Sunteți pe pagina 1din 69

1

40. Solidele Platon


Vesica Piscis, Rozeta albastr i Floarea Vieii

a) Noiuni introductive

Construcia descris mai jos dezvolt imaginea din interior spre exterior;
este sugerat momentul de expansiune al Universului : prin repetiie ( micare )
este sugerat mecanismul ce a fcut posibil trecerea de la increat la ceea
ce exist .
Pasul nr 1:
considerm n plan un sistem rectangular de axe : xOy .
pe axa Ox localizm punctele P i Q astfel nct : OP = OQ .
cu centrul n P construim un arc de cerc de raz PQ = r , care intersecteaz
axa Oy n punctele A i B .
cu centrul n Q construim un arc de cerc de raz QP care intersecteaz axa
Oy tot n punctele A i B .
n triunghiul dreptunghic AOP :
4
r
r AO
PO AP AO
r PQ AP
2
r
OP
2
2 2
2 2 2
=

=
= =
=


2
3
r AO = 3 r AB = .













O
A
B
x
C
y
D
P Q
Figura nr . 1
http://www.youtube.com/watch?v=wJWdtdTHYu0&list=PL657C1C
24BAD270FA CONFERINTE


2

Vesica Piscis ( APBQ ) are diagonala mic segmentul PQ i diagonala
mare segmentul AB.
raportul diagonalelor este :
3
3
3 r
r
AB
PQ
= =
Pasul nr. 2 :
construim cercul cu centrul n O i de raz OA ; este cercul ce include
aceast Vesica Piscis iniial ( n construcia de fa ) .
pe axa Oy sunt punctele A i B unde : OA = OB .
cu centrul n A construim un arc de cerc de raz AB care intersecteaz axa
Ox n punctele C i D .
cu centrul n B construim
un arc de cerc de raz BA
care intersecteaz
axa Ox tot n
punctele C i D .


























construim cercul cu centrul n O i de raz OD ; este cercul ce include
Vesica Piscis ( CBDA ) .
O
B
B
x C
y
D
Figura nr . 2

3
n triunghiul
ABC: ( )
2
r 3
OC
2
r
3 r OC
OB BC OC
3 r AB BC
2
3 r
OB
2
2
2
2 2 2

= |
.
|

\
|
=

=
= =

=
i
CD = 3r i raportul diagonalelor :
3
3
r 3
3 r
CD
AB
=

= .
Pasul nr. 3:
procedeul de construcie poate fi repetat orict de mult ( expansiune ) :
construim cercul de centru C i raz CD,apoi cercul de centru D i raz CD;
cele dou cercuri sunt
concurente n punctele E i F .










































O
A
B
x C
y
D
Figura nr . 3
E
F

4

n triunghiul echilateral ECD :

=
=
3 3 EO
6 CD

3
3
3 6
6
EF
CD
= = .
Calcule simple :
















































Pentru uurina calculelor considerm c latura hexagonului are msura 2 .
Deci: AP = AQ = PB = BQ = CP = QD = 2 , PO = OQ = 1 i CD = 6 .
Rezult c : AO = OB = 3 , AB = 3 2 = BE = AE i EF = 3 6 .
Figura nr 4
B
A
O
Q P C D
x
E
F

5
Segmentele care corespund ca diagonale mici n romburi asemenea: PQ ,
AB , CD ... i ca diagonale mari : AB , CD , EF ..., le vom considera
diagonale mici , respectiv , diagonale mari n figurile Vesica Piscis .
ir de segmente proporionale :
EF
CD
CD
AB
AB
PQ
= = ... ( PQ supra AB , AB
supra CD , CD supra EF ... ) , deoarece : = = =
3 6
6
6
3 2
3 2
2
...
( )
2
APBQ
. m . u 3 2 A = ;
( )
2
ACBD
. m . u 3 6 A = ;
( )
2
FD EC
. m . u 3 18 A = ...

















Dac PQ = r AP = AQ = r i PM =
2
3 r

( )
4
3 r
A
2
APQ
=
A
;
( )
6
r
APQ A
2
tor sec
t
= .
( )
4
3 r
6
r
A
2 2
AB segment

t
=
( )
( )
12
3 3 2 r
A
2
AB segment
t
= .
Aria Vesica Piscis ( APBQ ) = A
romb ( Apbq )
+ 4A
segment de cerc ( AQ )
, adic :
A
Vesi Piscis ( APBQ )
=
( )
12
3 3 2 r
4
4
3 r
2
2 2
t
+
( )
( )
6
3 3 4 r
A
2
APBQ
Piscis . V
t
= .
( )
( )
6
3 3 4 r 3
A
2
DACB Piscis Vesica
t
=
;
( )
( )
6
3 3 4 r 9
A
2
ECFD Piscis Vesica
t
= .

O
A
B
x
C
y
D
P Q
Figura nr . 5
M

6
b) Petala Rozetei albastre ( Petala Mic )



















Din:
( )
( ) 3 2 r LM
2
3 2 r
OM
2
3 r
r OM
AO AM OM
2
3 r
OB AO
AP r AM
=

=

= =
= =

Din:
( ) ( )
3 2
PQ
LM
r
3 2 r
PQ
LM
r PQ
3 2 r LM
=

=

=
=
.
Prin calcul simplu determinm aria unei petale n funcie de raza r a cercului
circumscris Celulei de Ap .
hexagon Aria i hexagonulu s circumscri cercului Aria petalei Aria = , adic :
|
|
.
|

\
|

t =
|
|
.
|

\
|

t =
2
3 r
3 r 2 petalei Aria
4
3 r
6 r 2 petalei Aria
2
2
2
2


( )
( ) 3 3 2 r petalei Aria
2
3 3 2 r
2 petalei Aria
2
2
t =
t
= .


A
B
x
C
y
D
P Q
Figura nr . 6
O
L
M

7
c ) Celula de Ap construcie i semnificaii
Pe o dreapt considerm punctele distincte A, O i D , n aceast
ordine , astfel nct AO = OD. Construim cercurile de raze egale ce au
centrele, respectiv , n aceste puncte . Cercul de centru O este mprit n
ase arce congruente , iar coardele ce subntind aceste arce determin un
hexagon regulat . Deoarece formele fulgilor de nea se pot fi nscrise n acest
poligon i moleculele diferitelor forme de ap aproximeaz aceast form ,
hexagonul regulat este numit i Celula de Ap .








