CURSURI OPIONALE DE INFORMATIC PROPUSE PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011 SEM.

I DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC

Lista cursurilor opionale sem. I

5.1 Aplicatii ale corpurilor finite in criptografie 5.2 Capitole fundamentale de combinatorica enumerativa 5.3 Concepte geometrice in grafica pe calculator 5.4 Elemente de matematici financiare si actuariale 5.5 Fiabilitatea programelor 5.6 Fractali. Grafica computerizata si aplicatii 5.7 Managementul proiectelor software 5.8 Modelarea proceselor evolutive 5.9 Programare Web utilizand limbajul Java - Servleti (Java WEB Programming) 5.10 Reprezentarea cunostintelor in sistemele expert 5.11 Tehnici de similaritate si clasificare 5.12 Teoria grafurilor cu aplicatii 5.13 Teoria numerelor in criptografie

Fiecare student face 6 opiuni, n ordinea preferinelor

FISA UNITATII DE CURS TITLU: APLICATII ALE CORPURILOR FINITE IN CRIPTOGRAFIE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Scopul cursului este de a pune bazele necesare urmarii ulterioare, de catre studenti, a unor programe de Masterat/ Doctorat in domeniul criptografiei, bazate pe metode algebrice (de exemplu, pe teste de primalitate/curbe eliptice/varietati abeliene de dimensiune superioara) a se vedea asemenea programe la Universitati de prestigiu, cum ar fi: Bonn-Aachen International Center for Information Technology, (http://cosec.bit.uni-bonn.de/students/teaching/09ws/09wselliptic/); Eindhoven Institute for the Protection of Systems and Information, (http://www.hyperelliptic.org/tanja/teaching/AGCrypto10/). Nu sunt vizate, in acest curs, decat aspectele elementare- mai precis, se are in vedere introducerea studentilor in: problematica aritmeticii lungi si a unor pachete software ce trateaza aceste aspecte (e.g. NTL); probleme legate de implementarea corpurilor finite (e.g. gasirea eficienta de polinoame ireductibile cu coeficienti intr-un corp finit dat vs. optimizarea memoriei folosite: de exemplu, studiul polinoamelor Conway); introducerea notiunilor de curba eliptica, legea grupala, si a unor algoritmi de calcul a numarului de puncte (in particular, cu implementarea unor algoritmi accesibili, gen Shanks sau Schoof); introducere in cateva atacuri cunoscute (de exemplu studiul atacului MOV). PROGRAMA: 1) Elemente de aritmetica lunga si calcul modular : implementarea legilor de calcul modular, probleme de optimizare a calculelor. Utilizarea unor pachete software (NTL, PARI). 2) Corpuri finite: Definitii, proprietati elementare. Aspecte legate de implementare; polinoame Conway. 3) Elemente de geometrie peste corpuri finite; - curbe algebrice : implementare, numarare de puncte cu brute force ; - curbe eliptice : definitie, legea grupala, implementare ; 4) Algoritmi de numarare de puncte; - algoritmul Shanks,. - Torsiunea unei curbe eliptice : algoritmul Schoof. - Implementari. - paring Weil : atacul MOV. BIBLIOGRAFIE: [1] V. Shoup, NTL: A Library for doing Number Theory, freely downloadable from http://www.shoup.net/ntl/ [2] H. Cohen, K. Belabas et al., PARI, freely downloadable from http://pari.math.u-bordeaux.fr/ [3] L. Washington, Elliptic Curves: Number Theory and Cryptography (Discrete Mathematics and Its Applications). [4] J. von zur Gathen, J. Gerhard, Modern Computer Algebra.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: CAPITOLE FUNDAMENTALE DE COMBINATORICA ENUMERATIVA DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul isi propune prezentarea catorva capitole fundamentale de Combinatorica enumerativa. PROGRAMA: 1. Principii de numarare. 2. Inegalitatile lui Bonferroni si Hunter. 3. Functii de numarare. Numere Stirling, Bell, Fibonacci, Catalan si Lucas. 4. Drumuri laticiale. 5. Formule de inversiune binomiala si Stirling. 6. Numararea arborilor. Teoremele lui Cayley, Temperley, Austin. 7. Aplicatii in teoria probabilitatilor si teoria numerelor. BIBLIOGRAFIE: [1] Aigner Martin: Combinatorial Theory, Springer-Verlag, 1979. [2] Bondy J. A.,Murty U. S. R.: Graph theory with Applications, The Macmillam Press ltd. 1977. [3] Popescu Dragos-Radu: Combinatorica si teoria grafurilor, Societatea de Stiinte Matematice din Romania, 2005. [4] Tomescu Ioan: Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Ed. Didactica si Pedagogica, 1981.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: CONCEPTE GEOMETRICE IN GRAFICA PE CALCULATOR DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul are doua componente complementare. Prima dintre ele are o natura teoretica: in cadrul cursului vor fi prezentate cateva notiuni si rezultate geometrice esentiale pentru dezvoltarea aplicatiilor grafice, precum si cativa algoritmi de baza in grafica pe calculator. Cea de-a doua componenta are o natura aplicativa si include o introducere in programarea OpenGL si dezvoltarea unor proiecte de grafica pe calculator. Aplicatiile de la laborator, concretizate prin proiecte, vor reprezenta componenta principala a verificarii de la sfarsitul semestrului. PROGRAMA: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] Primitive grafice. Atribute ale primitivelor grafice. Elemente de geometrie 2D si 3D. Transformari geometrice. Modelarea deplasarii unui obiect. Proiectii paralele si proiectii centrale. Reprezentarea imaginilor 2D. Elemente de grafica 3D.

