Stilul Ludovic al XIV lea

Exista in acest stil o perioada ce poarta amprenta celui anterior , dupa care urmeaza o epoca de inflorire propiu zis (pana la 168 !si , in fine ,ultima ,in care stilul Ludovic al XIV lea devine ceva mai so"ru #Stilul este inc$e%at dupa principiile ela"orate de &cademia de picture si sculptura si derivate din canoanele clasice' masura si proportiile sunt elemente esentiale # Ele se vor aplica in toate domeniile# In interioare se folosesc stucaturi al"e, aurite si pictate in asemenea masura incat nu ramane nici un centimentru de plafon sau de perete nedecorat # Suprafetele peretilor si ale plafoanelor sunt impartite in panouri ovale sau rectan%ulare avand in centrul picture decorative # (arile palate au peretii placati cu marmura policroma # In alte resedinte , cel mai insemnat si semnificativ muzeu pentru ceea ce a insemnat splendoarea si fastul stilului# In marea %alerie numita acum )*aleria o%linzilor ) este documentul cel mai stralucit de ar$itectura interioara create in stilul Ludovic al XIV lea # +ar spre sfarsitul secolului, incurcaturi financiare o"li%e casa re%ala sa interzica folosirea aurului in decoratia murala# Si asfel ,apar lam"riuri in culorile naturale ale lemnului#,apiseriile tesaturile de atelierele re%ale or%aneizate tot in acest timp la *o"elins sau inspirat din antic$itate pentru a evoca scene contemporane in factura romana# (aterialele sunt ceva mai numeroase decat in stilul anterior # In acest stil, su" influenta relatiilor cu Extermul .rient , se introduce mo"ilierul lacuit#Lacul c$inezesc a cunoscut o mare vo%a# /rincipalele motive ornamentale sunt' soarele avand in centru un cap de femeie , floarea de crin , doua litere )L0 incrucisate ,cosuri cu fructe sau flori, coc$ilia interpretata in diferite moduri ,capetele de &pollo sau de 1ac$us ,corn de "er"ec ,frunza de acant , rom"uri alcatuind suprafetele cadrilate in care se inscriu rozele# ,oate formele modelate prin sculptura folosesc ovale ,perle ,caneluri, frunze de acant sau un evantai plasat deasupra capetelor feminine, mascaronilor sau capetelor de fauni cu %rimase# /aturile continua sa ai"a "aldac$in,dar exista si unele denumite )pentru odi$na0,formate dintr-o 2uxtapunere de trei ta"urele mari si avand un capatai scurt de care se spri2ina o perna de sul# La nici unul dintre ele nu se vede lemnul# ,otul este tapitat #/odelele laterale sunt,ca si cuverturile sau draperiile, scurte si festinate, avand fondul si motivele in culori foarte vii, si cad in drapa2e peste "aldac$ine somptuase# Scaunele sau ta"urete cu picioare incrucisate in forma de )X0 sau cu picioare drepte , unite intre ele prin stin%ii in forma de )30 sau )X0 cu o a%rafa # Sunt tapitate si ornate cu pasmanterie si fran2uri # Scaunele propiu zise sunt tapitate in intre%ime , cu spatarul usor inclint in afara ,cu pasmanterie c$iar si pe spatar si fran2uri # 4otoliile sunt aceleasi ca si in stilul Ludivic al XII lea dar "ratele sunt in consola , iar spatarul e usor inclinat in afara # Exista si un tip cu "ratele

