Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

Arce de boltă (II)

5. Arce cu trei centre

Arcul cu trei centre este format din reuniunea a trei arce de cerc, racordate între ele şi respectiv
cu coloanele. În această categorie studiem arcele mâner de coş şi arcele de tip ovoidal.

5.1. Arce mâner de coş

Vom considera în cele ce urmează doar cazul în care
cele trei arce subîntind un unghi de 60o.
Considerăm centrele O1, O2 pe baza (BC) cu
BO1= CO2 = a şi O3 pe mediatoarea lui (BC) astfel ca
triunghiul O1O2O3 să fie echilateral (Fig.1).
Construim respectiv arcele de cerc C(O1; O1B) de la
B la semidreapta (O3O1, C(O2;O2C) de la C la
semidreapta (O3O2 și C(O3;O3E) de la E la F, toate cu
deschideri de 60o, rezultând arcul cu trei centre.
Arcele folosite se racordează datorită coliniarităţii
centrelor şi punctului de contact.
Vom calcula înălţimea şi lungimea arcului, Fig.1 Arcul mâner de coş cu trei centre
respectiv aria delimitată de arc şi baza sa.
𝑙
Avem 𝑂1 𝐵 = 𝑂2 𝐶 = 𝑎 < 2 , 𝑂1 𝑂2 = 𝑙 − 2𝑎 şi înălţimea arcului este
𝑂1 𝑂2 √3 √3
ℎ = 𝑂3 𝑉 − ℎ𝛥 = 𝑂3 𝐸 − = 𝑙 − 𝑎 − (𝑙 − 2𝑎) .
2 2
𝑙 √3−1
Cum 2 − ℎ = (𝑙 − 2𝑎) 2 > 0, deducem că arcul cu trei centre este turtit.
Lungimea arcului este
60∘ 60∘ 𝜋(𝑙+𝑎)
𝐿 = 𝑙𝐵𝑉𝐶
⏜ = 𝑙𝐵𝐸⏜ + 𝑙𝐸𝐹
⏜ + 𝑙𝐹𝐶
⏜ = 2 ⋅ 2𝜋𝑎 ⋅ 360∘ + 2𝜋(𝑙 − 𝑎) ⋅ 360∘ = .
3

Aria delimitată de arcul cu trei centre şi baza sa este

𝐴𝑟𝑖𝑎 = 𝐴𝑠 (𝐵𝑂1 𝐸) + 𝐴𝑠 (𝐸𝑂3 𝐹) + 𝐴𝑠 (𝐹𝑂2 𝐶) − 𝐴𝛥𝑂1𝑂2𝑂3
2
60∘ 2
60∘ (𝑙 − 2𝑎)2 √3
= 2 ⋅ 𝜋𝑎 ⋅ + 𝜋(𝑙 − 𝑎) ⋅ −
360∘ 360∘ 4
2
𝜋 (𝑙 − 2𝑎) √3
= [2𝑎2 + (𝑙 − 𝑎)2 ] −
6 4

Exerciţiul 1. Construiţi un arc mâner de coş cu trei centre de înălţime dată pentru care 𝑙 = 3ℎ.
Exerciţiul 2. Construiți cu rigla și compasul un arc mâner de coş cu 3 centre cunoscând lățimea
și înălțimea. Discuție.

-1-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

Vom considera cazurile particulare în care centrele O1 şi O2 sunt la o treime, respectiv o pătrime
din l faţă de B şi C.
Caz particular 1: Arcul mâner de coş cu trei centre echilater
𝑙
Împărţind segmentul (BC) în trei părţi egale, 𝑂1 𝐵 = 𝑂2 𝐶 = 𝑂1 𝑂2 = 3, rezultă arcul din fig.2.
Rezultă imediat că
4−√3 4𝜋𝑙 4𝜋−√3 2
ℎ= 𝑙, 𝐿 = ,𝐴= 𝑙 .
6 9 36
ℎ
Observăm că 𝑙 ≅ 0,378.