BIBLIOGRAFIE: [1] G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali, Editura Universitatii din Bucuresti, 2001. [2] R. Baciu, Programarea aplicatiilor grafice 3D cu OpenGL, Editura Albastra, 2005. [3] W. Boehm, H. Prautzsch: Geometric Concepts for Geometric Design, AK Peters, Wellesley, 1994. [4] J. Foley, A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes, Computer Graphics: Principles and Practice (2nd edition in C), Addison Wesley, 1995. [5] D. Hearn, M. Baker, Computer Graphics with OpenGL (3rd edition), Prentice Hall, 2003. [6] P. Schneider, D. Eberly, Geometric Tools for Computer Graphics, Morgan Kaufmann, 2003. [7] D. Shreiner, M. Woo, J. Neider, T. Davis, OpenGL Programming Guide, Sixth Edition, Addison-Wesley, 2008.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE I ACTUARIALE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul are rol formativ i asigur absolvenilor cunotine teoretice i practice de baz pentru a lucra n domeniul asigurrilor. PROGRAMA: Elemente de matematici financiare [1] Dobnda a. Dobanda simpla: Definitii. Elementele dobnzii simple. Operaiuni echivalente n regim de dobnd simpl. Algoritmi de calcul a dobanzii si a sumei finale. b. Dobanda compusa: Definitii. Elementele dobnzii compuse. Procente proporionale, procente echivalente, procent nominal, procent real sau efectiv. Operaiuni echivalente n regim de dobnd compus. Devalorizare i plasament n condiii inflaioniste. Algoritmi de calcul a dobanzii si a sumei finalein cazul dobanzii compuse si in cazul dobanzii mixte (simpla initial si apoi compusa). c. Modaliti echivalente de plat a dobnzilor. Algoritmi de calcul a platilor echivalente pentru diverse situatii (procedura engleza, procedura germana) d. Operaiuni de scont: Definitii. Scont simplu si compus. Procentul real de scont i procentul de revenire al operaiunii de scont. Operaiuni echivalente n regim de scont. [2] Pli ealonate a. Definitii b. Anuiti. Diverse tipuri de anuiti c. Pli ealonate fracionate sau fracionaliti. Algoritmi pentru calculul platilor. d. Algoritmi pentru determinarea valorilor intermediare si a ratelor pentru diverse tipuri de anuiti [3] Rambursarea mprumuturilor, mprumut cu obligaiuni, plasament financiar n aciuni, evaluarea investiiilor de capital a. Definitii b. Diverse tipuri de rambursari. Constructia tabelului de amortizare pentru fiecare tip de rambursare c. Evaluarea mprumuturilor si mprumutul obligatar d. Plasament financiar n aciuni i evaluarea investiiilor de capital. Algoritmi pentru calculul valoarii actualizate nete si a ratei interne de rentabilitate. Matematici actuariale [1] Funcii biometrice [2] Asigurri de via pentru persoane individuale a. Prime de asigurare