tapitate , iar locul unde se aseaza mana este din lemn sculptat in forma de corn de "ec# Spatarul are de o parte si de alta , in dreptul capului, doua elemente tapitate ,asi%urand si un spri2in lateral # 5anapelele au trei locuri si exact aceeasi structura ,tapiterie si ornamente ca si fotoliile# (esele plasate in mi2locul incaperii sunt fastuos sculptate si au placa de marmura sau mozaic din pietre dure# &par si mese ce se fixeaza lan%a un zid # Ele sunt de dimensiuni mici , au patru sau , spre sfarsitul stilului, doua picioare# 1irourile sunt, la inceputul domeniului lui Ludovic al XIV lea , placate cu a%ata sau marc$etarie , au apt picioarele din "ronz sau cositor aurit# +oua corpuri cu sertare sunt plasate pe cate patru picioare reunite in stin%$ii,mi2locul piesei are un sertar lun% ,iar in 2os un panou ,care face le%atura intre cele doua corpuri# /ana a se a2un%e la sta"ilirea precisa a functiei,deasupra lor , pe un perete , se fixeaza o o%linda # Spre sfarsitul perioadei , piesa are numai patru picioare, cateva sertare aliniate su" placa si poarta numele de masa de scris # 5omoda , care ia locul cufarului , are 6,7 sau 8 sertare , placa de marmura ,marc$etarie cu desen de ara"escuri sau ornamente ve%etale # +ulapurile erau din lemn masiv sau marc$etat# Lemnul panourilor neacoperite cu ornamente poarta sculptura in punct de diamant ,iar cateodata are mici motive de "ronz aplicate pe usile laterale # &zi , in muzeul de la Versailles si ,rianon se pot vedea si mo"ile provenind din 5$ina ,o"iecte de fildes si vase de portelan ,stofe aduse din India care altadata decorau incaperile re%ale# Este stilul "aroc ce domina asupra tuturor celorlalte stiluri, raspandinsu-se din 4ranta in toata Europa# 5u exceptia Spaniei, unde "arocul italian isi continua suprematia# Se dezvolta in 4ranta in a doua 2umatate a secolului al XVII-lea# Epoca ramane in istoria artelor su" denumirea de 9clasica0, atri"uita datorita structurii sale ec$ili"rate si a compozitiilor de mare amploare# Stilul 9clasic0 si-a ales sursa principala de inspiratie antic$itatea# /alatele epocii se caracterizeaza prin simetria incaperilor spatioase, deose"it de "o%at decorate# /lafoanele sunt pictate si incon2urate de stucaturi aurite# /ardoselile sunt realizate din parc$et, cu 2ocuri de esente, forme si culori, in timp ce peretii sunt tapetati cu stofe, placati cu marmura si acoperiti cu o%linzi cu rame aurite# Lemnul este incrustat cu aur, ar%int si pietre pretioase, montate si in o"iecte pretioase ce impodo"esc consolele aurite# Se folosesc mult marc$etariile din "ronz, tapiseriile si matasurile %rele# 5el mai cele"ru creator de mo"ila al timpului, &ndr: 5$arles 1oulle, sc$im"a te$nica marc$etariei, introducand motive ornamentale de mare pret, utilizand "ronzul aurit# (o"ilele 1oulle mizeaza pe elemente de decor cum ar fi scoica, frunza de acant, ramuri de fructe

incolacite, aplice de "ronz, mono%ramele re%ale (doua litere L inlantuite! si em"lema ramasa cele"ra a re%elui' un soare, cu un cap de femeie in centru, motiv ce apare adesea pe usile dulapurilor 1oulle#

Se folosesc ornamentatii de ori%ine %reco-romana, platose, sa"ii, trofee, casti coroane, tridente, pr ecum si draperii, pan%lici, delfini, cai de mare, la"e de leu# etc#

Scaunele, executate din lemn de nuc sau ste2ar sculpat si adesea aurit, sunt mai mult pretioase decat comode# Sunt capitonate, cu spatarul dreptun%$iular, inalt si usor inclinat spre inapoi, si cu picioarele (de caprioara! ornate cu motivul scoicii# 4otoliile au "ratele arcuite, terminate cu voluta# Sunt tapisate cu catifea rosie sau verde, cu "rocart sau satin cu fran2uri# &pare fotoliul denumit 9confesional0, a carui spatar este prevazut cu doua aripi pentru spri2inul comod al capului# (asa Ludovic al XIV-lea se evidentiaza prin incarcatura de decoratii "o%ate si pretioase#