Pentru construciile urmtoare n Celula de Ap vor fi amintite mai des
elementele :












A O
D
B
C
E F
Figura nr . 7
Diagonalele mari :
AD, BE i C F .
Dreptele - suport ce susin
aceste segmente sunt axe de
simetrie . Axe de simetrie sunt
i dreptele care trec prin
mijlocul laturilor opuse .
Axele de simetrie determin
n Celula de Ap 12 triunghiuri
frumoase ( ale lui Platon ).
F
A O
D
C
E
B
Figura nr . 8

8























Diagonalele mici determin dou
triunghiuri echilaterale mari i un nou
hexagon regulat:: A
1
B
1
C
1
D
1
E
1
F
1
.
Poligonul stelat AA
1
BB
1
...EE
1
FF
1

este numit i Steaua lui David ( exist
pe steagul statului Israel ).
Triunghiurile sunt numite aciune
(ACE) i reaciune (DBF). Fiecare
diagonal mic este mprit n trei
segmente congruente. AC = r 3


A
1
D
F
A
O
C
E
B
B
1
D
1 C
1
E
1
F
1
Figura nr . 10
Diagonalele mari determin
ase triunghiuri echilaterale care
acoper Celula de Ap ; dou
triunghiuri care au o latur
comun formeaz un romb a
crui diagonal mare este
diagonal mic n hexagon .
Trei romburi care nu au
suprafa comun acoper
Celula de Ap.


D
F
A
O
C
E
Figura nr . 9
Urmrind punctele determinate
de Steaua lui David putem umple
Celula de Ap cu triunghiuri
frumoase ; numrul lor: 36 .
Construind diagonalele n
hexagonul A
1
B
1
C
1
D
1
E
1
F
1
este
determinat un nou hexagon stelat
care poate fi mprit n triunghiuri
frumoase . Pn cnd ?
< Pn cnd nu mai putem
pricepe cu mintea . > - Platon -
Figura nr . 11

9
Dac multiplicm prin procedeul latur cu latur , atunci suprafaa
plan este acoperit numai de hexagoane regulate ( imaginea fagure ).





















Figura nr. 12 Reea a Celulei de Ap ; latur cu latur
Figura nr. 13 Reea a Celulei de Ap ; vrf cu vrf

10
Dac multiplicm prin procedeul vrf la vrf , atunci planul este
acoperit de Celule de Ap ( hexagoane regulate ) i spaii intracelulare
( triunghiuri echilaterale cu cte un vrf comun ) ( figura 13 ) .











Dac folosim un procedeu mixt : pe vertical vrf cu vrf , iar pe
orizontal latur cu latur , atunci obinem acoperire cu Celule de Ap i
spaiile intracelulare romburi ( dou triunghiuri echilaterale cu o latur
comun ( figura nr. 14 ).
Observaii : 1
0
Dac ducem paralele la orizontala i verticala care trec
prin centrul Celulei de baz, la oricare fel de reea , din cele trei, atunci se
ajunge la prile constituente cu form neschimbtoare ( n context de reea )
numite triunghiuri frumoase ( descrise de Platon n Timaios ).
2
0
un spaiu intracelular ( dou triunghiuri frumoase = un romb )
reprezint a treia parte din Celula de Ap ( trei astfel de romburi acoper
Celula de Ap ) .



Figura nr. 14 Reea a Celulei de Ap ; procedeu mixt

11
d) Cercul de baz , Celula de Ap, Coroana de
cercuri a Cercului de baz




















A
D
C
B
E
Figura nr . 15 Cercul de baz , Celula de Ap i Coroana de cercuri
F

12
e) Rozeta cu ase petale ( Rozeta albastr )
Construim cercul de centru O i raz OA . tiind c
6 6
r = ( raza cercului
circumscris unui hexagon regulat are lungimea ct latura hexagonului ,
mprim cercul n ase arce congruente, construim hexagonul; cu centrul n
fiecare vrf al hexagonului construim cte un cerc cu raza de lungime OA.














Rozeta cu ase petale este elementul de baz pentru construcie la :
Floarea vieii, Smna vieii , Oul vieii , Fructul vieii etc. Pe structura de
reea ce se poate crea acoperind planul, prin repetiie i ngemnare , pot fi
determinate construcii complicate de Geometrie Sacr. Denumirea de
albastr provine din faptul c vrfurile celor ase petale coincid cu vrfurile
Celulei de Ap . Cnd simbolul este fixat n lemn sau piatr apar petalele i
cercul de baz; laturile Celulei de Ap nu mai apar. Rozeta este ntlnit la
majoritatea crucilor de piatr , pn s-a luat hotrrea care ofereau libertatea
A
D
C
B
E
Figura nr . 16
F
O
1
O
2
O
3 O
4
O
5
O
6

13
ca imagini hristice s apar pe cruci. De multe ori Rozeta este numit
Floarea Vieii i aceast situaie a produs unele confuzii : Rozeta este format
din cele ase petale i Cercul de baz , fr s fie puse n eviden cercurile
care au determinat naterea petalelor. Desenm cercurile ce au centrele n
punctele O
1
... O
6
( fig 8 ); fiecare din ele mpreun cu Cercul de baz
determin cte o petal ce are o ax de simetrie latura Celulei de Ap .
Aceste ase petale ce nconjoar Rozeta formeaz Coroana Rozetei
Albastre.


















Figura nr . 17
Rozeta Albastr
Figura nr . 19
Cele ase petale
ale Coroanei
Figura nr . 20
Rozeta i Coroana
( Floarea Vieii restrns I )

Figura nr . 18
Rozeta albastr i cercurile ce determin Coroana

14
f) Smna vieii
Dac lum n considerare Rozeta albastr i cele ase cercuri care au
determinat petalele , acest conglomerat se numete Smna Vieii .



















Rozeta cu ase petale ( Rozeta Albastr ) este elementul primordial pentru ca
Floarea Vieii s fie constituit; fiecrui cerc trasat i se atribuie o semnificaie:
Observaii:
1
0
Partea comun dintre primul cerc i unul dintre celelalte ase este o Vesica
Piscis; se formeaz ase Vesica Piscis : ABCO, BCDO, CDEO , DEFO ,
EFAO , FABO .
2
0
Partea comun a dou cercuri consecutive , dintre cele ase , este cte o
Petal Mic .
3
0
Cercul ce include Smna vieii i este tangent interior celor ase cercuri
ce constituie petale pentru Rozeta Albastr are raza de dou ori mai mare
dect Cercul de baz, adic 2r.
Figura nr . 21

15
4
0
Coroana pentru Smna vieii urmeaz conturul tot al unui hexagon
regulat ce are latura de dou petale.





















Completnd toate petalele pentru Smna vieii deosebim: 7 cercuri ntregi ,
6 arce de cte 180
0
, 6 arce de cte 120
0
i 12 arce de cte 60
0
.
Floarea vieii restrns II .