b. Rente viagere. Algoritmi de calcul a primelor nete unice aferente asigurrii pentru rentelor viagere in diverse situatii. c. Asigurri de deces. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de deces. d. Asigurri de via mixte. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea mixta. e. Asigurrile de pensii. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de pensie. f. Prime brute sau tarifare g. Rezerva matematic. Algoritmi de calcul pentru diverse tipuri de rezerv matematic. [3] Asigurri de via pentru grupuri de persoane a. Probabiliti de supravieuire a grupurilor de persoane. b. Asigurri de supravieuire. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de supravietuire. c. Rente viagere. Algoritmi de calcul a primei nete anuale pentru rente viagere. d. Asigurri de deces. Algoritm de calcul a primei nete anuale pentru asigurarea de deces. BIBLIOGRAFIE: [1] Mircea I., Lazr Gh., Purcaru I., Asigurri de persoane i de bunuri, Ed. Economic, Bucureti, 1998 [2] Mircea I., Modele matematice n asigurri, Ed. Plus, Bucureti, 2004 [3] Tapiero Ch., Applied stochastic models and control for finance and insurance, Kluwer Academic Publisher, Boston, 1998 [4] Neuhaus W., Gerber H. and Cox S.H., Life Insurance Mathematics, Springer-Verlag Berlin and Heidelberg GmbH & Co. KG, 1995 , 2 Reviewed edition [5] Burlacu V., Cenusa Gh., Ciumara R., Covrig M., Matematici actuariale: teorie si aplicatii practice, Bucuresti, Editura ASE, 2009 [6] Vaduva I., Modele de simulare, Bucuresti, Ed.Universitatii din Bucuresti, 2004 [7] Tomescu I, Data Structures, Bucuresti, Ed.Universitatii din Bucuresti, 2004