1laturile sunt incrustate cu pietre colorate, cu "a%a si cupru, iar contururile si picioarele sunt im"o%atite cu "ronz aurit# (esele din sufra%erii se distin% si prin fatul ca sunt acoperite cu covoare# 5onsolele sunt spri2inite de cariatide sau "usturi de femeie, fiind "o%at ornamentate cu %$irlande unduioase# 5omodele realizate de 1oulle iau locul cuferelor# Sunt prevazute cu doua sau patru sertare, sunt scunde, avand deasupra o placa de marmura frumos marc$etata si sculptata# +ulapurile sunt drepte, executate din lemn masiv, cu panoruile decorate de cele mai multe ori cu em"lema distinctiva a ;e%elui Soare# Sunt prevazute cu aplice de "ronz, terminate sus cu o cornisa, in timp ce picioarele au forma de sfera saui la"a de leu# /aturile sunt prevazute cu un important "aldac$in, suspendat sau spri2init pe coloane# +e aceasta data vom face o incursiune in 4ranta lui Ludovic al XIV-lea, cel care a lasat numele sau unui stil, unui secol# +ar sa aruncam intii o privire asupra inaltei societati franceze si a $a"itatului ei in perioada cind Ludovic al XIV-lea a luat in propriile sale miini destinele tronului 4rantei, in 1661, la moartea 5ardinalului (azarin# <evoia de fast si ostentatie, alaturata unei dorinte de ordine si sta"ilitate, %ra"este sfirsitul epocii nomadismului# Voia2urile si deplasarile de la un castel la altul ramin mai ales apana2ul re%elui si al suitei sale, astfel incit principalele resedinte aristocratice incep sa fie mo"ilate intr-o maniera permanenta, conforta"ila si cu exi%ente de lux# Si, ca si pina acum, dupa o cutuma de mult sta"ilita, oc$ii acestei no"ilimi, dar si cei ai marii "ur%$ezii, ce-si dorea un statut aristocratic, sint indreptati spre 5urtea 4rantei, spre Versailles si 9;e%ele Soare), care patroneaza cu autoritate arta (arelui Secol# /astrarea traditiilor face parte din calitatile re%ale si nu e de mirare ca ele sint cu respect conservate, tinind seama de ascendenta sa spaniola (mama sa era &na de &ustria! si de influenta italianului (azarin# &sa incit admiratia fata de arta Italiei si deci a &ntic$itatii se re%aseste in no"letea si maiestuozitatea cu care este impre%nat stilul Ludovic al XIV-lea# +e asemenea, "arocul, in pofida ori%inilor sale italiene, isi va cunoaste epoca de %lorie si in 4ranta, su" domnia ;e%elui Soare# 4rancezii insa il vor interpreta intr-o maniera proprie, declinindu-l ca o varianta somptuoasa si sofisticata a clasicismului# Spiritul critic cu care sint preluate aceste influente aduce tot mai des in voca"ularul artistic cuvintul 9modern), pentru a circumscrie de fapt 9un stil frantuzesc)# <u este uitata nici mostenirea "aroca a lui Ludovic al XIII-lea, cu aerul sau le2er si usor capricios, la care fac apel atelierele re%ale de la *o"elins si Luvru# 5$iar daca, in noua conceptie asupra amena2arii interioare a marilor castele si resedinte de la sfirsitul secolului al XVII-lea, vor aparea apartamentele private, cu un mo"ilier mai le2er, 9de loisir), eli"erat de ri%orile unui mo"ilier preexistent, apartamentele de aparat vor face in continuare apel la piese adosate, maiestuoase, care sa impuna si sa fascineze# Su" Ludovic al XIV-lea, mo"ilierul este un spectacol in sine# 4antezie si ori%inalitate in conceptie, ri%oare in aplicare, "o%atie in detalii, toate concura la crearea unor efecte de un fast ec$ili"rat# 5a"inetul ramine o mo"ila de prim-plan, cu atit mai mult cu cit Ludovic al XIV-lea era un mare iu"itor al acestei piese de mo"ilier# =na dintre ele, atri"uita lui 1oulle, a fost daruita de re%e nepotului sau, 4ilip al V-lea, al carui portret decoreaza panoul central#