Figura nr . 22 Smna vieii , forma complet cu Corona de petale

16
g) Floarea vieii - forma complet
( construcie geometric )
Considerm un sistem ortogonal de axe i un Cerc de baz cu centrul
n centrul sistemului de axe; pe vertical construim , n simetrie , alte patru
cercuri , toate cinci formnd patru Vesica Piscis ; Cercul de baz este
mprit n ase arce congruente prin punctele care apar ca vrfuri ale Celulei
de Ap . Pe axa orizontal construim alte dou cercuri , dect Cercul de
baz , care s formeze cu acesta petale ale Celulei de Ap . n acest
moment nceputul construciei are form de cruce cu braele egale .













Figura pe care vrem s o construim Floarea Vieii este ncadrabil
ntr-un cerc cu raza de trei ori mai mare dect a Cercului de baz.
Cu centrele localizate pe Celula de baz, construim nc patru cercuri care
vor determina petale n Cercul de baz, petale ale Rozetei albastre .

Figura nr . 23

17
























Figura nr . 24
Aceste cercuri ,
prin intersecie cu
cele construite
anterior,determin
centrele a nc opt
cercuri.
Figura nr . 25
Floarea vieii
( forma incomplet )

18
Obinem forma complet pentru Floarea Vieii dac adugm nc 18
arce ramur de o petal ( 60
0
) , 6 arce ramur a dou petale ( 120
0
) i
12 arce ramur a trei petale ( 180
0
) .
Fr petalele din Coroan , Floarea Vieii are 72 de petale; Coroana are 18
petale. Floarea Vieii forma complet are 90 petale.
Fr nodurile din Coroan , Floarea Vieii are 19 noduri ; Coroana are 18
noduri. Deci Floarea Vieii forma complet are 37 noduri .















Imaginea ce reprezint Floarea vieii este delimitat convenional dintr-o
reea n care unitatea de baz este Rozeta albastr . n virtual , aceast
reea este nsoit de o a doua n care unitatea de baz este Celula de Ap;
primul hexagon nsoitor are laturile ca diagonale mari n Rozeta albastr ( cu
Figura nr . 26 Floarea vieii forma complet

19
latura de o petal), al doilea hexagon nsoete Smna vieii ( cu latura de
dou petale ) , al treilea hexagon nsoete Floarea vieii forma complet
( cu latura de trei petale ) ... Rozeta albastr ( implicit Celula de Ap ) se
multiplic la nesfrit n aceast reea, delimitarea nu a fost fcut
ntmpltor: proieciile n D2 ale Solidelor Platon se regsesc n aceast
structur. n dialogul Timaios filozoful definete partea cea mai simpl care
st la originea celor patru corpuri elementare:
Vom ncepe cu figura cea mai simpl i cea mai mic; elementul ei este
triunghiul care are ipotenuza de dou ori mai lung dect latura cea mai scurt
scurt .
Ct despre noi, lsndu-le la o parte pe toate celelalte, postulm c
dintre aceste triunghiuri unul este cel mai frumos : acela din care o pereche
formeaz un al treilea triunghi, cel echilateral.













Triunghiul Platon, cel mai frumos : am vzut c Celula de ap este
acoperit de 12 triunghiuri Platon, dar suprapunnd reeaua Celulei de Ap
Figura nr . 27 Smna vieii i hexagonul,hexagonul Rozetei

20
peste reeaua Rozetei albastre , aceste triunghiuri sunt aranjate astfel
nct catetele fiecruia ocup direcia orizontal , respectiv , vertical .















Laturile unui hexagon urmeaz direcia axelor de simetrie ale petalelor
din : Coroana Rozetei , Coroana de petale la Smna vieii , Coroana de
petale la Floarea Vieii forma complet . Un hexagon are lungimea laturii pe
jumtate fa de lungimea hexagonului urmtor; asemntor se ntmpl cu
razele cercurilor de cuprindere. Distana dintre dou laturi ale hexagoanelor
consecutive este de 3 r . Observm c ntre astfel de dou hexagoane
exist numai petale n V , adic triunghiuri echilaterale cu latura r .
Dac adugm petale dincolo de Coroana de petale la Floarea Vieii, atunci
construim Reeaua dubl ( Rozete i Celule de Ap ) a acestui simbol ;
evident c apare al patrulea hexagon cu lungimea laturii de patru petale
rozetele de frontier se ntregesc .
Figura nr . 28 Floarea vieii i hexagoanele echidistante nsoitoare

21
irul ce se formeaz cu lungimile laturilor acestor poligoane
concentrice este: r, 2r , 3r , 4r , 5r ... , evident tot acesta este
irul ce se formeaz cu lungimile razelor cercurilor circumscrise
hexagoanelor .
















Reeaua triunghiurilor frumoase se obine avnd ca fundament
Reeaua Rozetelor : construim cele ase axe de simetrie care trec prin fiecare
nod . Am vzut c o Celul de Ap este acoperit de 12 triunghiuri
frumoase; la cele ase axe de simetrie din Rozeta albastr construim
Figura nr . 29 Floarea vieii extindere ( reeaua rozetelor )

22
paralele care trec prin celelalte noduri . Hexagoanele regulate extinse au
ca element de plecare Celula de baz coninut n Rozeta albastr .

















Dac Celula de baz are lungimea laturii r, atunci un triunghi frumos
are lungimile catetelor de : 3 r ,
2
r
i lungimea ipotenuzei : r .
n prezent suntem suprasaturai de modelul unui atom: nite bilue, fie
ngrmdite n nucleu, fie fr odihn alergnd pe orbite ( o convenie ,
aproape o metafor pentru noiunea de particul ) . Particulele cele mai mici
Figura nr . 30 Floarea vieii extindere ( reeaua triunghiurilor )

23
ale lui Platon sunt triunghiurile frumoase. Alegerea triunghiului ( cel mai
simplu poligon care cuprinde, delimiteaz o parte din D2) nu-i ntmpltoare
: corespondena ce se dorete a fi determinat ntre elementele primordiale i
Solide face apel , pn la urm, la acest poligon; proieciile Solidelor n D2
se suprapun unor segmente din reeaua ce include Floarea vieii.
