FISA UNITATII DE CURS TITLU: FIABILITATEA PROGRAMELOR DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 PROGRAMA: 1. Notiuni generale de teoria fiabilitatii. Functia de fiabilitate, rata caderilor, relatia dintre ele. Exemple de repartitii ale caderilor. 2. Repartitii IFR/DFR, proprietati. 3. Calculul fiabilitatii unui sistem in functie de fiabilitatile componentelor. 4. Generalitati despre fiabilitatea programelor. Numarul de erori initiale in program, numarul de erori detectate, functia fiabilitate, date de observatie privind fiabilitatea programelor, selectii cenzurate. 5. Modelul Jelinski-Moranda, algoritmi de estimarea parametrilor. 6. Procese de nastere si deces. Procese de nastere aplicate la analiza fiabilitatii programelor. 7. Proprietati ale repartitiei exponentiale. Justificarea ipotezei exponentialitatii si a ipotezelor modelului Jelinski-Moranda. 8. Modelul Schick-Wolverton. Generalizari ale modelului Jelinski-Moranda. 9. Procese Poisson omogene si neomogene. Diverse modele bazate pe procese Poisson neomogene (PPNO);modelul Goel-Okumoto, algoritmi de estimarea parametrilor. 10. Modele bazate pe ecuatii diferentiale pentru CM T BF (t). Estimatii ale parametrilor. 11. Modele statice. Modelul lui Nelson. Modele de tip captura-recaptura. Modele folosind metrici de complexitate (Halstead). 12. Introducere in analiza Bayessiana;formula lui Bayes, repartitii aposteriori.Modelul Littlewood-Veral, versiuni bayesiene ale modelului Jelinski-Moranda si modele bayesiene bazate pe PPNO. BIBLIOGRAFIE: [1] Barlow, E.R., Prochan,F., Hunter, L.C. Mathematical Theory of Reliability. John Wiley & Sons,New York 1965. [2] Gnedenko, B.V., Beliaev, Y.K., Soloviev, A.D. Metode matematice in teoria sigurantei. Ed.Tehnica, 1968. (Trad. din L.rusa). [3] Musa, J.D. et al.Software Reliability:Measurement, Prediction, Applications. McGrowHill,New York, 1987. [4] Xie,M. Software Reliability Techniques. World Scientific, 1991. [5] Vaduva, I. Fiabilitatea programelor. Ed. Univ. Buc., 2003.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: FRACTALI. GRAFICA COMPUTERIZATA SI APLICATII DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Acest curs i propune s pun n eviden multitudinea de structuri fractalice existente (structuri care i-au gsit aplicaii n toate ramurile tiinei) i s dea o perspectiv grafic computerizat a acestora. Pe de alt parte, ca aplicaii ale fractalilor, obiectivele constau n a modela elemente din natur (care au o structur fractalic) i de a coda imagini folosind compresia fractal. La sfritul cursului studenii vor fi capabili s reprezinte grafic (incluznd i funcii de zoom) n dou sau trei dimensiuni structuri geometrice complexe (fractalice) i s genereze pe calculator peisaje virtuale, hri in dou sau trei dimensiuni. De asemenea vor ti s codeze imagini cu o rat de compresie superioar standardului jpeg. PROGRAMA: - Noiuni introductive despre fractali i dimensiune fractal; - Elemente de grafic computerizat; - Construcia i algoritmi iterativi de reprezentare grafic pentru unele tipuri de fractali (curba lui Koch, curba lui Peano, curba lui Sierpinsky, covorul lui Sierpinsky, curba lui Hilbert, curba dragonului, curba C etc.); - Metoda sistemelor de funcii iterate (IFS) pentru generarea imaginilor fractale. Plante fractale: Feriga Barnsley, copaci, etc. Superfractali. Reprezentri grafice. - Metode sistemelor Lindenmayer pentru generarea imaginilor fractale. Exemple grafice. Plante Lindenmayer. - Sisteme dinamice haotice i reprezentarea lor fractal: grafica computerizat a unor atractori (Lorenz, Rossler, Ikeda, Henon, Lozi, etc), fractalii Barry Mrtin, Popcorn, Dream, Three Play Orbit, Gumowski-Mira, etc. Fractali de tip Lyapunov. - Grafica computerizat a unor bazine de atracie. Construcia unor funcii de zoom; - Mulimi fractale obinute iterativ: exemple i reprezentri grafice (mulimi Julia, mulimi Mandelbrot etc.) Reprezentri 3D ale acestor tipuri de fractali. - Modelarea unor plante: metode iterative de generare a plantelor, modelarea mutaiilor, ncrucirilor, generarea structurilor arborescente (copaci), modelare unor inflorescene, elemente de reprezentare 3D a plantelor. Reprezentri grafice computerizate; - Algoritmul punctului de mijloc i a ptratului de diamant ca algoritmi fundamentali n generarea peisajelor fractale ; - Modelarea unor forme de relief . Muni : siluete muntoase, muni 3D ; Bazine hidrografice ; Modelarea rmurilor, insulelor. Generarea hrilor virtuale . Reprezentri grafice computerizate; - Modelarea altor elemente din natur : fulgi de zpad, nori, galaxii, plasm, etc. Reprezentri grafice computerizate; - Interpolarea fractal (ca metod a compresiei fractale): transformarea prin interpolare a unui fractal. Exemple grafice computerizate;