=n alt splendid exemplar este un ca"inet numit 9toilette de (me de (aintenon), cu intarsie de 9pietre dure) pe toate partile componente si cu suporturi fi%urative din lemn aurit, reprezentind cele patru anotimpuri# 5omodele, care vor face de acum o adevarata moda in 4ranta, dar in e%ala masura vor fi adoptate de toate tarile europene, apar intr-o linie mai le2era, cu sertare lar%i si picioare centrate# 1irourile 9(azarin), cu vid central si sertare laterale, sustinute de opt picioare in "alustrii 9> la 1:rain), unite cite patru prin antretoaze in X, cu liniile ondulate (fi%# 1!, vor deveni piese foarte a%reate in interioarele epocii# +ulapurile, piese masive dar nu lipsite de %ratie si, in tot cazul, cu fast decorate, se re%asesc in anticamere, ca si la inceputul secolului# Isi face insa aparitia un %rupa2 nou, care curind va deveni aproape o"li%atoriu' o masa sau o consola "o%at decorata, %ardata de doua %$eridoane asortate si surmontata de o o%linda, destinata a reflecta lumina sfesnicelor asezate pe %$eridoane (fi%# 6!# (arc$etaria (sau te$nica intarsiilor! este o te$nica antica si consta in alaturarea lemnului, de diferite culori si esente, cu alte materiale, pentru alcatuirea unor motive ornamentale (%eometrice, florale, fi%uri umane! dupa un tipar presta"ilit# Tehnica marchetariei metalice ?a la 1oulle? consta in suprapunerea mai multor placi, de aceeasi %rosime, din material cornos si din metal, care se taie simultan dupa contururile unui anumit desen# In acest fel, se o"tin doua parti identice ca forma' una din metal (arama, alama, "ronz!, iar alta din os sau materiale or%anice (palisandru - in prima perioada, urmat ulterior de folosirea carapacei de "roasca testoasa, in culori naturale sau vospita in rosu purpuriu!# +in com"inarea celor doua decupa2e rezulta doua tipuri de paneluri decorative' primul, si totodata cel mai apreciat, cu fond de material or%anic si ?desen? metalic (numit ?en premiere partie?!, al doilea - cu fond metalic si ?desen? din material or%anic (numit ?en contrepartie?!, considerat mai putin pretios# Efectul o"tinut in urma suprapunerilor confera ara"escurilor profunzime spatiala, acestea decupandu-se, cu un deose"it efect optic, de pe fondul de a"anos al mo"ilei# Motivele ornamentale Sunt tipice pentru aceasta epoca temele favorite ale clasicismului' mastile (reprezentand c$ipuri umane sau animale fantastice!, ingerasi, fi%urine inaripate, scoici sau frunze de acant# +e asemenea, sunt extrem de raspandite sim"olurile monar$iei a"solutiste' ?L?-urile dispuse in forma de cruce, ori soarele cu raze, precum si o suita de elemente naturaliste, specifice artei franceze, constand in desene cu %$irlande de flori si fructe# 4recvente in epoca si, totodata, specifice esteticii "aroce, in %eneral, sunt ara"escurile ?a la 1errain?, precum si reprezentarile %rotesti - decoratiuni de inspiratie romana, dominate de forme ve%etale sau fantastice ?incrucisate? cu fi%uri umane, animaliere sau masti#