Platon descompunea materia n pri constituente, att de mici ct nu
putem cuprinde cu mintea , dar redate prin figuri geometrice simple ce rmn
sub o form fix de la un anumit moment : hexagon regulat , triunghi
echilateral i , n sfrit , triunghi dreptunghic .
Figura nr . 31
Reeaua de triunghiuri frumoase ce include Floarea Vieii

24
Prin expansiune se pleac de la un reper , Celula de baz i prin
adugare de noi celule identice se obine reeaua : triunghiurile frumoase
rmn aceleai ca form i mrime i n Celula de baz i n Reea; imaginea
Celulei de baz,concentric prin asemnare crete de la un pas la urmtorul.
Celula de baz are in construcie 12 triunghiuri frumoase , al doilea hexagon
are 48, deci mai multe cu
2
2 . Al treilea hexagon are 108 , deci mai multe
dect Celula de baz cu ,
2
3 al patrulea are 192, deci mai multe cu
2
4 .
Aceast cretere provine din formula ariei unui hexagon regulat : de ase ori
aria unui triunghi echilateral .
2
2
hexagon
2
3 3
4
3
6 Aria

= , unde
este latura Celulei de baz . dar al doilea hexagon i dubleaz lungimea
laturii, al treilea o tripleaz , al patrulea are latura de patru ori mai mare . De
aici irul: 1, 2
2
, 3
2
,4
2
.... Dac un hexagon extensie este al n lea ,
atunci va avea cu
2
n mai multe triunghiuri frumoase dect celula de baz .
Prin compresie se pleac de la Celula de baz mprim fiecare latur n dou
pri congruente i prin aceste puncte de diviziune ducem paralele la axele de
simetrie .








Un triunghi frumos din figura 33 este acoperit de patru triunghiuri frumoase
mici , din figura 34;primul hexagon inclus are tot 12 triunghiuri frumoase dar
aria unuia este de patru ori mai mic dect al unuia din Celula de Ap.
Laturile hexagonului mic ( inclus , fig. 33 ) , la rndul lor , se njumtesc.
Aceast prezentare reprezint un mod metaforic de a face legtura ntre
Figura 33
Triunghiuri frumoase ( 48 )
mai mici n Celula de baz
Figura 32 Triunghiuri frumoase
( 12 ) - mrime normal n
Celula de baz


25
materie , form i idee intuiii care se justific prin noile teorii despre
Univers i materie . Prin acest proces este sugerat implozia , compresia ,
cltoria prin Universul Mic, fractalizare . Triunghiurile i micoreaz
dimensiunile laturilor dar msurile unghiurilor rmn neschimbate, de la un
pas la urmtorul se modific prin asemnare.
Genial rmne intuiia lui Platon rspunznd ntrebrii < pn cnd ? > :
pn cnd nu mai putem pricepe cu mintea .
Eminescu descrie drumul lui Hyperion prin Universul Mare , despre destinaie
spune : < C unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochii spre a cunoate > ;
o viziune de talia geniului .
.Ambele situaii sunt descrise ( metaforic ! ) prin extindere, apoi prin
comprimare, Celula de baz,implicit Rozeta albastr, ( centrele lor coincid )
constituie Reperul.
Platon : Iar acum trebuie s artm ce anume proprieti ar fi s aib
corpurile cele mai frumoase pentru a fi : patru la numr i diferite unele de
altele , ns astfel nct , n timp ce se descompun , s se poat constitui
unele din altele. Dar dac izbutim acest lucru , iat-ne n posesia adevrului
cu privire la naterea pmntului i a focului , precum i a corpurilor care se
situeaz , proporional ntre ele ( apa i aerul not adugat R. G. !). Cci
nu vom admite n faa nimnui c pot exista corpuri vizibile mai frumoase
dect acestea , fiecare corespunznd unui singur tip ( un anume fel de figur
n spaiu - nota 124 Ctlin Partenie ).
Din : Platon , Opere VII 1993 Editura tiinific Timaios - traducere i note
Ctlin Partenie .








26
i) Oul vieii
Dac lum n considerare Cercul de baz i cele ase cercuri ce
determin petalele Coroanei n Rozeta albastr , atunci aceast form se
numete Oul vieii ( eliminm cercurile ce determin petalele Rozetei ).




























+
Figura nr . 34 Oul vieii
Figura nr . 33
Rozeta albastr i cercurile
ce determin Coroana
Figura nr . 35: Oul vieii
Figura nr . 36: Oul vieii ( spaializare )


27
J) Fructul vieii
n reeaua ce prelungete Floarea vieii forma complet, punem n
eviden Cercul de baz , Coroana lui i construim cele ase cercuri tangente
exterior Cercului de baz care au centrele pe axele de simetrie, care trec prin
vrfurile petalelor Rozetei albastre.




























Figura nr . 37 Floarea vieii forma incomplet ( II )

28


































Figura nr . 38 Floarea vieii extindere ( Fructul vieii n reea )

29
























Triunghiuri echilaterale echidistante (aciune ) i Fructul vieii .
n funcie de raza Cercului de baz r nlimile acestor triunghiuri sunt:
2
r 3
; r 3 ;
2
r 9
; r 6 ;
2
r 15
; r 9 ; ... iar laturile corespunztoare sunt :
r 3 ; r 3 2 ; r 3 3 ; r 3 4 ; r 3 ; ...
Centrele cercurilor ce compun Fructul vieii sunt n numr de 13 ; dac unim
prin cte un segment oricare dou astfel de puncte ( noduri ) obinem 78 de
segmente ( unele se afl pe aceiai dreapt ). Aceste segmente formeaz
figura geometric numit Cubul lui Metatron . n Cubul Metatron putem pune
n eviden proieciile celor cinci Solide Platon (tetraedru, hexaedru,
Figura nr. 39 Fructul vieii

30
octaedru, dodecaedru i icosaedru) , adic reprezentarea lor n D2, dar i
reprezentarea spaial pe suport plan ( poliedrul fiind < privit > din poziie nu
tocmai avantajoas, care s ofere spaialitate artistic ).















n Conferina din 7 iunie, Berlin 1905 , Rudolf Steiner folosete o imagine
foarte sugestiv n legtur cu aceast situaie pentru cub:
Imaginai-v un cub inut n aa fel nct lumina s lase o umbr pe tabl.
Putem astfel fixa umbra cu creta pe tabl. Aa cum vedei, rezultatul este un
hexagon. Dac v imaginai cubul ca fiind transparent putei observa c n
proiecia sa pe un plan cele trei fee anterioare coincid cu cele trei fee
posterioare n aceeai suprafa, formnd un hexagon.
... imaginai-v cubul din faa dumneavoastr poziionat n aa fel nct
punctul din fa A acoper punctul din spate C. Dac facei apoi abstracie de
a treia dimensiune, rezultatul este din nou o umbr hexagonal. Gndind
Figura nr. 40 Fructul vieii i Cubul Metatron

31
cubul n aceast poziie vedei numai aceste trei fee anterioare; celelalte trei
fee sunt ascunse n spatele lor. Prin aceasta, feele cubului apar scurtate i
unghiurile lui nu mai sunt unghiuri drepte. Vzut din aceast perspectiv
plan, cubul arat ca un hexagon regulat. Astfel am creat o imagine a
cubului tridimensional n spaiul bidimensional. Pentru c aceast proiecie
scurteaz laturile cubului i modific unghiurile, trebuie s ne imaginm cele
ase fee ptrate ale cubului ca fiind ptrate deformate, ca fiind romburi .
































