ABSTRACT:

Cuvinte cheie: temperatura, calitatea aerului, schimb de aer, debit mediu interior, viteza
curenților de aer, gradul de umiditate, încălzire-răcire, intalatii, pierderi de aer, recuperare și
stocare de caldura.

Ventilația este un aspect esențial în clădiri pentru asigurarea calității aerului interior și a confortului
ocupanților. Ea implică introducerea de aer din atmosferă și îndepărtarea unor cantități suficiente de aer
viciat din interiorul incintei pentru a asigura confortul. Ventilația este una dintre tehnicile primare pentru
îndepărtarea excesului de căldură și umiditate din interiorul unui loc închis sau pentru extinderea
condițiilor termice favorabile din mediul exterior. Aceasta este necesară în clădiri de locuit, birouri, scoli,
vestiare sau depozite.
Calitatea aerului interior (CAI) este un aspect crucial, acesta se referă la nivelul de puritate și sănătate
a aerului pe care îl respirăm în interiorul clădirilor. Este un aspect esențial pentru bunăstarea noastră,
deoarece petrecem o mare parte a timpului în spații închise. Calitatea aerului interior poate avea un
impact semnificativ asupra sănătății noastre, iar o calitate proastă a aerului interior poate duce la diverse
probleme de sănătate. Calitatea aerului interior poate fi influențată de poluanți biologici, poluanți chimici,
particule în suspensie și umiditate excesivă sau insuficienta.
Calitatea aerului interior ne este data de reglementările și standardele locale sau naționale stabilesc
cerințe privind ventilația în clădiri, inclusiv ratele minime de ventilație, calitatea aerului interior și eficiența
energetică.
Ventilația poate fi realizată natural, mecanic sau automatizat, fiecare având avantaje specifice în
funcție de specificul clădirii și de obiectivele de eficiență energetică. Aceasta se poate realiza prin
sistemele de ventilare care presupun niste sisteme comlexe care regleaza atat caliatatea aerului interior
cat și umiditatea aerului și conținut de praf din incinta la valorile aferente fiecărui spatiu. Valorile de
temperatura, umiditate și numărul de schimburi de aer pot fii influențate de destinația spațiului respectiv și
de numărul de utilizatori pe care acesta îl găzduiește.
Sistemele de ventilație mecanică utilizează ventilatoare pentru a forța circulația aerului și pentru a
menține o rată constantă de ventilație. Acestea sunt utile în clădirile rezidențiale, comerciale și
instituționale, precum și în spații cu nevoi specifice de calitate a aerului sau de siguranță.
Sistemele de ventilație automatizată folosesc senzori pentru a monitoriza calitatea aerului, temperatura,
umiditatea și prezența umană. Acestea ajustează ratele de ventilație în timp real, economisind energie și
asigurând un mediu sănătos. Sistemele de ventilație pot fi proiectate în funcție de specificul clădirii,
respectând reglementările și standardele locale sau naționale.
Având în vedere ca în secolul nostru ne confruntam cu încălzirea globală, criza energetica și impactul
asupra mediului, trebuie sa ne preocupe și ventilația sustenabila. Aceasta are ca scop reducerea
impactului asupra mediului și îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri. Acest lucru implică utilizarea
de surse regenerabile de energie, sisteme de recuperare a căldurii, ventilație naturală, sisteme de control
inteligente și materiale de construcție durabile. Este important să se respecte reglementările și
standardele locale, precum și să se consulte cu specialiști în domeniul HVAC pentru a proiecta și a
gestiona eficient sistemele de ventilație în clădiri.
INTRODUCERE:

Ventilația reprezintă un domeniu complex și important, cu multiple aspecte și implicații în construcții,

sănătate și mediu. Este componentă esențială a mediului în care trăim și lucrăm. Aceasta tehnologie
esențială oferă o modalitate de a asigura un aport constant de aer proaspăt și elimină aerul viciat din
interiorul clădirilor, contribuind astfel la calitatea aerului interior și la confortul ocupanților. Ventilația are un
rol crucial în asigurarea unui mediu sănătos și sigur, în prevenirea problemelor de sănătate legate de
calitatea aerului și în menținerea unui climat interior confortabil, indiferent dacă este vorba de locuințe,
birouri, școli sau alte tipuri de spații.
Acest aspect nu este mai puțin important în contextul secolului XXI, în care ne confruntăm cu
provocări semnificative legate de schimbările climatice, creșterea poluării și îmbunătățirea eficienței
energetice. Astfel, ventilația devine nu numai un element de confort, ci și o parte crucială a eforturilor
noastre de a crea clădiri sustenabile și sănătoase.
Ventilația are mai multe caracteristici esențiale care definesc modul în care funcționează și
influențează mediul interior al unei clădiri cum ar fi: sistemele de ventilație ( există mai multe tipuri de
sisteme de ventilație), distribuția aerului (este important ca aerul proaspăt să fie distribuit uniform în
întreaga clădire), recircularea aerului (proporția de aer care este recirculată în sistemul de ventilație),
controlul temperaturii și umidității, eficienta energetica.
În cele ce urmează vom vorbi mai în detaliu despre importanța ventilației, tipurile de ventilație, factorii
care influențează calitatea aerului interior și modul în care ventilația poate contribui la un mediu mai curat,
mai sănătos și mai eficient din punct de vedere energetic.