<ota mo"ilierul tip 1oulle este caracteristic perioadei tarzii si in plus el a avut fii care au preluat afacerea dupa moartea sa, asa ca stilul pe alocuri va avea influente de Empire si fa"rica va produce mo"ilier si in perioada lui <apoleon, de aici elementele pronuntate de Empire +ecorul, care inno"ileaza fiecare piesa de mo"ilier, se adreseaza fie unor ornamente aplicate, fie unei marc$etarii din cele mai rafinate si sofisticate# +in prima cate%orie amintim vulturi, delfini, capete si la"e de leu, masc$eroni, putti, rozase, %$irlande de laur, coc$ilii# <imic nou, s-ar parea, fata de ;enastere, fata de decoratia clasica, plina de no"lete si demnitate# 5eea ce difera este, insa, interpretarea# (asc$eronii sint surizatori, putti sint surprinsi in miscari le2ere, celelalte reprezentari fi%urative, canefore sau telamoni, c$iar daca au vestminte clasice, sint insotite de dinamism si expresivitate, care le face mai vivante si de%a2ate# 4antezia este atit de cautata, incit ale%oriile raz"oinice (coifuri, cuirase! sau ale dra%ostei (torte, tol"e cu sa%eti! sint circumscrise de cartuse in formele cele mai variate#

(otivele marc$etate sint mai cu seama inspirate de arta %radinilor@ exista un %ust deose"it pentru rensouri, le2ere si capricioase ori dense ca niste ara"escuri, desene dominate de linii cur"e si volute, care dau un aer de prospetime si de noutate# Si toate aceste compozitii decorative sint anturate de ancadramente "ine conturate, rectan%ulare, ovale, circulare sau in forma de cartuse, ca un recurs la vec$ile 9ta"louri) atit de dra%i ;enasterii franceze# &ceste compozitii, controlate si ri%uros ordonate, sint insa departe de a fi conventionale si reci# &companiate de pan%lici plisate, innodate sau pampoane, ele devin aproape familiare si calde# /utem concluziona ca cele doua aspecte ale stilului Ludovic al XIV-lea, monumentalitate si clasic, pitoresc si variat se intrepatrund pentru a asi%ura cea mai reusita dintre armonii# 5eea ce confera un plus de pretiozitate acestor piese de mo"ilier este dra%ostea pentru culoare, "o%atia cromatica, uneori provocatoare, care insoteste fiecare piesa, fiecare incapere, fiecare apartament# (etalul este in mod special cautat de e"enisti# &urirea face mari pro%rese, de la decorarea plafoanelor si a peretilor pina la aceea a sculpturilor din lemn, pentru suporturi de ca"inete, mese sau console, %$eridoane sau ancadramente de o%linzi# Se foloseste atit foita de aur, cit si aurirea cu pul"ere de aur, adica cu mercur, dind mo"ilei de e"enisterie o luminozitate necunoscuta pina atunci, care poate parea usor "rutala, dar care va face epoca# In aceasta atmosfera de emulatie artistica isi desfasoara activitatea, in atelierele de la Luvru, marele 5$arles &ndr: 1oulle (1686-1A76!, e"enistul care a dat stralucire si a inno"ilat stilul Ludovic al XIV-lea# El a practicat un stil de marc$eta vie care-i va purta numele si care s-a "ucurat de multa simpatie, fiind preluata si de e"enistii celorlalte tari europene# 1oulle foloseste cu suveranitate, pina la satietate, decupa2e de arama si cositor pe un fond de carapace de "roasca testoasa, in tonuri calde, "rune, sau pe un fond de a"anos, palisandru sau lemn de violete, intr-un contrast din ce in ce mai a%reat# +esi te$nica marc$etariei in cositor si "a%a pe o esenta no"ila de lemn isi avea ori%inea in Italia si fusese practicata c$iar si in 4ranta in prima 2umatate a secolului al XVIII-lea, ea este acum ridicata de 1oulle la un inalt nivel de rafinament si maiestrie artistica# 4oile de material, alama, cositor si carapace de "roasca testoasa, erau incleiate impreuna, a"ia apoi decupindu-se modelele foarte ela"orate# (odelul de arama si cositor pe fondul de "a%a este cunoscut su" numele de "ula 9premiBre-partie), iar modelul de "a%a pe fond metalic poarta numele de "ula 9contre-partie)#