Figura nr. 41 Coroana de
cercuri si imaginea spaial a
cubului mic
Figura nr. 42 Fructul vieii i
imaginea spaial a cubului mare
Figura nr. 43
n fig 43: proieciile ortogonale
ale celor dou cuburi pe planul
ce include Fructul vieii ,cnd
dreapta ce unete dou vrfuri
opuse n cub este ax
perpendicular pe plan n
centrul Cercului de baz .
Proieciile sunt hexagoane
regulate aflate n relaie de
incluziune,cu lungimile laturilor
de 2r,respectiv , 4r .










32
Ca imagine spaial , de lucru , hexaedrul determinat de segmentele Cubului
Metatron nu este favorabil , mai ales cnd trebuie puse n eviden alte
elemente din interior. aa
































33
Cnd ochiul privitorului se afl pe aceeai ax ce trece prin dou vrfuri
opuse n cub i proiecia se face pe un plan perpendicular pe aceast ax -
conturul aparent este reprezentat de un hexagon regulat






































Figura nr. 44
Tetraedrul aciune
n Cubul Metatron
Figura nr. 44
Tetraedrul reaciune
n Cubul Metatron
Dac demonstrm c
dreptele AB,AD i AA
I

formeaz cu planul o
unghiuri congruente,
atunci proiecia cubului
pe acest plan este un
hexagon regulat.
o
D
C
A
B A
A
I
B
I
C
I
D
I
E
K
F
L
M P

34








35











http://asterionmage.blogspot.ro/2008/06/geometria-sacr-
bidimensional.html

va rog sa cautai pe www.dacoromanica.ro (motor de
cautare: economia stupilor)




n Geometria Sacr, o linie dreapt reprezint partea masculin, iar o linie curbat sub orice form
este partea feminin. Exist 13 moduri n care masculinul poate fi suprapus peste feminin, fiecare fiind
un sistem vast de cunoatere. Unul dintre aceste sisteme se regsete n figura alturat, denumit
Figura nr. 40 Fructul vieii i
Cubul Metatron

36
Cubul lui Metatron (suprapus peste reversul Marelui Sigiliu SUA), n care sunt cuprinse Cele 5
Solide Platonice, cunoscute de mii de ani, i care reprezint codurile geometrice tridimensionale unice
ale Creaiei Tetraedru, Hexaedru (cub), Octaedru, Dodecaedru, Icosaedru. (Drunvalo Melchizedek
Geometria Sacra Cubul Metatron, solidele Platonice). Observai anagrama MASON?








37











38
k) Rozeta cu trei petale
Trei peti









a) Rozeta cu ase petale este desfcut n dou imagini : aciune (
imaginea din stnga ) i reaciune ( imaginea din dreapta ) .
La realizarea construciei numit Rozeta cu trei petale particip patru
cercuri : Cercul de baz - purttor al petalelor i trei cercuri de lucru .Fiecare
cerc de lucru n pereche cu Cercul de baz realizeaz o Vesica Piscis i
oricare dou cercuri de lucru realizeaz cte o petal . Rozeta cu trei petale
o gsim dltuit pe unele cruci de piatr , probabil ca variant la Rozeta cu
ase petale , sau folosit cu scopul de a trimite un altfel de mesaj. Vrfurile
exterioare ale celor trei petale coincid cu vrfurile triunghiului echilateral
aciune ascendent nscris n Celula de Ap , iar romburile incluse de
fiecare Vesica Piscis , evident , acoper Celula de Ap .
b) Cei trei peti au capul comun un triunghi echilateral ce reprezint un sfert
din lungimea petelui , fr coad . Aceast construcie folosete elemente
de la construcia Rozetei cu trei petale , ns centrul Celulei de ap coincide
cu locul unde se afl ochii petilor, deci arcul de cerc nu trece prin acest
centru . Evident c centrul cercului din care provine un arc al petalelor nu
mai coincide cu vrful Celulei de Ap .
A
D
C
B
E
Figura nr . 40
F
Figura nr . 41
A
D
C
B
E
F

39
















Dac notm cu r raza cercului circumscris Celulei de Ap i cu R raza
cercului tangent interior cozilor de pete , atunci 3r = R.
Simbolul petelui a fost folosit de cretini , n situaii de recunoatere , pn
cnd mpratul Constantin cel Mare d Edictul de la Milan n ianuarie 313 prin
care cretinismul devine < religio licita > . La rupestrele de la Aluni Nucu
, la Bisericua lui Iosif este incizat acest simbol .
l) Vesica Piscis i cele cinci petale incluse
Cele cinci petale ocup o parte din suprafa la Vezica Piscis , patru dintre
ele fiind HTLM- ul , iar a cincia , ocupnd poziia orizontal - fat de faptul
Figura nr 42

40
c axa mare la Vezica Piscis este AB , ar fi pnza delimitatoare dintre Sus i
Jos , dintre Cer i Pmnt .




















Aceast poziie mai este numit Vesica Piscis Inchis ( sau iniial ).



A
B
P
Q
O
O
4
O
3
O
1
O
2
Figura nr. 43

41
m) Vesica Piscis deschis
(Miezul , Petala Mare )
















construim Vesica Piscis folosind cercurile : de centru P , raz PQ i de
centru Q i raz QP.
pe dreapta PQ considerm punctul O
1
simetricul lui Q fa de centru P i O
2

simetricul lui P fa de centrul Q; deci O
1
P = PQ = QO
2
.
construim cercul de centru O
1
,raz O
1
A care intersecteaz dreapta PQ n T
construim cercul de centru O
2
,raz O
2
A care intersecteaz dreapta PQ n S
O
A
B
P Q
O
1
O
2
Figura nr. 44

42
1
0
Notm PQ = r PO
2
= 2r ; ( )
0
2
90 PAO m = Z .
2
0
n
2
APO A :
( ) ( )

=
=
=
2
2
2
2
2
2
AP PO AO
r 2 PO
r AP

2 2
2
r r 4 AO = 3 r AO
2
= .
3
0
Din: r
2
r
OO
OO OQ OO
2
r
OQ PO
r QO PQ
2
2 2
2
+ =

+ =
= =
= =

2
r 3
OO
2

= .
4
0
Din:
( )
2
3 3 2 r
OT SO
2
r 3
3 r SO
OO SO OT SO
2
r 3
OO
3 r AO SO
2 2
2
2 2

= =

= =

=
= =
.
Petala Mare are diagonalele :
( )

=
=
3 r AB
3 3 2 r ST
.
Petala Mic are diagonalele :
( )

=
=
3 2 r LM
r PQ
.
Observaie : n aceiai Vesica Piscis , Petala Mic i Petala Mare sunt figuri
geometrice asemenea , diagonalele ce corespund sunt proporionale:
PQ
LM
AB
ST
= , deoarece :
( ) ( )
r
3 2 r
3 r
3 3 2 r
=


.