Fig.2 Arcul mâner de coş echilater Fig.3 Arcul mâner de coş cu O1 şi O2 la un sfert

Caz particular 2: Arcul mâner de coş cu trei centre cu O1 şi O2 la un sfert din lăţimea
arcului
𝑙 𝑙
Împărţind segmentul (BC) în patru părţi egale, 𝑂1 𝐵 = 𝑂2 𝐶 = 4 , 𝑂1 𝑂2 = 2, rezultă arcul din
figura 3. Rezultă imediat că
3−√3 5𝜋𝑙 11𝜋−6√3 2
ℎ= 𝑙, 𝐿 = ,𝐴= 𝑙 .
4 12 96
ℎ
Observăm că 𝑙 ≅ 0,317.
Observăm că, păstrând simetria în raport cu mediatoarea bazei arcului, se pot considera
cazuri în care unghiul sectoarelor de cerc nu mai este de 60o .

-2-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

5.2 Arc de tip ovoidal

Se obțin din arce ogivă prin „rotunjirea” vârfului.

Alegând punctul O pe mediatoarea bazei la o
înălțime dorită, rotunjirea vârfului arcului ogival
considerat (fig. 4, dar arcul ogivă poate să aibă
centrele O1 și O2 și între B și C) se face cu arcul de
cerc cu centrul în O și rază OE, între E și F.
Coliniaritatea centrelor arcelor cu punctul de
tangență asigură racordarea arcelor în E, respectiv F.
Un arc ovoidal și simetricul lui față de linia de
naștere formează un oval. Fig. 4 Arc de tip ovoidal

Caz particular: Arcul ovoidal

Se obţine din arcul ogivă echilateră.
𝑙
Pe mediatoarea lui (BC) se consideră O cu MO = 2 (Fig.5).
Arcele de cerc C(B;BC) de la C la F∈ (BO, C(C;BC) de la B la
E∈ (CO şi C(O;OE) de la E la F formează arcul ovoidal.
𝑙
Înălţimea: ℎ = 𝑀𝑂 + 𝑂𝑉 = 2 (3 − √2).
𝜋𝑙
Lungimea: 𝐿 = 4 (4 − √2).
Aria:
1
𝐴 = 𝐴𝑠 (𝐸𝑂𝐹) + 2 ⋅ 𝐴𝑠 (𝐵𝐶𝐸) − 𝐴𝛥𝐶𝑂𝐵 = 8 [𝜋(5 − 2√2) − 2]𝑙 2 .

Fig. 5 Arcul ovoidal

Exerciţiul 3. Construiţi un arc de tip ovoidal pornind de la arcul ogivă pătrată.

Exerciţiul 4. Construiţi un arc de tip ovoidal în care arcele laterale (BE și CF în figurile de mai
sus) subîntind unghiuri de 30o. Calculaţi-i înălţimea, dacă lățimea arcului este de 6cm.
Exerciţiul 5. Costruiţi un arc de tip ovoidal de înălţime egală cu lăţimea.

-3-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

5. Arce cu patru centre

Se obţin prin reuniunea a patru arce de cerc. Vom considera

arcele cu patru centre asemănătoare arcelor mâner de coş cu
trei centre, centrul situat sub baza arcului fiind înlocuit cu
alte două centre, dispuse simetric faţă de mediatoarea bazei
arcului (Fig.6).
Considerăm O1, O2 pe (BC) cu BO1=CO2 și P astfel
ca O1O2P să fie echilateral și fixăm O3, O4 cu PO3=PO4
(Fig.6). Construim arcele de cerc C(O1;O1B) de la B la
semidreapta (O3O1, C(O2;O2C) de la C la semidreapta
(O4O2, C(O3;O3E) și C(O4; O4F) de la E, respectiv F ce se
intersectează în V, pe mediatoarea lui (BC).
Arcele se racordează în E, respectiv F, dar nu se
racordează în vârful V.
Pot fi considerate şi situaţii în care triunghiul O1O2P este
doar isoscel. Fig.6 Arcul cu patru centre
O situaţie particulară este cea similară arcului mâner
de coş cu 3 centre echilater.