=n efect nu mai putin stralucitor il creeaza si "ronzurile aurite, la care face apel 1oulle cu multa %enerozitate@ aplicate pe mo"ile, unele au numai un sens decorativ, altele au si unul practic de prote2are a muc$iilor (acanturi in volute!, de im"racare a picioarelor (su" forma unor sa"oti! sau %arnituri la usi si sertare# 5ele doua ima%ini alaturate vor"esc de la sine despre ceea ce a insemnat opera acestui remarca"il e"enist, sau macar despre te$nica marc$etariei ce-i poarta numele, caci multe dintre piesele aflate in circuitul operelor de arta nu sint lucrari ale sale, ci ale altor e"enisti# In epoca, mo"ilierul se lucra in ateliere destul de restrinse, dar stampila care furniza numele autorului nu intra in vi%oare decit in 1A87, deci dupa moartea lui 5#&# 1oulle# &stfel, creatiile lui ramin niste lucrari anonime, desi in seama lui 1oulle, pe drept sau nu, se pun toate piesele de mo"ilier de o "una factura marc$etate cu arama si "a%a# 1oulle a fost pla%iat de fiii sai, care locuiau, ca si el, la Luvru, de e"enistul Le *ai%neur, sta"ilit la Londra, care ii imita lucrarile c$iar din timpul vietii si, ulterior, de altii, despre care nu se stia daca restaurau mo"ile 1oulle sau le copiau inte%ral# +e altfel, succesul mo"ilelor 1oulle nu s-a dezmintit decit in zilele noastre# In timpul lui <apoleon I, care le aprecia, ele au fost copiate, uneori foarte "ine, alteori %rosolan, pentru ca apoi, in timpul lui Ludovic-4ilip si <apoleon al III-lea, copiile sa fie lipsite de stralucire, adesea de o maniera paupera#

In %eneral, mo"lierul Ludovic al XIV-lea s-a pastrat, atit cit s-a pastrat, in apartamentele istorice ale unor castele# +ar este cunoscut faptul ca Ludovic al XV-lea a vindut la licitatie o mare parte din acest mo"ilier, intre care si multe ca"inete, asa incit in secolul al XIX-lea, pentru remo"ilarea unor castele ca Versailles si 4ontain"leau sau pentru teatre, Louis-/$ilippe a comandat cCpii dupa piesele existente# +e aici si numeroasele interpretari care fac anevoioasa munca de autentificare a stilului ori%inal# 5aracterizat printr-o infatisare pompoasa, luxoasa si impunatoare, mo"ilierul purtand insemnele acestui stil evolueaza spre o linie mai intima si mai de%a2ata a"ia spre sfarsitul domniei ;e%elui Soare# Su" domnia lui Ludovic al XIV-lea (1666-1A1 !, 4ranta a cunoscut unul din momentele de maxima %lorie si inflorire, fara precedent pana in acea epoca si rareori atinse in istoria ulterioara a acestui stat# +aca in plan politic filosofia sa se rezuma la sinta%ma ?statul sunt eu?, in sfera artistica, aspiratia sa spre opulenta si splendoare se traduce intr-un stil personal, autonom, care urma sa primeze in Europa pe tot parcursul secolului al XVIII-lea# Stilul Regelui Soare devine manifest odata cu infiintarea Manufacturii Regale pentru (o"ilele 5oroanei, condusa de ar$itectul-decorator 5$arles le 1run, care va da viata adevaratului ?stil al coroanei?, devenit sim"olul universal al monar$iei a"solutiste#