43
n) Vesica Piscis ( petale atipice )










Aceste petale nu au ax de simetrie vertical deoarece : CP = PQ = QD = r i
2
r
OQ PQ = =
2
r 3
2
r
r PO CP = + = +
4
r 3
D O OO O O CO
2 2 1 1
= = = = .








O
A
B
x
C
y
D P Q
Figura nr . 45
O
2
O
1

44
o) Alte rozete n Celula de Ap
a) Rozete suprapuse ( dublur )
n Celula de Ap construim Rozeta cu ase petale , axele de simetrie ce
unesc vrfuri opuse i cele dou triunghiuri echilaterale : aciune - reaciune .
Interseciile dintre laturile acestor triunghiuri i axele de simetrie determin
vrfurile unui hexagon regulat cu latura de lungime ct jumtate din lungimea
celui iniial ; evident , petalele noii rozete au lungimile axelor pe jumtate.













Figur descoperit numai ca lucrare n lemn ( altorelief cu trei etaje ) .
Piatra folosit pentru crucile din Curbur este de Ciuta : uor de prelucrat cu
dalta , dar pentru elementele de o mai mare finee greu de folosit : petalele
mici nu ar avea consisten .

Figura nr 46

45
b) Rozete intercalate
n Celula de Ap construim Rozeta cu ase petale i cele dou triunghiuri
echilaterale : aciune - reaciune ; punem n eviden hexagonul regulat mic
ale crui vrfuri sunt determinate de interseciile laturilor triunghiurilor;
construim Rozeta cu ase petale i n acest hexagon .




















Pe aceast structur a petalelor intercalate apar dou variante : una cnd
petala mic susine , se afl n planul al doilea i , a doua variant , cnd
petala mare se afl n planul al doilea .





Figura nr 47

46

































Figura nr 48
Figura nr 49

47
c) Rozeta in Celula de Ap
i pri din Vesica Piscis
fundal i invers


























Figura nr 50
Figura nr 51

48




























Figura nr 52
Figura nr. 53

49
p) Vesica Piscis i numerele iraionale

Fie un sistem de axe xOy i o Vesica Piscis n cadranele I i IV : cercul
din stnga are centrul n O , iar al doilea cerc este tangent axei Oy n O .
Notm axa mare AB i axa mic OQ . Considerm c r = 1 .













Aplicm teorema Pitagora n :
n COQ A :

=
=
1 OQ
1 CO
2 CQ = ; n COD A :

=
=
2 OD
1 CO
5 CD = ;
n AOQ A : 1 AQ OQ AO = = =
2
3
AP = ;
n APD A :

=
=
2
3
PD
2
3
AP

2
2
2
2
3
2
3
AD |
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
= 3 AD = .
Pentru numrul 7 completm figura anterioar : construim simetricul
cercului de centru Q i raz OQ .
O Q
B
A
y
x
D
C
P
Figura nr 54

50












n ABE A :

=
=
2 BE
3 AB
( )
2
2
2
2 3 AE + = 7 AE = .
Sau :











O R
B
A
y
x
E
C
P
Figura nr 55
M
F
E
J
L
K
n LKJ A :

=
=
2 JK
3 LK

3 4 JL + = JL = 7 .
Figura nr. 56

51
r) Romb n reea la Celula de Ap
Hexagonul regulat nscris n Cercul de baz , Celul de Ap a Rozetei
, este acoperit de trei romburi; diagonala mare a unui astfel de romb este
diagonal mic n hexagon,iar diagonala mic a rombului are lungimea ct r.
Raportul diagonalelor rombului ( ABOF ) este : 3 2
r
r 3 2
AO
BF
=

= .
Intersecia dreptelor suport ale laturilor Celulei de baz determin
vrfurile celor ase celule coroan i a celor ase triunghiuri intercelulare, dar
Celula de baz , de exemplu , i triunghiurile echilaterale ( BCS ) i ( FET )
formeaz rombul ( AKDL ) i are raportul diagonalelor : 3 2
r 2
r 3 4
AD
ST
=


= .
















Figura nr . 14
B
A
T
O
F
S
D
C E

52
Centrele celor ase cercuri coroan se afl pe circumferina cercului de
raz: OA
2
= 2r , unde cercul ce include Celula de baz are raza r .
Cercul concentric cu Celula de baz , a crui circumferin conine vrfurile
< de exterior > ale triunghiurilor interstiiale , are raza OA
1
= 3 r .
8
0
Deci , cercul tangent exterior celor ase cercuri din Smna vieii are raza
OA
3
= r 3 ( am ntlnit factorul de multiplicitate 3 i la Vesica Piscis
construcie prin recuren )















Romburile : AA
1
BO , A
1
CKF , A
3
SLT ... sunt asemenea i au raportul de
asemnare determinat de lungimile axelor din Vesica Piscis .
Deci :
L A
ST
AK
CF
O A
AB
3 1
= = sau :
3
3
r 6
3 r 2
3 r 2
r 2
3 r
r
=


=


= .

A
2
Figura nr . 15
O

A

A
1
A
3
D
C
B
F
E
K
S
T
L

53
r) Floarea vieii i runele

























54
s) Omul Vitruvian
considerm un ptrat de latur ; notm cu A,B,C i D mijloacele
laturilor, iar O centrul , nct A este simetricul lui B fa de centru .
n Q
1
i Q
2
construim cercurile de raze OQ
1
, respectiv OQ
2
.
construim cercul cu centrul n O i de raz OA .
cu centrul n A , respectiv n B, construim cercurile de raze OA , respectiv
OB care prin intersecie cu cercurile anterioare determin punctele T
1
,T
2
,
T
3
, respectiv T
4
. Dar AT
1
= AO , AT
2
= AO , BT
3
= BO i BT
4
= BO, cu
vrful n O fiind patru unghiuri drepte , rezult c AT
1
,AT
2
, AT
3
i AT
4
sunt
tangente la cercurile cu centrele n Q
1
i Q
2
.
tangentele AT
2
i BT
3
determin punctul E ; tangentele AT
1
i BT
4

determin punctul F .