- Prelucrarea imaginilor: codarea (compresia) fractal. Algoritmi. Compararea cu alte forme de compresie. BIBLIOGRAFIE: [1] Karl-Heinz Becker, Michael Dorfler Dynamical systems and fractals, Computer graphics. Cambridge University Press, 1991. [2] Benoit Mandelbrot Obiectele fractale, Editura Nemira, 1998. [3] Dick Olivier Fractali, Editura Teora, 1996. [4] G. Cherbit (editor) Dimensions non entieres et applications MASSON 1991. [5] Heinz-Otto Peitgen, Hartmut Jurgens, Dietmar Saupe Chaos and Fractals SPRINGERVERLAG 2004. [6] Gilbert Helmberg Getting Acquainted with Fractals - Walter de Gruyter 2007. [7] Jaap A. Kaandorp - Fractal Modelling. Growth and Form in Biology SPRINGERVERLAG 1994. [8] Michael Barnsley, Hawley Rising. - Fractals Everywhere. Boston: Academic Press Professional, 1993. [9] Yuval Fisher (editor) - Fractal image encoding - SPRINGER-VERLAG 1998. [10] Radu Dobrescu, Catalin Vasilescu (editori) - Interdisciplinary applications of fractal and chaos theory Editura Academiei, 2004.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: MANAGEMENTUL PROIECTELOR SOFTWARE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Cursul asigura cunostintele necesare conducerii proiectelor software, subliniind aspectele tehnice si manageriale ale acestui proces. Sunt prezentate conceptele, practicile si utilitarele general acceptate si utilizate de majoritatea industriei de software. Materialul furnizeaza cunostintele necesare obtinerii certificarilor PMI (Project Management Institute), certificarile cu cea mai mare recunoastere in domeniul managementului proiectelor. In plus, sunt prezentate principalele metode si tehnici de testare folosite in industria de software. PROGRAMA: 1. Modele de proces software: prezentarea ciclurilor de viata si modelelor traditionale de proces software (cascada, prototipizare, dezvoltare evolutiva, dezvoltare incrementala, modelul spirala, modelul V); metodologii agile de dezvoltare software (programarea extrema); etapele proceselor software; rolurile necesare in proiectele software. 2. Planificarea proceselor software: metrica proceselor; planificarea proiectelor software; urmarirea executiei unui proiect; controlul schimbarilor in proiect; finalizarea proiectului. 3. Conducerea proiectelor: procesele necesare in conducerea proiectelor; diagrama de flux a proiectului; principalele documente folosite in conducerea proiectelor. 4. Economia proiectelor software: prezentarea metodelor cantitative de analiza si estimare a resurselor si costurilor; utilitare pentru estimarea resurselor si costurilor. 5. Managementul calitatii: planificare calitatii; metode pentru asigurarea calitatii; controlul de calitate; standarde de calitate; documentatia proiectelor software. 6. Managementul resurselor umane: planificarea resurselor umane; formarea si dezvoltarea echipei; conducerea echipei. 7. Managementul comunicarii: planificarea comunicarii; distribuirea informatiei; evaluarea performantelor. 8. Analiza si estimarea riscului: planificarea si managementul riscului; identificarea riscurilor; metode cantitative de analiza a riscului; metode calitative de analiza a riscului; planificarea raspunsului la risc; monitorizarea si controlul riscului. 9. Testarea si validarea sistemelor software: prezentarea conceptelor si tehnicilor de testare si asigurare a calitatii; metode de testare functionala, bazate pe program si statistice; testarea sistemelor la nivel de unitate, modul, sub-sistem si sistem; testarea unitara si testarea de acceptanta; planuri de testare; tehnici automate si manuale de generare a datelor de test; testarea sistemelor orientate pe obiect; tehnici de testare bazate pe specificatii formale (automate, automate generalizate, Z).

BIBLIOGRAFIE: [1] A guide to the Project Management Body of Knowledge: PMOBOK Guide - Third Edition, Project Management Institute, 2004. [2] M. Holcombe, F. Ipate: Correct Systems: building business process solutions, Springer Verlag, 1998. [3] R. Pressman: Software Engineering: A Practitioner's Approach, 4th Edition, McGraw-Hill, 1996. [4] M. Roper: Software Testing, McGraw-Hill, 1994

FISA UNITATII DE CURS TITLU: MODELAREA PROCESELOR EVOLUTIVE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 CUNOSTINTE PREEXISTENTE: Un limbaj de programare Notiuni elementare privind analiza, programarea si eficienta algoritmilor, estimatii statistice. OBIECTIVE: Noi tehnici de modelare a unor procese evolutive. Aplicatii in: biologie, stiintele sociale, economie, fiabilitatea sistemelor, optimizare, analiza retelelor. PROGRAMA: 1. Notiuni privind reprezentarea grafica a datelor multidimensionale, reducerea dimensiunii, partitionarea datelor, analiza si predictie, distante dintre puncte si repartitii. (6C+3L) 2. Generarea unor multimi aleatoare de indivizi cu caracteristici statistice date. Esantioane aleatoare. Simularea stocastica a evenimentelor discrete. Mers la intamplare in liste liniare, structuri arborescente si grafe. Modele de recombinare si contorizare. (6C+3L) 3. Algoritm evolutiv. Strategii de cautare. Functii de penalizare. Tehnici de accelerare. Programare evolutiva. Aproximarea solutiilor. Distanta intre solutii. (2C+1L) 4. Algoritmi genetici. Operatori genetici. Schema de aplicare. Optimizarea numerica. Implementarea si modelarea restrictiilor. Ierarhizare. Testarea rezultatelor. Modele demografice (2C+1L) 5. Retele neuronale. Caracteristici si arhitectura. Perceptoni liniari cu mai multe straturi. Reducerea numarului de straturi. Tehnici adaptive de invatare. Modificarea ponderilor. (2C+1L) 6. Aplicatii : recunoasterea formelor, stabilirea unor tipologii, aproximarea functiilor multidimensionale, solutionarea unor probleme complexe de optimizare, eficienta retelelor Web (5C+3L) 7. Tehnici de imbunatatirea preciziei algoritmilor : selectarea caracteristicilor esentiale, folosirea variabilelor de control, metoda datelor complementare, utilizarea variabilelor puternic corelate, divizarea datelor. (5C+2L) BIBLIOGRAFIE: [1] B. Bollobas, Random graphs. Cambridge University Press, Cambridge, UK, 2001. [2] A.E. Eiben, J.E. Smith, Introduction to evolutionary computing. Springer, Berlin, 2003. [3] James E. Gentle, Random number generation and Monte Carlo methods. Springer, New York, 1998. [4] Donald E Knuth., Tratat de programarea calculatoarelor Sortare si cautare, Algoritmi seminumerici. Editura Tehnica, Bucuresti, 1983. [5] J.R. Koza, Genetic programming. MIT Press, Cambridge, MA, 1992.