(anufactura ;e%ala reuneste cei mai presti%iosi artizani ai 4rantei, insarcinati sa produca mo"ilier si toata %ama de accesorii specifice, pentru uzul 5urtii ;e%ale franceze, pentru suveranii Europei, ori pentru colectionarii de renume ai epocii# (esterii artizani sunt %rupati in corporatii, carora li se impune respectarea unor reguli extrem de precise, atat in ceea ce priveste executia, cat si materialele, in scopul mentinerii unui nivel calitativ ridicat, demn de exi%entele 5oroanei# 5u timpul, insa, fie datorita unor neimpliniri de ordin poitic (precum infran%erea 4rantei in raz"oiul de succesiune la coroana spaniola!, fie ca urmare a inaintarii in varsta, ;e%ele Soare simte nevoia sa se incon2oare de un mo"ilier mai intim, mai putin solemn si fastuos# &cest fapt se traduce intr-un stil mai degajat, ce contine premisele noii mode - ?La ;ocaille? -

menita sa devina em"lematica pentru perioada domniei lui Ludovic al XV-lea, succesorul ;e%elui Soare la tronul 4rantei, cu incepere din 1A1 #

&rtistul care aduce stilul coroanei pe culmile excelentei si ale perfectiunii este CharlesAndre oulle, maestru in e"enisterie si in realizarea unor structuri si decoratiuni caracteristice stilului# . contri"utie demna de mentionat a avut-o, in acest sens, si Dean 1errain, %ravor, specialist in ornamentatie, creator de costume si sceno%raf# (eritul sau consta in perfectionarea te$nicii de realizare a ara"escurilor (care, ca urmare, ii poarta numele - ?alla 1erain?! si in dezvoltarea interesului pentru arta Extremului .rient, ale carei motive si variatiuni confera specificul artei franceze a epocii# Caracteristicile stilului +in punct de vedere structural, stilul !udovic al "#$-lea reprezinta o mixtura, destul de insta"ila procentual, intre monumentalitatea %eometriei rectilinii a ;enasterii si elementele inovative ale 1arocului# &cestea din urma sunt vizi"ile nu atat in folosirea a"undenta a liniilor

cur"e pntru realizarea mo"ilierului, cat in pretiozitatea materialelor si in opulenta ornamentelor# (aniera decorativa a stilului Ludovic al XIV-lea este impre%nata de preocuparea pentru ri%oare si simetrie, parametri in cadrul carora sunt incluse c$iar si cele mai fanteziste ara"escuri# 5u toate ca simetria este o trasatura inerenta esteticii "aroce, artizanii francezi o interpreteaza ca sim"ol al ri%orii, prin intermediul careia ;e%ele Soare incearca sa impuna monar$ia a"soluta# . alta trasatura distinctiva a mo"ilierului stil Ludovic al XIV-lea este policromia% 5a urmare a importurilor masive de materiale din coloniile de peste ocean, e"enistii au acum la dispozitie o %ama extrem de variata de esente lemnoase - palisandru, sicomor sau ma$on - utilizate in compozitiile de marc$etarie, realizate pe fundalul, cel mai adesea de a"anos, al mo"ilierului# /e lan%a acestea, mai sunt folosite nuante de rosu si verde, precum si ornamentatii ar%intate sau aurite# 1latul meselor, consolelor sau comodelor este adesea confectionat din marmura colorata sau incrustata cu pietre pretioase sau semipretioase# 5ele mai spectaculoase motive ornamentale, specifice acestei perioade, sunt %arniturile din "ronz aurit, care se re%asesc pe mar%inile exterioare ale diferitelor piese de mo"ilier, pe "ratele si picioarele scaunelor si fotoliilor, pe c$enarele sertarelor precum si pe toartele sau manerele acestora# Spre deose"ire de epocile trecute, in alcatuirea pieselor de mo"ilier este introdus uzul exclusiv al lemnului sculptat sau %ravat# ,e$nica cea mai reprezentativa a epocii este cea pusa la punct de 5$arles-&ndre 1oullet, care, intr-un pretios 2oc de intarsii, antreneaza materiale or%anice pretioase, cu placi de "ronz, arama sau ar%int, conferind mo"ilelor un aspect dinamic si somptuos#