A











A
B
C D
O
Q
1
Q
2
T
1
T
2
T
3
T
4
E F

55


























56









Am dat .. fruto de la vida- geometria sagrada
Bibliografie
1. http://rozetaalbastra.blogspot.com/

2. http://vremuialavremii.blogspot.com/
3. http://picasaweb.google.com/rot.grigore
4. http://www.crestinortodox.ro/credinta/sinoadele-ecumenice-bisericii-
69801.html
5. http://vismitsimbol.blogspot.com/2009/02/sanzienele.html
6. Traian Lalescu - Geometria triunghiului, Editura Apollo, Craiova 1993
7 . http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:Tzki3UgG_twJ:
romaniaesoterica.blogspot.com/2008/11/kogaion-apogeul-fiintei-motto-in-
tine.html+taina+kogaionului+muntele+sacru+al+dacilor&cd=24&hl=ro&ct=clnk
&gl=ro&source=www.google.ro
8. Ion Pascaru, Petre Nachila - Matematica gimnaziala in concursurile scolare,
Editura Tiparg 2005
9 Ion Chitescu, Marcel Chirita Geometria patrulaterului, Editura Teora, 1998

57
10.http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.geometryco
de.com/sg/index.shtml&ei=WspXTczYEoTh4AbNv-
SXBw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CBwQ7gEwAA
&prev=/search%3Fq%3DSacred%2BGeometry%2BHome%2BPage%2Bby%
2BBruce%2BRawles%26hl%3Dro%26prmd%3Divnso
11.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.fractal.org/Bew
ustzijns-Besturings-Model/Sacred-Geometry.htm&ei=oSNKTd6pDs-
RswbP0pmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=3&sqi=2&ved=0CDM
Q7gEwAg&prev=/search%3Fq%3Dvesica%2Bpiscis%2Bfractali%26hl%3Dro
%26prmd%3Divns
12. Constantin Ionescu Tiu - Geometrie plana si in spatiu pentru admitere,
Editura Albatros 1976
13. http://www.jesus8880.com/chapters/gematria/vesica-pisces.htm
14.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.jesus8880.com/
&ei=
SSlKTdKtHcT1sgajqZmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2
&ved=0CB0Q7gEwAA&prev=/search%3Fq%3DJesus%2B8880%2BThe%2B
Sacred%2BGeometry%2BMysteries%2Bof%2BChristianity%26hl%3Dro%26p
rmd%3Divns

15. Liviu Nicolescu, Vladimir Broskov Probleme practice de geometrie, Editura
Tehnica Bucuresti 1990
16.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.brucerawles.
17. Miron Oprea Scurta istorie a matematicii, Editura Premier, Ploiesti 2000
18. Platon Opere VII Editura tiinific , Bucureti 1993.


58
Interviul e n englez. Partea 1 din 16 -
http://www.youtube.com/watch?v=vpGRrS7p68s
hiar si simbolul masonic este in fapt o hexagrama stilizata.. nu reproduc simboluri ca este totusi site
ortodox
Imagine din templu masonic:http://www.freemasonrywatch.org/pics...emple150op.jpg
Emblema fondatoarei societatii teosofice:
http://www.freemasonrywatch.org/pics...tsk_brooch.gif



1.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=es&u=http://e
stuardo-
jauregui.com/Merkaba/guia_grafica_de_gs1.htm&prev=/se
arch%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&sa=X&ei=HCQGUfLcDqWg4gSa9YDADg&ved=0CD
UQ7gEwATgK

2.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=es&u=http://e
stuardo-
jauregui.com/Merkaba/guia_grafica_de_gs1.htm&prev=/se
arch%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro

59
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&sa=X&ei=HCQGUfLcDqWg4gSa9YDADg&ved=0CD
UQ7gEwATgK

3. http://mathworld.wolfram.com/topics/Geometry.html

4.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=es&u=http://w
ww.sacred-geometry.es/es/content/fruto-de-la-vida-
3d&prev=/search%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&sa=X&ei=AYcGUduYJsnFswadnoGQAw&ved=0CE4
Q7gEwBDgK

5.
http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=
1&ei=AYcGUduYJsnFswadnoGQAw&hl=ro&prev=/search
%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&rurl=translate.google.ro&sl=pt&twu=1&u=http://www.
youtube.com/watch%3Fv%3D_pt-
5LLP6dM&usg=ALkJrhgWGEUwng7rAt0ee7pS0Il1nq5p7
g

6.


30.
http://www.youtube.com/watch?v=wJWdtdTHYu0&list=PL657
C1C24BAD270FA CONFERINTE




60

http://www.youtube.com/watch?v=dODU65Iz2Nc&playnext=1&list=PL657C1C
24BAD270FA&feature=results_video

http://www.youtube.com/watch?NR=1&feature=endscreen&v=dpKfWU-kE54

http://www.youtube.com/watch?v=oldQcP9LbtI&list=PL6FD8805B3F133791

http://www.youtube.com/watch?v=6kIlhoJk_j8&list=PL6FD8805B3F133791




Am citit pana la pagina 42
http://ro.scribd.com/doc/115075359/Drunv
alo-Melchizedek-Floarea-Vie%C5%A3ii-1
http://vidgrids.com/spiritul-pamantului













61


























62







Video clipuri
Spiritul Pamantului Videos 1. Tabara din Tara lui Andrei (2011 ...
vidgrids.com/spiritul-pamantului
Sa nu ne temem de-am fi sfinti, Dupa modelul lui Isus. .... Dar originea etimologica a numelui Lucifer
este latinescul "lux, lucis", care avea semnificatia "lumina". Lucifer este deci cel ..... Drunvalo
Melchizedek - Geometria Sacra - Cubul Metatron, solidele Platonice 03/19 .... Si nu exista motive
solide sa credem ceva din ea.


Diviziunea la opt celule Stea tetraedrala

63






64



65














Figura nr. 39 Fructul vieii

66
Sambata, treizeci si una ale lunii lui Cuptor
Am vizitat Sfantul George, schit de maici incantator, ...
Doua ore e distanta de la Persescu la schit
Pana-n varful unui munte ce dupa schit s-a numit. ...

Cand ajunseram in varful acestui munte-obositor,
Se prezenta de indata un tablou fermecator:
Era un anfiteatru de munti inalti pan-la nori,
Cari incanta vederea chiar la simplii murutori;
Basca rasfrangea lumina soarelui in vai adanci,
Iar sub muntele San-George, un zid de grozave stanci
Si in fiecarestanca gauri inadins sapate:
Locuinte de vechi pustnici, pesteri foarte minunate. ...
Apoi toti noi vizitaram grota in piatra cioplita,
Ce fu o bisericuta, Sfintii Apostoli numita.

Aici numele saparam cu un cui si un cutit,
Apoi pe-o poteca stramta, printre pietre, am sosit
La schitul zis Sfantul George, care este asezat
Intr-o vale cu faneata si de stanci inconjurat.