[6] Zbigniew Michalewicz, Genetic algorithms+ Data structures=Evolution programs. Springer, New York, 1996. [7] H.P. Schwefel, Evolution and optimum seeking. Wiley and Sons, New York, 1995. [8] Marco Tomnassini, Spatially structured evolutionary algorithms Artificial evolution in space and time. Springer, New York, 2005. [9] D.J. Watts, Small worlds The dynamics of networks between order and randomness. Priceton University Press, Princeton, NT, 1999. [10] C.N. Zaharia, Al. Cristea, Algoritmi genetici si retele neuronale Doua noi paradigme de calcul. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2002.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: PROGRAMARE WEB UTILIZAND LIMBAJUL JAVA - SERVLETI (JAVA WEB PROGRAMMING) DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 PROGRAMA: I. Preliminarii I.1. Despre arhitectura client-server: I.2. Aplicatii de tip web: I.3. Dezvoltarea de aplicatii WEB pe WINDOWS utiliznd server-ul Tomcat. I.4 Exemplu de realizare si execuie a celui mai simplu servlet II. Servlei. II.1 Elemente de baz II.2 Servlei i package-uri. II.3 Alte detalii despre servlei II.4 Parametrii de iniializare II.5 Proiectarea unui client de Web II.6 Parametrii unui servlet II.7 Invocarea servletilor din HTML II.8 Caractere speciale in textul HTML II.9 Utilizarea headerelor cererii trimise de ctre client II.10 Transmiterea rpunsului n form compactat II.11 Protejarea paginilor cu ajutorul parolelor II.12 Variabile CGI (Common Gateway Interface) II.13 Codul de rspuns al servletului II.14 Headerele rspunsului II.15 Utilizarea conexiunilor persistente II.16 Obiectele din clasa Cookie II.17. Gestionarea sesiunilor BIBLIOGRAFIE: [1] Athanasiu, Irina; Costinescu, Bogdan; Drgoi, Octavian Andrei; Popovici, Florentina Irina; Gaburici, Vasile, Limbajul Java - O Perspectiva pragmatica Agora, 2000 [2] Baranga A., Programare Web Utilizand JAVA, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2007 [3] Hall, Marty, Core Servlets and JavaServer Pages (JSP), Prentice Hall PTR, 2000F.E. De Vylder Life Insurance Theory. Actuarial Perspectives, Kluwer Academic Publishers, Boston, 1997.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: REPREZENTAREA CUNOSTINTELOR IN SISTEMELE EXPERT DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 PROGRAMA: 1. Aspecte generale ale reprezentarii cunostintelor 2. Tipuri de cunostinte 3. Clase de metode pentru reprezentarea cunostintelor 4. Reprezentarea cunostintelor in sistemele expert 5. Inlantuire inainte si inapoi in sisteme bazate pe reguli 6. Generarea explicatiilor 7. Introducerea incertitudinii 8. Rationament statistic 9. Implementarea sistemelor expert in limbajul Prolog BIBLIOGRAFIE: [1] BRATKO, I., Prolog Programming for Artificial Intelligence. Second Edition. Workingham, Addison - Wesley, 1990. [2] DURKIN, J., Expert Systems Design and Development. Prentice Hall, 1994.. [3] HRISTEA, F., BALCAN, M.F., Aspecte ale cautarii si reprezentarii cunostintelor in inteligenta artificiala. Editura Universitatii din Bucuresti, 2004. [4] JACKSON, P., Introduction to Expert Systems. Third edition. Addison - Wesley, 1999. [5] LUGER, G. F., STUBBLEFIELD, W. A., Artificial Intelligence. Structures and Strategies for Complex Problem Solving. Third Edition. Addison - Wesley, 1998. [6] MERRITT, D., Building Expert Systems in Prolog. Springer-Verlag, 1989. [7] NILLSON, N., Artificial Intelligence: A New Synthesis. Morgan Kauffman, 1998. [8] RICH, E., KNIGHT, K., Artificial Intelligence. Second Edition. Tata McGraw-Hill Publishing Company Limited, New Delhi, 1993. [9] RUSSELL, S. J., NORVIG, P., Artificial Intelligence. A Modern Approach. Prentice - Hall International, Inc., 1995. [10] SICSTUS PROLOG USERS MANUAL. Intelligent Systems Laboratory, Sweedish Institute of Computer Science; [11] http://www.sics.se/isl/sicstuswww/site/documentation.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEHNICI DE SIMILARITATE SI CLASIFICARE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Problemele de similaritate, clasificare automata si agregare sunt constant prezente in aplicatiile din inteligenta artificiala si domenii conexe. In Bioinformatica, problema gasirii unei metrici adecvate pentru lanturile ADN ocupa primul loc intr-un top al celor mai importante 10 probleme din domeniu. Un work-shop dedicat investigarii distantelor lingvistice a avut loc in 2006 la principala conferinta din domeniu, ACL-Coling. Recent (sfarsitul anului 2007), a aparut un dictionar al distantelor, publicat de E. Deza la editura Springer. Cursul isi propune sa prezinte atat metrici standard din domeniu cat si tehnici noi, de ultima ora, care tin cont de proprietatile obiectelor care sunt investigate. Problemele de clasificare