. Uile dulapului
au cornie i socluri ncadrate cu pilatri sau colonete. Au existat i dulapuri
cu trei ui. O mobil de utilitate universal era lavia, folosit n buctrii i
cmri pentru depozitarea alimentelor. Instituiile publice, breslele,
asociaiile ineau n lavie arhiva i obiectele de pre. Totodat laviele
serveau i pentru a edea pe ele, alteori ca mese i de aceea faa lor
superioar era plat. Decorul era adesea taiat din lemn , n relief plat pe
fond scobit. Bufetul era un obiect n forma unui dulap scund cu dou ui
alctuite din rame cu tablii, dou sertare ale cror fee erau ncadrate cu
profile, dou coloane strunjite marcau marginile verticale ca i un pilastru .

Comoda este un alt obiect al renaterii italiene, numit i scrin, creaie

specific florentin, cu multe sertare, bogat mpodobit cu ornamente pline
de rafinament, fiind folosit pentru pastrarea lenjeriei de pat i a celei
personale. Finisarea mobilierului acestui stil a fost realizat n cea mai mare
msur prin policromie, vopsire i aurire sau semilacuire.

Mobilierul n Frana
Franta avea sa duca arta decorarii mobilei si mai departe decat Italia pentru
a reflecta puternica influenta renascentista. La curtile regilor au fost angajati
artisti italieni care au adus stilul Renasterii in Franta. In timpul domniei lui
Henry II au fost adoptate schemele de design ale arhitectului Jacques du
Cerceau. Ideea sa de juxtapunere a motivelor clasice a fost utilizata pe scala
larga pentru decorarea mobilierului, in spiritul si pe gustul renascentist. Una
dintre figurile marcante ale industriei in formare a fost Hugues Sambin, care
fabrica dulapuri si care a publicat si un impresionant volum de modele,
operele prezentate remarcandu-se prin sculpturile bogate care le
impodobeau. Energia noilor creatori a facut ca stilul sa supravietuiasca si sa
ajunga pana in secolul XVII. Mesele tipice, cu picioare inalte si subtiri si
scaunele cu spatare groase, fabricate din 1560 s-au dovedit populare mult
dupa 1600. Schimbarile stilistice din primele decenii ale secolului XVII au
fost subtile. In timpul domniei lui Louis XIII, din 1610 pana in 1643 formele
pieselor le-au continuat in mare pe cele din secolul XVI, dar erau mult mai
delicate si mai atent lucrate, tipurile de lemn incluzand abanosul foarte rar
si foarte scump sau furniruri din carapace de brasca testoasa. Stilul
renaterii franceze a determinat o important evoluie a profesiunilor care
prelucreaza lemnul. n acest timp apare furnitura mai mica dect 5 mm. Ca i
stilul renaterii italiene, cel francez folosete decoraia policrom opinut
prin pictur, crustaii cu filde. Ornamentele sculptate au un relief scazut ,
snt delicate, ca un desen frumos. Scaunile au un plus de comoditate fiind
construite ntodeuna din elemente constructive aparente, snt tapiate cu
piele sau cu o piern de ezut. Sau realizat scaune simple i cu brae,
scaune pliante, taburete, banchete i scaune far sptare. Materialul folosit
pentru scaune era deobicei lemnul de nuc. Picioarele scaunelor erau drepte
terminate cu pari strunjite foarte scurte sau cu nite bile turtite. Fotoliul a
aparut mai trziu, avnd dou variante fotoliu cu sptar, scund i larg,
folosit pentru birouri i sufragerii i fotoliul cu sptar nalt sprijine uneori pe
figuri de femeie sau cap de animal. Picioarele erau ca la scaune, terminate
cu o bil secionat sau n form de prism patrat ori dreptunghiular.
Mesele au fost execuate din lemn de nic masiv sau din stejar. Au fost
realizate ou tipuri de mese: una cu lungime mare avn 2 picioare panouri,
legate tre ele i bogat ornamentate cu elemente sculptate i alta mai mica
cu picioare n form de balutri sau de torsad. n perioada tirzie a stilului au
aparut i mese prelungitoare cu dou culisoare, care mresc suprafaa
placii. S-au costruit mese cu 6, 8 i chiar 9 picioare. Legaturile dintre ele
arau n form de H sau diagonal, avnd un element decorativ sculptat n
mijlocul lor. n caru masa are de obicei un sertar mare. Paturile au fost n
general cu balaschin susinut de coloane strunjite. Armoarul este un dulap
pentru pastrarea armelor i ustensileleor de vntoare. El avea unul sau
dou corpuri cu 4, 5 ui. Ulapurile s-au executat in lemn de nuc i de stejar

i au avut n general dou variante, dulap cu dou ui mpoobite cu puncte

de diamant sculptate mari , ori executate din panouri simple. Perioada
ultim a renaterii franceze se numete stilul Luovic al XIII-lea uor inspirat
in arhitectur, ns pe masur ce stilul avanseaza n timp, formele devin mai
frumoase, ornamentaia se imbogete, mobilierul devine chiar
suprancarcat cu elemente decorative. n acest stil apare tmplria ebenist,
cu ornamente sculptate n abanos.

