Coloranti si Vopsele

Coloranti
Coloranii sunt substane organice naturale
sau sintetice colorate, care absorb lumina in
domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea
de a colora corpurile pe care sunt
aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.),
rezista in timp la lumina, splare, frecare.
Culoarea substanelor se datoreaz prezentei
in molecula a unor grupe de atomi, numite
grupe cromofore sau cromofori, care absorb
selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui
cromofor corespunzndu-i una sau mai multe
benzi de absorbie in spectrul vizibil.

Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui

cromofor este influenata de existenta in
molecula a altor cromofori, nuana culorii unei
substane colorate depinznd de ntreaga
structura chimica a substanei.
Cele mai importante grupe cromofore sunt:
a) grupa nitrozo
-N=O
b)grupa nitro
-NO2
c)grupa azo
-N=Nd)grupa cetonica
-C=O
e)dubla legtura
>C=C<

Substanele care conin in molecula lor

unul sau mai muli cromofori si se numesc
cromogene si sunt colorate. Pentru ca o
substana sa devin si mai colorata, trebuie sa
contina in molecula, pe lng cromofori, si alte
grupe, numite auxocrome.
Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino
-NH2
b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei
alchilati)
Grupele auxocrome, pe lng faptul ca
imprima substanei proprietatea de a colora,
produc o nchidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranilor
Coloranii se clasifica tinand cont de doua criterii de
clasificare: structura lor chimica si dup proprietatile
lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre).

Dup structura lor chimica se deosebesc

urmtoarele clase de colorani:
a)colorani azotici -conin in molecula lor drept grupe
cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt
coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de
preparat
b)colorani antrachinonici -care deriva de la
antrachinona
c)colorani trifenilmetanici -din clasa trifenil-metanului
d)colorani indantrenici
e)colorani de indigo
f)colorani de sulf

Dup proprietatile lor tinctoriale

(comportarea in vopsitorie) se deosebesc
urmtoarele tipuri de colorani:
a)colorani bazici au un caracter bazic
datorita grupelor amino NH2 libere, pe care
le conin in molecula lor. Ei vopsesc fibrele
proteice(lna si mtase) in soluie neutra,
fixarea lor pe fibra fcndu-se prin combinare
cu grupele acide COOH ale acestora,pot vopsi
si fibre celulozice(bumbac) tratate in
prealabil cu mordani(tanin).Cei mai importani
colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenilmetanici, etc.

B)colorani acizi
au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil
OH sau carboxil COOH libere, care le dau
proprietati acide
ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie
slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu
grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora
din punct de vedere structural, coloranii acizi fac
parte din clasa coloranilor azoici, antrachinonici, etc.
C)colorani substantivi
au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna
si mtasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara
o tratare prealabila
vopsirea cu colorani substantivi se face in baie
neutra si se face mai bine daca in baie se introduc
anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl).

Coloranii de mordant
se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu
un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul
aplicat ulterior formeaz cu mordantul un lac insolubil si
rezistent, care adera la fibre
cei mai muli colorani de mordant sunt
coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul
principal al
acestor colorani este alizarina Coloranii de cada
sunt insolubili in apa si nu dau sruri solubile; pentru a fi folosii,
ei sunt redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu
Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o substana incolora,
solubila in apa
fibrele sunt apoi introduse in aceste soluii si apoi scoase si
expuse la aer; oxigenul din aer oxideaz colorantul redus, care
trece in culoare insolubila
din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaii si, precum si
coloranii antrachinonici si cei de sulf

Coloranii de developare
sunt insolubili in apa si se fixeaz direct pe fibra, in
timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile;
astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de
cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da
natere la un colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra
din grupa coloranilor de developare mai fac parte
coloranii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor
compui cu care fibra a fost in prealabil mbibata
ex. negrul de anilina, care se obine prin oxidarea anilinei
pe fibra si ursolii, colorani pentru par si blanuri.

Vopsele
Vopseaua este o suspensie de pigmeni, colorani,
minerali sau organici, dispersai fin ntr-un liant
(firnis, lac, ulei sicativ, ap .a.), care dup uscare d o
pelicul de rezisten, elasticitate i luciu diferite.
Vopselele sunt colorante i acoperitoare, adic au
proprietatea de a colora suprafaa pe care sunt
aplicate, astfel nct aspectul iniial al acesteia s nu
mai fie vizibil. Vopseaua este destinat protejrii
obiectelor de lemn contra putrezirii, a celor de metal
contra coroziunii, precum i unor lucrri ornamentale.
Se deosebesc vopsele:

 cu clei suspensii de pigmeni cu un adaos de clei

animal, sunt folosite la vopsirea suprafeei tencuite,
cimentate etc.;
de ulei suspensii de pigmeni n firnisuri sau n
uleiuri sicative, sunt folosite la vopsirea metalelor i
suprafeelor de lemn, iar peliculele formate sunt
stabile fa de factorii atmosferici;
cu lac (de email) suspensii formate din pigmeni i
din lac de ulei (n calitate de liant), sunt folosite la
acoperirea suprafeelor metalice i de lemn i se
caracterizeaz prin luciu puternic i stabilitate fa
de diveri ageni negativi.

 Din substanele colorante naturale vopselele

minerale fac parte unele minereuri, argile i
soluri de culori intense. Printre acestea se
deosebesc ocrul (galben, brun sau rou),
mumia (rou-aprins), miniul de plumb (rouportocaliu), siena, umbra (brun) .a.
Proprieti colorante au i gipsul, creta,
caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul si unii
crbuni.