si agregare prezentate pleaca de la observatia ca metodele multicriteriale de clasificare sunt in general superioare celor monocriteriale. Accentul va fi pus pe tehnici de agregare si categorizare nesupervizate. Vor fi prezentate tehnici standard de agregare (sirul central, sirul median, voting, sum, etc. ) si vor fi studiate proprietatile de rationalitate ale acestora (teorema lui Arrow). Fiecare tehnica introdusa va fi urmata de aplicatii concrete. PROGRAMA: - Distante in biologie, lingvistica, inteligenta artificiala - Matricea distantelor ; tehnici de clustering ; distinctibilitate - Teorema lui Arrow - Proprietati de rationalitate ; criteriul Condorcet. - Tehnici de agregare. - Tehnici de clasificare - Aplicatii : categorizare automata de texte, meta motor de cautare, identificarea cifrelor scrise de mana, aplicatii in NLP. BIBLIOGRAFIE: [1] [2] [3] [4] K. J. Arrow. Social Choice and Indivudual Values, 2nd ed., New York,Wiley, 1963. Michel-Marie Deza and Elena Deza. Dictionary of Distances Springer, 2007 Liviu P. Dinu. Rank distance and applications. Ed. Universitatii Bucuresti, 2010. Articole electronice disponibile referitoare la median string, closest string, meta-search engine, distinguishability, clustering.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEORIA GRAFURILOR SI APLICATII DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Continuarea studiului grafurilor inceput la disciplina algoritmica grafurilor si prezentarea unor noi aplicatii in informatica si cercetari operationale. PROGRAMA: 1. Notiuni de baza,grafuri bipartite (caracterizari combinatoriale si algebrice),grafuri euleriene,numar ciclomatic,izomorfisme de grafuri. 2. Grafuri planare,formula lui Euler si teorema celor cinci culori. 3. Fluxuri cu restrictii de capacitate pe arce si in varfuri,teorema si algoritmul lui FordFulkerson,teorema de caracterizare a fluxului de cost minim,algoritmi de calcul si aplicatii. 4. Conexitate varf si conexitate muchie,teoremele lui Menger si caracterizari ale grafurilor 2conexe si h-conexe. 5. Probleme de colorare : colorarea varfurilor,algoritmul greedy de colorare,colorarea muchiilor unui multigraf bipartit si aplicatii la retelele de interconexiune. 6. Polinoame cromatice,proprietati de baza. 7. Valori proprii ale unui graf,algebra de adiacenta,teoremele lui Hoffman si Harary. 8. Distante in grafuri,eccentricitate,diametru,dimensiune metrica,grafuri Moore. 9. Grafuri hamiltoniene : teoremele lui Dirac si Nash-Williams.Algoritmi aproximativi pentru determinarea unui ciclu hamiltonian de cost minim. BIBLIOGRAFIE: [1] [2] [3] [4] [5] N.Biggs, Algebraic graph theory, Cambridge University Press, 1973. B.Bollobas, Modern graph theory, Springer-Verlag, Berlin, 1998. G.Chartrand, L.Lesniak, Graphs and digraphs, Chapman and Hall/CRC Press, 2005. C.Godsil, G.Royle, Algebraic graph theory, Springer-Verlag, New York, 2001. I.Tomescu, Combinatorica si teoria grafurilor, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1979.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEORIA NUMERELOR N CRIPTOGRAFIE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZAREA: INFORMATIC STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 5 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 OBIECTIVE: Asigurarea bagajului de cunotine de teoria numerelor necesar cuiva care dorete s studieze criptografia (cu deschideri n special ctre algoritmi de factorizare). Se vor avea n vedere att aspectele teoretice ct i cele practice. PROGRAMA: - Teorema fundamental a aritmeticii. Numere prime i numere compuse. - Numere prime Fermat i Mersenne. Testul Lucas-Lehmer de detectare a numerelor prime Mersenne. Numere pseudo-prime i numere Carmichael. - Inelul claselor de resturi modulo n. Mica teorem a lui Fermat. Teorema lui Euler. Ordin. Teorema lui Lagrange. Lema chinez a resturilor. Rdcini primitive modulo p. Problema logaritmului discret. - Resturi ptratice. Legea de reciprocitate ptratic. Aplicaii la factorizare. - Metode de factorizare. Metoda lui Fermat. Metoda bazei de factori (Kraitchik). Fracii continue i legtura cu problema factorizrii. - Metodele de factorizare ale lui Pollard (rho i p-1) BIBLIOGRAFIE: [1] V. Alexandru, N.M. Gooniu, Elemente de teoria numerelor, Editura Universitatii Bucureti, 1999. [2] R. Crandall, C. Pomerance, Prime numbers. A computational perspective, Springer Verlag, 2005. [3] G. Everest, T. Ward, An Introduction to Number Theory, Springer 2005. [4] A. Gica, L. Panaitopol, O Introducere n Aritmetic si Teoria Numerelor, Editura Universitatii Bucureti, 2001. [5] N. Koblitz, A Course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1994. [6] P. Ribenboim, The Little book of Bigger Primes, Springer, 2004