Obiective: Metode:

1. Identificarea sistemelor de ventilație 1. Consultarea normativului I5 aprofundat în

aferente tipurilor de spații NC100, NP010-2022, NC001-99
2. Calcularea schimburilor de aer 2. Consultarea normativului I5 aprofundat în
necesare conform spațiilor NC100, NP010-2022, NC001-99
3. Identificarea tipurilor de ventilații 3. Consultarea normativului I5 aprofundat în
specifice clădirilor noi NC100, NP010-2022, NC001-99
4. Aflarea temperaturii interioare de calcul 4. Consultarea normativului I5 aprofundat în
pentru răcire și încălzire NC100, NP010-2022, NC001-99
5. Aflarea vitezei medie a curenților de aer 5. Consultarea normativului I5 aprofundat în
NC100, NP010-2022, NC001-99
6. Aflarea gradului de umiditate 6. Consultarea normativului I5 aprofundat în
NC100, NP010-2022, NC001-99
7. Identificarea pierderilor de energie prin 7. Consultarea normativului I5 aprofundat în
instalatiile de ventilare NC100, NP010-2022, NC001-99
8. Identificarea elemente şi dispozitive 8. Consultarea normativului I5 aprofundat în
terminale pentru introducerea şi NC100, NP010-2022, NC001-99
extragerea aerului din încăperi
9. Identificarea recuperarea şi stocarea 9. Consultarea normativului I5 aprofundat în
căldurii şi utilizarea surselor regenerabile NC100, NP010-2022, NC001-99
CONȚINUT:

1. Ventilarea clădirilor
Pentru realizarea unei ventilaţii economice, prin conformarea clădirii se urmăreşte:
a) reducerea sarcinii termice a clădirii,
b) realizarea ventilării naturale,
c) ventilarea şi răcirea controlată a clădirii în timpul nopţii, vara,
d) realizarea unei circulaţii echilibrate a aerului în interiorul clădirii
Cerinţe pentru realizarea ventilării -calitatea aerului interior :
-sali de clasa: aer extras cu nivel scăzut de poluare
-grupuri sanitare: aer extras cu nivel ridicat de poluare
-parcări pentru maşini: aer extras cu nivel foarte ridicat de poluare
Toate spaţiile ocupate din cadrul unităţii de învăţământ sunt ventilate mecanic, local sau
centralizat. Toate sistemele de ventilare sunt prevăzute cu recuperatoare de căldură care
realizează schimbul de căldură între aerul evacuat şi cel introdus.

2. Climatizarea clădirilor
Climatizarea clădirilor asigură confortul termic în încăperi, pentru toată perioada anului. Climatizarea
se poate realiza cu aparate sau agregate locale de climatizare sau prin sisteme centralizate.
Temperatura interioară de calcul pentru climatizare de confort In salile de clasa pentru nivel normal
recomandat clădirilor noi sau renovate:
-temperatură pentru încălzire este de 20,0 – 24,0 °C
➢ Săli de clasă 20 °C
➢ Laboratoare multimedia, informatice 19 °C
➢ Laboratoare 19 °C
➢ Cancelarii, cabinete profesori 20 °C
➢ Biblioteci 20 °C
➢ Toalete 15 °C
-temperatură pentru răcire este de 23,0 – 26,0 °C :
➢ Săli de clasă 23-25°C
➢ Laboratoare multimedia, informatice 23-26 °C
➢ Laboratoare 23-25 °C
➢ Culoare 24-27 °C
➢ Cancelarii, cabinete profesori 23-25 °C
➢ Biblioteci 24-27 °C
➢ Toalete 27 °C
Toate sistemele de încălzire asigură posibilitatea reglării locale (în fiecare încăpere) sau individuale.
Toate comenzile locale se integrează într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată.
Pentru răcire, temperatura aerului se va alege din plaja de valori din tabel, astfel încât diferenţa dintre
temperatura exterioară şi interioară de calcul să nu depăşească 10 ° C ; în cazul în care rezultă o
diferenţă mai mare de 10 °C, se adoptă valoarea maximă.
Valori de umiditate recomandate pentru clădiri cu controlul umidităţii pentru nivel normal recomandat
clădirilor noi sau renovate:
- umiditate de calcul pentru dezumidificare este de 60%
- umiditate de calcul pentru umidificare este de 25%
Viteze medii recomandate pentru mişcarea aerului pentru :
- temperatura locală a aerului de 20 °C de la 0,1 la 0,16
- temperatura locală a aerului de 21 °C de la 0,1 la 0,17
- temperatura locală a aerului de 22 °C de la 0,11 la 0,18
- temperatura locală a aerului de 24 °C de la 0,13 la 0,21
- temperatura locală a aerului de 26 °C de la 0,15 la 0,25
În încăperile cu persoane, debitul de aer pentru ventilare trebuie să asigure calitatea aerului interior,
pentru igiena, sănătatea şi confortul ocupanţilor. Debitele minime de aer proaspăt pentru un ocupant sunt
următoarele:
a) 15 m3 /h/pers pentru colegii;
b) 18 m3 /h/pers pentru încăperi din licee, seminarii, birouri, săli de reuniuni