Mobilierul n Anglia
Designul mobilierului in Renasterea engleza era mai simplu decat cel
francez, cu detalii sculptate mai putin elegant, decoratiuni modeste si plate,
motive stilizate. Stejarul a continuat sa fie cel mai folosit lemn in Anglia sec
XVI. La fel ca si in cazul Frantei, si in Anglia interesul pentru stilul Renasterii
a persistat pana la jumatatea secolului XVII. Cu toate reformele noitoare
ale vieii economice, sociale i politice, conservatorismul englez a ntirziat
mult apariia elementelor renaterii n arhitectur i mobil. Bufetul este
realizat intr-un corp , sprijinit pe picioare strunjite, bogat decorate, uile snt
realizate n construcie ram cu tablie, zonele centrale ale. Mesele snt
realizate cu plci sprijinite pe cadre masive, picioarele strunjite se
consolideaza cu legaturi de form paralelipipedica sau cu elemente strunjite
sub form de mtnii aezate cap la cap. Scaunele au picioare strunjite,
toate sau numai cele 2 din fa, legaturile inferioare fiin drepte sau strunjite
n form de mtnii aezate cap la cap. Spatarul netapiat este constituit
din legturi traforate sau sculptate, cu elemente finiale strunjite orientate n
jos. Tapiriile snt fixate de schelet cu ajutorul cuielor decorative. Patul, cu
balachin, este realizat dupa modelul italian cu un coronament bogat
decorat, sprijinit cu stilpi strunjii prevazui la partea inferioar cu
piedestale clasice, iar la partea superioar cu capitel ionic. Patul propriu-zis
nu este legat de cei patru stilpi.

Mobilierul n rile de jos. Spania

n Olanda, Interesul general pentru formele si stilul Renasterii este pe larg
documentat in mai multe publicatii si manuscrise din secolul XVII. Doua
dintre colectiile de modele, care au influentat operele realizatorilor de
mobila, au fost publicate la inceputul secolului la Amsterdam de Jan
Vredeman de Vries si Crispin van de Passe. Mestesugarii olandezi au creat
mobilier in stilul englez, modele conservatoare, stilul renascentist fiind mult
timp foarte popular. O piesa speciala este un model de sifonier, foarte
masiv, care a fost adus in America de nord de colonistii olandezi. Influenta
olandeza s-a manifestat in principal prin intermediul cartilor si manualelor
de design, putand fi remarcata in creatiile mai multor popoare din nordul
Europei, desi fiecare a adus ceva personal in formele alese.

In Spania influentele au fost mult mai variate. Noile idei ale Renasterii au
afectat designul, dar in egala masura acesta a fost influentat de traditia
araba, mai exact maura. Desi Spania nu mai avea de mult timp legaturi
directe cu Orientul, modelele delicate care impodobeau ornamente din piele
si combinatiile indraznete de lemn, fier si aur (sau aurire) au fost foarte
populare in aceasta tara pentru aproape doua secole, demonstrand continua
influenta maura. Scaunele cu i fr brae au construcii i decorri diverse
datorit coplexitii elementelor e influien artistic. Legturile picioarelor
sint puternic decorate. Mesele nu au pondere mare n componena
mobilierului, ele fiind cu plcile bogat colorate prin intarsii i ncrustaii cu
pietre preioase. Piciorele strunjite sau cu torsade sint legate ntre ele prin
elemente din lemn sau fier forjat. Canapelile cu o constructie mai rigid, snt
decorate cu ornamente sculptate, tapieria fiind fixat prin cuie decorative.
Patul are capetele executate din elemente strunjite legate ntre ele prin
profile inlemn sau metal.

Mobilierul n Germania
Imperiul german, Intins i eterogen, nu reuete s pun capt luptelor
interne pentru putere, care genereaz o stare de anarhie i constituie o frin
n dezvoltarea economic i social. Germanii au rmas credincioi stilului
gotic, ale carui influiene se resimnt i n yilele noastre. Cu toate acestea,
ptrunderea Renaterii este inevitabil, chiar dac aceasta se realizeaz
ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVI-lea, mult mai trziu dect n
celelalte ri europene. n mobila renaterii german se dezvolt pe dou
cai, specifice sudului i nordului. Sudul Germaniei prin Renaterea italian,
iar norul preia Renaterea nord-francez i flaman, acesta avnd drept efect
realizarea unei diversiti mari de piese de mobil. La nceput transpunerea
elementelor de arhitectur n mobil se face cu stingcie, mobila corp
reproucnd n miniatur faadele unor construcii. Odat cu venirea n
Germania a artitilor italieni i francezi care lucreaza care lucreaz la curile
princiare, piesele de mobil primesc forme elegante. Renaterea german
se caracterizeaz, n general, prin masuvitate, rectangularitate i o
decoraie, n majoritate, realizat prin ornamente sculptate.

Cuprins

Introducere n perioada Renaterii;

Introducere n stilul Renaterii. Mobilierul;

 Mobilierul n Italia;

Mobilierul n Frana;

Mobilierul n Anglia;

Mobilierul n rile de jos. Spania;

Mobilierul n Germania;

Bibliografie.

Bibliografie:
Florea E. Curs de prelegeri Istoria Artelor, Chiinu, 2012.
Vtanu V. Istoria artei europene. Arta din perioada Renaterii, Cluj-Napoca,
2000.
Cizmaru I. Mobil stil, Bucureti, 1993.