Fascinatia numerelor lui Fibonacci

Sirul lui Fibonacci este o secventa de numere in care fiecare numar se

obtine din suma precedentelor doua din sir. Astfel, primele 10 numere ale sirului
lui Fibonacci sunt:

1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, ...

Secventa numerelor lui Fibonacci a fascinat de-a lungul istoriei pe foarte

multi oameni de stiinta, matematicieni, fizicieni, biologi, si, continua sa o faca
chiar si in prezent.

Istorie

Fibonacci (1170 - 1240) este considerat ca unul dintre cei mai mari
matematicieni europeni ai Evului Mediu. S-a nascut in Pisa, oras italian faimos
pentru turnul sau inclinat, care parca sta sa cada. Tatal sau a fost ofiter vamal
in orasul din Africa de Nord numit Bougie, asa incat Fibonacci a crescut in
mijlocul civilizatiei nord-africane, facand, insa, multe calatorii pe coastele
Mediteranei. A cunoscut, astfel, multi negustori arabi si indieni si a deprins
stiinta lor aritmetica, precum si scrierea cifrelor arabe. Fibonacci este cunoscut
ca fiind unul dintre primii care au introdus cifrele arabe in Europa, cifre pe care
le folosim si in zilele noastre : 0, 1, 2, 3, ... , 9.

Fibonacci si natura

Plantele nu au cum sa cunoasca numerele lui Fibonacci, dar ele se

dezvolta in cel mai eficient mod. Astfel, multe plante au aranjamentul frunzelor
dispus intr-o secventa Fibonacci in jurul tulpinei. Anumite conuri de pin respecta
o dispunere data de numerele lui Fibonacci, si de asemeni si floarea soarelui.
Inelele de pe trunchiurile palmierilor respecta numerele lui Fibonacci. Motivul
pentru toate acestea este realizarea unui optim, a unei eficiente maxime.
Astfelm de exemplu, urmand secventa lui Fibonacci, frunzele unor plante pot fi
dispuse astfel incat sa ocupe un cat mai mic spatiu si sa obtina un cat mai mult
soare.
Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la considerarea
unghiului de aur de 222, 5 grade, unghi care impartit la intregul 360 de grade va
da ca rezultat cifra 0.61803398..., cunoscuta ca ratia sirului lui Fibonacci.
In alta ordine de idei, numarul petalelor florilor este, de cele mai multe ori,
un numar al secventei Fibonacci:
iris, crin: 3 petale
trandafir salbatic, viorele, lalele, majoritatea florilor: 5 petale
margaretele pot avea 34 de petale sau 21 de petale cel mai comun
si exemplele sunt nenumarate. Trebuie remarcat ca florile cu un numar de
petale care nu sunt in secventa Fibonacci sunr rare si considerate
speciale: cala (o petala), euphorbia (2 petale), samd...
Cochilia melcului - Cati dintre voi nu au studiat
un pic cochilia melcilor iesiti "la plimbare" dupa
o ploaie de vara. Designul ei urmeaza o spirala
extrem de reusita, o spirala pe care noua ne-ar
fi greu sa o realizam trasand-o cu pixul. Fiind
studiata mai in amanuntime, s-a ajuns la
concluzia ca aceasta spirala urmareste
dimensiunile date de secventa lui Fibonacci:
- pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, samd...
- pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, samd..
Dupa cum puteti observa, aceste 2 subsiruri combinate, vor da chiar
numerele lui Fibonacci. Ratiunea si motivatia pentru aceasta dispunere
este simpla: in acest fel cochilia ii creaza melcului, in interior un
maxim de spatiu si de siguranta. Este inca unul din nenumaratele
exemple de aplicare a secventei in natura.

Corpul uman

Ombilicul împarte corpul omenesc în proporţia.

Mana umana are 5 degete, fiecare deget

avand 3 falange separate prin 2 incheieturi
(numere in secventa). In medie, dimensiunile
falangelor sunt: 2cm, 3cm, 5cm. In continuarea
lor este un os al palmei care are in medie 8
cm.

Fata umana este caracterizata, din punct de vedere

estetitc prin cateva dimensiuni principale: distanta
intre ochi, distanta dintre gura si ochi si distanta
dintre nas si ochi, dimensiunea gurii. In stiinta
esteticii se apreciaza ca fata este cu atat
considerata mai placuta ochiului cu cat aceste
dimensiuni respecta secventa lui Fibonacci mai bine.

Spirala logaritmică vizibilă în forma

urechii umane. Ea se întîlneşte şi în
interiorul aparatului auditiv.

Galaxia noastră
 Constructorii piramidelor Egiptului
Antic cunoşteau proporţia de aur.

 
Nu mai puţin, arhitecţii Evului
Mediu.

Catedrala Notre-Dame din Paris

PROPORŢIA (ratia) si NUMARUL DE AUR

Dacă împărţim un segment astfel încît raportul dintre întreg şi latura mai
mare să fie egal cu raportul dintre latura mai mare şi latura mai mică,
obţinem proporţia de aur.
Aceasta e exprimată prin "numărul de aur" () = 1,61803398874..., cu un
număr infinit de zecimale

Acesta este un "dreptunghi de aur".

Dacă vom trasa în interiorul său un pătrat cu latura AC, dreptunghiul rămas
alături (EBDF) este tot unul "de aur" - şi aşa mai departe. Arcele de cerc
trasate din colţul pătratelor astfel formate generează aşa-numita spirală
logaritmică,
unicul tip de spirală care nu-şi modifică forma pe măsură ce creşte. Această
spirală poate fi regăsită în multe aspecte ale omului, ale naturii, ale
Cosmosului.
 
 O paralelă cu baza de la mijlocul unei Pătratul maxim înscris într-un
laturi într-un triunghi echilateral înscris semicerc generează proporţia de
într-un cerc generează proporţia de aur.
aur.

Intersecţia diagonalelor unui pentagon Cercuri concentrice generează şi

generează proporţia de aur. ele proporţia de aur.
 
Bisectoarele (de ex.: DB) unui "triunghi isoscel de aur" (adică unul în care baza
reprezintă 0,618... faţă de laturi) generează, la rîndul lor, proporţia de aur, iar
arcele de cerc trasate din punctele unde ele intersectează laturile "triunghiurilor
de aur" ce se formează succesiv generează spirala logaritmică.
 

Dacă intersectăm, ca în figurile de mai jos, trei dreptunghiuri de aur, vîrfurile lor
vor genera un icosaedru (poliedru regulat, "platonician", cu 20 de feţe
triunghiulare).

Aceleaşi vîrfuri se vor afla în centrul feţelor unui dodecaedru (poliedru regulat,
"platonician", cu 12 feţe pentagonale).
 
Numerele lui Fibonacci sunt considerate
a fi

sistemul de numarare al naturii,

un mod de masurare al Dinivitatii.