Coloranti si Vopsele

Coloranti
Coloranii sunt substane organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.), rezista in timp la lumina, splare, frecare. Culoarea substanelor se datoreaz prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui cromofor corespunzndu-i una sau mai multe benzi de absorbie in spectrul vizibil.

Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura chimica a substanei. Cele mai importante grupe cromofore sunt: a) grupa nitrozo -N=O b)grupa nitro -NO2 c)grupa azo -N=Nd)grupa cetonica -C=O e)dubla legtura >C=C<

Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa devin si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lng cromofori, si alte grupe, numite auxocrome. Principalele grupe auxocrome sunt: a)grupa amino -NH2 b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei alchilati) Grupele auxocrome, pe lng faptul ca imprima substanei proprietatea de a colora, produc o nchidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranilor Coloranii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare: structura lor chimica si dup proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre). urmtoarele clase de colorani: a)colorani azotici -conin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de preparat b)colorani antrachinonici -care deriva de la antrachinona c)colorani trifenilmetanici -din clasa trifenil-metanului d)colorani indantrenici e)colorani de indigo f)colorani de sulf

Dup structura lor chimica se deosebesc

(comportarea in vopsitorie) se deosebesc urmtoarele tipuri de colorani: a)colorani bazici au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conin in molecula lor. Ei vopsesc fibrele proteice(lna si mtase) in soluie neutra, fixarea lor pe fibra fcndu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora,pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordani(tanin).Cei mai importani colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenil-metanici, etc.

Dup proprietatile lor tinctoriale

B)colorani acizi au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora din punct de vedere structural, coloranii acizi fac parte din clasa coloranilor azoici, antrachinonici, etc. C)colorani substantivi au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna si mtasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila vopsirea cu colorani substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl).

Coloranii de mordant
se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre cei mai muli colorani de mordant sunt coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor colorani este alizarina Coloranii de cada sunt insolubili in apa si nu dau sruri solubile; pentru a fi folosii, ei sunt redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o substana incolora, solubila in apa fibrele sunt apoi introduse in aceste soluii si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaz colorantul redus, care trece in culoare insolubila din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaii si, precum si coloranii antrachinonici si cei de sulf

Coloranii de developare
sunt insolubili in apa si se fixeaz direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da natere la un colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra din grupa coloranilor de developare mai fac parte coloranii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compui cu care fibra a fost in prealabil mbibata ex. negrul de anilina, care se obine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, colorani pentru par si blanuri.

Vopsele
Vopseaua este o suspensie de pigmeni, colorani, minerali sau organici, dispersai fin ntr-un liant (firnis, lac, ulei sicativ, ap .a.), care dup uscare d o pelicul de rezisten, elasticitate i luciu diferite. Vopselele sunt colorante i acoperitoare, adic au proprietatea de a colora suprafaa pe care sunt aplicate, astfel nct aspectul iniial al acesteia s nu mai fie vizibil. Vopseaua este destinat protejrii obiectelor de lemn contra putrezirii, a celor de metal contra coroziunii, precum i unor lucrri ornamentale. Se deosebesc vopsele:

 cu clei suspensii de pigmeni cu un adaos de clei animal, sunt folosite la vopsirea suprafeei tencuite, cimentate etc.; de ulei suspensii de pigmeni n firnisuri sau n uleiuri sicative, sunt folosite la vopsirea metalelor i suprafeelor de lemn, iar peliculele formate sunt stabile fa de factorii atmosferici; cu lac (de email) suspensii formate din pigmeni i din lac de ulei (n calitate de liant), sunt folosite la acoperirea suprafeelor metalice i de lemn i se caracterizeaz prin luciu puternic i stabilitate fa de diveri ageni negativi.

 Din substanele colorante naturale vopselele minerale fac parte unele minereuri, argile i soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau rou), mumia (rou-aprins), miniul de plumb (rouportocaliu), siena, umbra (brun) .a. Proprieti colorante au i gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul si unii crbuni.