Sfantul George este astazi un schi mic de cuvioase,
Pana la Grigore Ghica, aceste locuri frumoase
Era un schit de calugari, de Mihnea infiintat,
Cu munti,livezi si cu codri de acest Domn inzestrat,
Iar de atunci cuviosii fura mai toti transportati
La locul zis Fundatura, de unde fura mutati
La alt loc numit Gavanul (avand forma de gavan).

Spun ca Fundatura e parasita de multi ani. ...
Dup-o ora de repaus, am pornit cu toti calare
Sa vizitam Fundatura.Biserica nu e mare,
Insa este pitoreasca, fiind in stanca scobita;
Numai tinda de lemn este si cu sit-acoperita;
Chiliile din prejuru-i mai toate sunt ruinate.

Un batran cu barba alba, chipes si cu spete late,
E aici singurul oaspe ce serva de conductor;
Un preot oficiaza la zile de sarbatori.

Schimbarea lui Crist la Fata hramul bisericii este,
Iar asta localitate Fundatura se numeste,
Caci se-nfunda locul, de jur imprejur fiind
Munti raposi si cu padure. Fiecare apoi scriind
Numele sau pe ast templu si cinstind pe pazitor,
Am pornit caii-nainte si am luat-o la picior,
Dorind la schit sa ne-ntoarcem pe un alt drum mai frumos,
Cu-o vedere-ncantatoare, insa cam periculos.

Ne pomeniram deodata intre niste stanci rapoase,

67
Unde erau gramadite pietre multe, monstruoase,
Ce pareau niste ruine ale unei cetati mari
Daramata de cutremur sau distrusa de barbari. ...

Coborand fara pericol acel loc periculos,
Ne-am pomenit deodata pe un deal foarte frumos,
Plin de flori albe, suave, cu parfum de iasomie,
Cari se numesc branduse, emblema de modestie.

O sorginte de pucioasa care locul a albit
Curge p-aici ca o garla. Apoi ne-am intorsla schit.
Apetitul era mare si rachiul cel de prune
(Fie zis in paranteza) era iute, de minune,
Dadea un gust escelinte la maliga ceea cu lapte
Si la supa de gaina, la ochiuri si oua coapte.

In timpul mesei aflaram ca din ordinul domnesc
(Intemeiat, se-ntelege, pe raport episcopesc)
Schitul se muta la Barbu, mai aproape de Buzau.
- Si de ce oare, maicuta? Intrebai curios eu.
- Caci aicea traiul este, mai ales iarna, prrea greu !
- Cum ati trait pana astazi, mai cincizeci de ani mereu?
- Am trait cu necaz mare, numai Dumnezeu ne stie
Si acum suntem silite sa luam cu noi chilie
Si biserica si torul, ca si melcul casa sa,
Caci unde se muta schitul nu vor lemne a ne da
Sa ne facem chilioare. Si cuvioasa ofta. ...

Dupa masa toti iesiram ca sa fumam in pridvor
Si sa ascultam cavalul ce canta dulce de dor.
Era o luna ca ziua si aerul linistit,
Apoi fiecare maica cate-un oaspe-a gazduit.

A doua zi pe la zece, insotiti de cuvioase,
Vizitaram vreo trei grote cu legende curioase.
Traditiunea ne spune ca acest romantic schit
Imitase Sfantul Munte, in Orient prea vestit,
Avand douasprezece templuri si in mijloc unul mare,
Ale caror locuri astazi la arata fiecare,
Iar din ele nu exista decat cele-n stanci sapate
Si biserica cea mare si urme din celelalte.

Vom incepe dar cu grota din stanca cea mai de jos,
Sapata de insasi mana unui pustnic cuvios,
Dionisie Torcatorul ce a dat numele sau
Grotei unde urci cu scara, dar urcusul nu e greu.

De lao maica aflaram ca acel ce locuia
Asta grota curioasa, ca o femeie torcea,
Invatand pe maici sa faca vestminte calugaresti

68
Si dand la fiestecare povete duhovnicesti.
Dupa trei ani de sedere in acel cuib atarnat,
S-a mutat la schitul Cheia, unde a repauzat.

De aici trecuram la grota lui Iosif cel vestit.
Acea grota pitoreascae intr-un bloc de granit.
Inchipuieste-ti, amice, o stana de piatra goala
De o marime enorma, in forma piramidala,
La baza ei e o grota intocmai ca o camara,
Cu rasunet admirabil, cu ferestre si uscioara.
Aici locui Iosif vreo sase ani si mai bine
Sub voda Alecu Ghica. El manca mai rar masline
Ci numai pesmeti si apa; avea si o gradinita
Plina cu flori si legume; cand venea vreo cuconita
O cinstea cu peste proaspat din elesteul din vale
Dandu-i binecuvantare, iertand pacatelesale.

In sase ani el o data din grota lui a lipsit
De Mihail Filipescu la Candesti fiind poftit.
De la ast boier, se vede, un pistol a capatat
Caci se raspandise vorba cum ca e foarte bogat.
Intr-o noapte-l calca hotii, focuri pe ferestre dand,
Iar Iosif dinauntru pistolul sau descarcand,
Hotii o tulesc de-a fuga. Schitul este in picioare;
Clopotele se trag toate, tipete si larma mare!
Maicile umplu padurea. Starita cu trei nepoate
In campanator s-ascunde si fac la matanii toate,
Surorile prin faneata, rasoforele-n paduri,
Cele batrane in templu si multe prin surpaturi,
Toate sezand pitulate pana-n revarsat de zori,
Unele chiar adormira in livezile cu flori.

De atunci pusticul nostru ziua in grota sedea,
Iar noaptea, doi ani mai bine, in campator dormea;
Sa stramutat dup-aceea la mosie la Candesti,
Si repauza in fine la schitul de la Ratesti. ...

De aici noi ne urcaram la grota lui Agaton.
Despre pusticul acesta iata numai ce-am aflat:
Pe la finele domniei lui Bibescu detronat,
Vizitara asta grota trei boieri de la Focsani;
Trei zile dupa aceea, trcand p-aici doi ciobani,
Un loc gol gasira-n stanca, locul unei mari comori,

De la Agaton urcaram si la Crucea lui Spatar,
Tocmai pe-o culme de munte, unde si aici sapara
Mai multi oameni cu speranta sa gaseasca vreo comoara,
Ispititi d-aste cuvinte, scrise pe o piatra mare
Putin la vale de cruce: cata spre soare rasare.


69
C.D Aricescu, ,, Ua preamblare pe munti sau lumea reala si lumea ideala, Buc.,
1872; B.A.R. (Cab. De msse. si carte rara, II 31 674).
incer sa v-o trimit si pe adresa dvs de mail... sa o cititi cu bucurie si sa va fie de folos !