3.Elemente şi dispozitive terminale pentru introducerea şi extragerea aerului din încăperi

Dispozitive de introducere a aerului pentru:
Difuzoare Difuzoare Difuzoare Difuzoare Difuzoare Difuzoare pe
de plafon perforate cu conuri cu jet de perete pardoseala
elicoidal
Birouri ** ** ** ***
(rece+cald)

Spatii de ** *** *** *** ** ***

invatamant
(* posibil ,** bine ,*** foarte bine)
Difuzoarele de tavan pot fi utilizate atât pentru introducerea cât şi pentru extragerea aerului.
Pentru introducerea unor debite mari de aer în încăperi de înălţime medie şi mare, se
recomandă difuzoare de plafon cu jet elicoidal.
Grilele pot fi utilizate pentru introducerea sau extragerea aerului. Pentru introducere, grilele
se vor monta de preferinţă pe perete, în apropierea tavanului, favorizând apariţia efectului
Coandă. Pot fi montate şi la partea inferioară a încăperii, pe perete, pardoseală, contratrepte
etc. Pentru extragerea aerului, grilele se montează de asemenea pe plafon, pe perete sau pe
pardoseală; se pot folosi şi grile montate direct pe plafonul fals.

Dispunerea instalaţiilor de tratare a aerulu

 Distanţe minime între gura de evacuare şi cea de introducere a aerului

Nu se recomandă amplasarea agregatelor de ventilare la interiorul sălilor de clasă. Dacă

agregatele de ventilare sunt amplasate direct în sala de clasă, atunci proiectul este însoţit de un
memoriu justificativ de impact acustic.

4. Izolarea termică a instalaţiilor

Izolarea termică a elementelor componente din cadrul instalaţiilor de ventilare/climatizare trebuie
realizată oriunde este nevoie de limitarea pierderilor de energie de către fluidele care o transportă sau o
stochează; grosimea izolaţiei termice în acest scop se determină pe criterii tehnico-economice ţinând
cont de datele specifice ale proiectului respectiv.
Materialele utilizate la izolarea termică a instalaţiilor de ventilare/climatizare trebuie să satisfacă
următoarele condiţii:
a) să fie incombustibile sau greu combustibile (clasele de reacţie la foc A1,A2) sau dificil inflamabile
(clasele de reacţie la foc B,C,D),
b) să fie neputrescibile,
c) să aibă proprietăţi izolante stabile în timp,
d) să fie rigide la temperaturi ridicate,
e) să poată fi utilizate corespunzător pentru temperaturi coborâte acolo unde este nevoie (conducte de
agent frigorific, conducte de apă răcită, echipamente pentru înmagazinare apă răcită),
f) să nu fie toxice sau să nu conducă la degajări toxice la temperaturi ridicate.
5. Recuperarea şi stocarea căldurii şi utilizarea surselor regenerabile
In scopul realizării unor instalaţii de ventilare/climatizare cu consum redus de energie trebuie utilizată
recuperarea de căldură din sistem. Recuperarea căldurii din aerul extras din încăperi se realizează prin
recirculare, prin transfer, prin schimbatoare recuperative sau regenerative, sau prin procese
termodinamice (pompe de căldură, schimbătoare cu tuburi termice etc.).

6.Normative si reglementari
- În unităţile şcolare şi studenţeşti:
a) în sălile de clasă şi cursuri se va asigura un cubaj de aer de 5-8 m3 pentru o persoană,
b) microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri va asigura o temperatură de 18-20▫C, o umiditate relativă
de 20-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s.

- În atelierele şcolare se vor asigura următoarele condiţii:

a) temperatură interioară de 16▫C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort fizic mediu
sau mare (tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere), iar în celelalte, de +18▫C;
b) montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii, apar
pulberi, gaze sau vapori;

CONCLUZII:

BIBLIOGRAFIE: