ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE

C1 INTRODUCERE ÎN ARHITECTURA PALEOCREŞTINĂ

Villa Fallet, La
Chaux-des
fonds, 1905

Le
Corbusier
URBIG HOUSE, POTSDAM, GERMANIA,1917
MIES VAN DER
ROHE LA
EPIDAURUS,
GRECIA,1957
 Sinteză
Interpretare
 ANTICHITATEA CLASICA
CIVILIZATIILE PREHELENICE CIVILIZATIA ETRUSCA

CIVILIZATIA GRECIEI ANTICE CIVILIZATIA ROMEI ANTICE

 GRECIA ROMA

CIVILIZATIILE PREHELENICE

• PERIOADA HOMERICA
Sec. X – sec. VIII i.e.n.

CIVILIZATIA ETRUSCA • PERIOADA MONARHICA

• PERIOADA ARHAICA Sec. VIII – sec. V i.e.n. 753 - 509 i.e.n.
Sec. VII – 480 i.e.n.

• PERIOADA
• PERIOADA CLASICA REPUBLICANA
480 – 323 i.e.n. 509 – 31 i.e.n.

• PERIOADA ELENISTICA
323 - 146 i.e.n.
• PERIOADA IMPERIALA
31 i.e.n. - 476 e.n.
CIVILIZATIA ROMANA ANTICA

DEBUTURILE PLASATE LA
INTEMEIEREA ROMEI
(cca. 753 I.E.N., cf. traditiei)
CIVILIZATIA ROMANA ANTICA

DEBUTURILE PLASATE LA
INTEMEIEREA ROMEI
(cca. 753 I.E.N., cf. traditiei)
ORAŞUL ROMAN- INSPIRAT DIN CEL ETRUSC
RELIGIA ROMANA

DIRECTIA CONSERVATOARE – PONTIFI • RELIGIA POLITEISTA

DIRECTIA NOVATOARE - QUINDECEMVIRI ANTROPOMORFA GREACA

• RELIGIA POLITEISTA
ANTROPOMORFA
ESTRUSCA

TRIADA DIVINA CAPITOLINA (JUPITER, JUNONA SI MINERVA)

• ANIMISMUL ROMAN • RELIGIA POLITEISTA

TIMPURIU ANTROPOMORFA
(spiritele domestice numina) ROMANA
CIVILIZATIA ETRUSCA
TEMPLUL (RECONSTITUIRE DUPA DESCRIEREA LUI VITRUVIUS)
CIVILIZATIA ETRUSCA
TEMPLUL

• Reprezentare votiva

• Ara della Regina (Tarquinia)

• Templul etrusc din Orvieto (sec. V i.e.n.)
Templul
ORDINUL DE ARHITECTURA
DORICUL GRECESC / DORICUL ROMAN
 ORDINUL DE ARHITECTURA
IONICUL GRECESC / IONICUL ROMAN
 ORDINUL DE ARHITECTURA
CORINTICUL GRECESC / CORINTICUL ROMAN
ROMA – ORDINUL DE ARHITECTURA
ORDINUL TOSCAN

RECONSTITUIRE DUPA VIGNOLA (SEC. XVI)

 UTILIZAREA ORDINULUI DE ARHITECTURA

COLOSSEUM, ROMA PALATL LUI DIOCLETIAN, SPLIT VILLA LUI HADRIAN, TIVOLI
Apeduct – Pont
du Gard
 ARHITECTURA PALEOCRESTINA
(SEC. I – 313 / 313 – c. 500)

EUROPA RASARITEANA EUROPA APUSEANA

CIVILIZATIA BIZANTINA CIVILIZATIA OCCIDENTALA

(330) c.500 - 1453 c.500 - c.1550

PERIOADA TIMPURIE PERIOADA PREROMANICA

c. 500 – 843 cca. 500 - 1000

PERIOADA MEDIE / MATURA PERIOADA ROMANICA

843 – 1204 cca. 1000-1150

PERIOADA TARZIE PERIOADA GOTICA

1261 – 1453 cca. 1150-1500
ARHITECTURA PALEOCRESTINA
(SEC. I – 313 / 313 – c. 500)
http://employees.oneonta.edu/fa
rberas/arth/Images/arth212imag
es/early_christian/catacombs_ma
p.jpg
 CATACOMBE

• combinând influenţele provenite de la

popoarele din zonă, în special de la etrusci,
creştinii au trecut la ritualul de înhumare a
morţilor (spre deosebire de romanii care
practicau incinerarea)
• primele morminte utilizate sunt cele săpate în
rocă vulcanică moale, aşa numitele catacombe
în care aveau loc şi întâlniri în lipsa lăcaşelor
de cult propriu-zise
• înhumarea se făcea în nişele din pereţi
• aceste nişe puteau fi: rectangulare (numite
loculus) sau arcuite la partea superioară
(numite arcosolium)
• camerele mormintelor poartă denumirea de
cubicule
• interiorul acestora era decorat într-o manieră
asemănătoare tradiţiei romane cu mozaic şi
frescă
ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)

CATACOMBELE ROMANE (sec. II – III)

Catacomba lui Calixtus
ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)

CATACOMBELE ROMANE (sec. II – III)

Catacomba Priscilla si Catacomba Commodilla
ARHITECTURA PALEOCRESTINA
ETAPA I (Sec. I – Sec. IV e.n.)