Mo&ilierul 5ele mai reprezentative piese de mo"ilier pentru stilul ;e%elui Soare sunt scaunele cu &rate, consola, comoda si patul cu &aldachin% Scaunele cu "rate sunt in epoca cele mai raspandite mo"ile cu aceasta destinatie# Se distin% prin statura impunatoare, ta"uretul amplu si speteaza inalta, cur"ata, cu o usoara inclinatie spre spate, si cel mai adesea separata de ta"uret# 5aracteristica cea mai importanta a scaunelor Ludovic al XIV-lea este data de cur"area tuturor liniilor orizontale si verticale# Suporturile pentru "rate, intotdeauna pe aceeasi axa cu picioarele scaunului, sunt adancite in partea mediana, iar la capete se infasoara in forma de spirala# /icioarele do"andesc cur"uri similare, dispare traversa superioara, iar cea inferioara se mentine in forma de 3, cu toate se%mentele ondulate# 5u timpul, aceasta va da nastere unor noi modele, in forma de X sau de ?du"lucleste?# 5aptele terminale ale picioarelor pot fi de trei tipuri structural-ornamentale' ?corn de "er"ec?, ?"alustru? sau ?spirala?# (aterialul predilect pentru realizarea scaunelor este lemnul de nuc, sculptat sau %ravat, aurit sau vopsit in culori asortate cu tapiteria, confectionata din stofe scumpe, cu diferite modele viu colorate#

5onsola reprezinta o masa de perete, cu functie ornamentala, special conceputa pentru a mo"ila vastele coridoare ale resedintei re%ale de la Versailles# 1latul consolei Ludovic al XIV-lea este confectionat din marmura colorata, iar structura inferioara de sustinere este simetrica, alcatuita din elemente aurite, sculptate cu mare finete# 5a si in cazul scaunelor, picioarele sunt unite prin traverse cu mai multe articulatii, avand dispus in centru un element decorativ verical# . alta varietate de consola este cea prevazuta cu o%linda, incon2urata, de o"icei, de un ancadrament de ara"escuri, care confera ansam"lului fast si opulenta# 5omoda, creatie a stilului Ludovic al XIV-lea, a fost conceputa de catre e"enistul francez 5$arles &ndre-1oulle spre sfarsitul secolului al XVIII-lea# 5omoda este o piesa de mo"ilier 2oasa, cu trei sau patru sertare care ?co"oara? pana la podea, prezentand o particularitate ornamentala, datorata, de asemenea, acestei epoci' asa-numitul element decorativ ?retom"e? sau ?campane?# &cesta reprezinta portiunea descendenta cur"a a unei mo"ile, cu diferite motive ornamentale, care, in cazul comodei, este situata in partea inferioara, aproape atin%and podeaua, iar in cazul meselor, decoreaza partea frontala a "latului# 5omoda va cunoaste o lar%a raspandire mai ales in epocile ulterioare, conservandu-si aproape intacta tipolo%ia ori%inara# /atul, ca piesa decorativa de mo"ilier, do"andeste importanta su" domnia lui Ludovic al XIVlea# Structura de lemn, sculptata si aurita, reuseste sa iasa in evidenta, in ciuda draperiilor si "aldac$inelor extrem de incarcate# 5ele mai raspandite tipuri de paturi in aceasta epoca sunt cele numite ?a la duc$esse? (?+ucesa?!, cu "aldac$in rectan%ular, care co"oara din tavan pana la podea, si cu decoratiuni "o%ate in cele patru colturi, si ?a lEan%e? (?In%erul?!, cu "aldac$in scurt, care se opreste deasupra patului, confectionat din dantele "o%ate si fran2uri de matase, viu colorati#