Caz particular: Arcul cu patru centre echilater

Este cazul în care triunghiurile echilaterale BO1E, CO2F, O1O2P şi O4PO3 sunt congruente
𝑙
(Fig.7), deci baza arcului este împărţită în 3 părţi egale, iar PO3=PO4= 3.

Pentru calculul înălţimii, avem:

ℎ = VR − 2PR,
unde
𝑙 √3 𝑙√3
𝑃𝑅 = ∆2 = 6 .
Cum 𝛥VRO3 = dreptunghic,
rezultă
VR2 = 𝑂3 𝑉 2 − 𝑂3 𝑅 2
𝑙2 35𝑙2
= 𝑙 2 − 36 = .
36
Atunci
𝑙√35 𝑙√3
ℎ= −2⋅
6 6
√35 2√3
− Fig.7 Arcul cu patru centre echilater
= 𝑙.
6
𝑙
Observăm că ℎ ≅ 0,4𝑙 < 2, deci acest arc este turtit.

Exerciţiul 6. Construiţi un arc cu 4 centre de lăţime 8cm, distanţa dintre centrele de pe baza
arcului fiind jumătate din lăţimea arcului, la fel ca și distanţa dintre celelalte două centre.
Calculați înălţimea acestui arc.

-4-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

Taj Mahal

Un arc asemănător cu arcul cu patru centre este arcul Tudor.

Deosebirea constă în faptul că cele două arce ce se întâlnesc în
vârful V al unui arc cu 4 centre (Fig.6) sunt înlocuite cu
tangentele în E, respectiv F, la arcele laterale (Fig.8).
Pot fi alese cazurile particulare în care cele două centre
împart lăţimea arcului în trei părţi egale sau în care distanţa
dintre ele este jumătate din lăţimea arcului.

Fig. 8 Arcul Tudor cu centrele la

un sfert din lățime de coloane

-5-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

6. Arcul rampant
Castelul Corvineștilor
Este un arc asimetric,
cu coloane inegale,
utilizat la susţinerea
rampelor. Arcul
rampant este format
din două arce de cerc
racordate între ele,
respectiv cu coloanele,
tangenta comună în
punctul de contact
dintre ele fiind paralelă
cu dreapta ce uneşte
capetele superioare ale
coloanelor.

Există mai multe posibilităţi de aflare a celor două centre

ale arcelor. Considerăm punctul V pe mediatoarea lui (AD)
cu VP = BP, P mijlocul lui (BC) (Fig.9). Perpendiculara pe
BC din V intersectează orizontalele prin B, respectiv C, în
O1 şi O2. Construim arcele de cerc C(O1; O1B) de la B la
V și C(O2; O2C) de la C la V, ce formează arcul
rampant.Trebuie justificat că: O1B=VO1, O2C= O2V.
Racordul în V este dat de coliniaritatea centrelor O1, O2 şi
a punctului V. Tangenta comună în V este paralelă cu BC,
având pe O1O2 perpendiculară comună.

Fig. 9 Arcul rampant

-6-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

Arcul trilobat

Arcul trilobat are trei componente: lateral are două arce de cerc identice obținute ca la arcul
mâner de coș sau arcul în acoladă (oricare situație), dar arcul (arcele) din mijloc se
înlocuiește(înlocuiesc) cu unul din arcele studiate.

Exerciţiul 7. Construiți un arc trilobat de

lățime 8cm pentru care cele 2 centre de pe
linia de naștere sunt la 2cm de capete,
deschiderile arcelor laterale sunt de 60° , iar
arcul din mijloc este un arc mâner de coș cu
3 centre echilater. Calculați înălțimea
arcului trilobat și aria cuprinsă între acest
arc și baza sa.

-7-