CASA DE RUGACIUNE CRESTINĂ,

DURA EUROPOS, SIRIA (231/232)
BAZILICA

• templul roman - casă dedicată

zeilor

• nu se potrivea nevoilor cultului

creştin, care presupunea
adunarea unui număr mare de
oameni

• modelul găsit e basilica

romană, o clădire cu roluri
multiple în societatea romană:
tribunal, loc de tranzacţii
comerciale etc.

• acest model a fost modificat

conform interesului cultului
creştin
BAZILICA ULPIA, FORUL LUI TRAIAN, ROMA
(inceputul sec. II e.n.)
CARACTERISTICI
BAZILICĂ ROMANĂ:

• plan rectangular
alcătuit din mai multe
nave: una principală
şi două sau mai multe
colaterale

• exedră pe latura
lungă (spaţiu ieşit din
planul unui perete şi
dezvoltat după o
formă semicirculară)

• intrare pe latura
lungă

• coloane pe toate Bazilica Ulpia Traiana din Roma

laturile
ARHITECTURA PALEOCREŞTINĂ

CASA DE RUGĂCIUNE
BAZILICA
TEMPLUL
Caracteristici bazilică paleocreştină:

• plan rectangular alcătuit din mai multe

nave: una principală şi două sau mai
multe colaterale

• absida de formă semicirculară se

mută pe latura scurtă

• planul se axează est-vest

• la intrare se interpune un spaţiu numit

nartex sau pronaos uneori împărţit
printr-un şir de coloane - transversal
faţă de axul longitudinal al bazilicii în
exonartex spre exterior şi endonartex
spre interior

• deasupra colateralelor, se găseşte un

spaţiu denumit tribună, matroneu sau
gineceu

• deasupra altarului apare deseori un

baldachin denumit ciborium
ARHITECTURA PALEOCRESTINA
ETAPA II (Sec. IV – Sec. VI d.Hr)
ARHITECTURA ROMANA
TIPURI COMPOZITIONALE – FORMULE SPATIALE
- TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA (FUNCTIE LAICA)
- TIPUL CENTRALIZAT – FORMULA “THOLOS” (FUNCTIE RELIGIOASA/FUNERARA)

ARHITECTURA PALEOCRESTINA
TIPURI COMPOZITIONALE – FORMULE SPATIALE SPATIALE:
- TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA (F. RELIGIOASA / FUNERARA)
- TIPUL CENTRALIZAT – FORMULA “THOLOS” (F. RELIGIOASA / FUNERARA)
TIPUL LONGITUDINAL – FORMULA BAZILICALA
SAN GIOVANNI IN LATERANO (cca. 313 - 324)
BISERICA SAN GIOVANNI IN LATERANO, ROMA 313
d.Hr.
SPATIUL DE TIP BAZILICAL
BAZILICA ST. PIETRO, ROMA (cca. 320-330 E.N.)
 BAZILICA ST. PIETRO, ROMA (cca. 320-330 E.N.)
• 5 nave: nava principală mai
lată şi patru 4 colaterale

• nava centrală este supraînaltă

pentru a asigura lumină

• transept: spaţiu transversal

faţă de nave, situat la capătul
dinspre răsărit al bisericii, la
terminarea şirului de coloane,
dincolo de care este amplasată
obsida altarului

• transeptul poate să fie mai

extins , mai redus sau poate
chiar să dispară

• lungime: 112 m

• bazilica paleocreştină prezintă

un plan în forma literei T
SPATIUL DE TIP BAZILICAL
SAN GIOVANNI EVANGELISTA, RAVENNA (424-434)
SPATIUL DE TIP BAZILICAL
BAZILICA CIMITERIALA ST. AGNESE, ROMA (SEC. IV)
 BAZILICA SAN PAOLO FUORI LE MURA, ROMA 385d.Hr

• refăcută în mare
măsură în secolul
al XIX-lea după un
incendiu, în forma
sa originală

• primele bazilici
asociau coloana
cu grinda
(arhitrava)

• la San Paolo
Fuori le Mura apare
pentru prima dată
asocierea
coloanelor cu
arcele pentru
separarea
colateralelor
BAZILICA SANTA MARIA MAGGIORE, Roma 432-440 d. Hr.
BAZILICA SAN LORENZO FUORI LE MURA, ROMA, SEC. IV
BISERICA NATIVITĂŢII, BETLEEM 326- 333 D.HR.
SANTA SABINA, ROMA, 422-423
BISERICA SAN APOLLINARE
NUOVO, RAVENA, SEC. VI
BISERICA SAN APOLLINARE IN CLASSE, RAVENNA, SEC. VI