CURSURI OPIONALE DE INFORMATIC PROPUSE PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2010-2011 SEM. II DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC SPECIALIZRILE:

INFORMATIC
DOMENIUL DE LICEN: MATEMATIC SPECIALIZRILE:

MATEMATIC-INFORMATIC

Lista cursurilor optionale sem. II

6.1 Algoritmi de factorizare 6.2 Algoritmi si structuri de cautare in memorie 6.3 Aplicatii ale logicii in informatica 6.4 Capitole speciale de teoria grafurilor 6.5 Introducere in lingvistica matematica si computationala 6.6 Masini secventiale 6.7 Metode de instruire automata cu aplicatii in imagistica medicala 6.8 Modelare stocastica si simulare 6.9 Programare Web utilizand limbajul Java-JSP (Java WEB Programming) 6.10 Programarea interfetelor web pentru baze de date utilizand PHP si MySQL 6.11 Software de optimizare cu aplicatii 6.12 Statistica computationala 6.13 Tehnici de programare a aplicatiilor grafice 6.14 Testare software

Fiecare student face 7 opiuni, n ordinea preferinelor

FISA UNITATII DE CURS TITLU: ALGORITMI DE FACTORIZARE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Se urmrete familiarizarea studenilor cu cei mai rapizi algoritmi de factorizare cunoscui astzi: NFS, ciurul ptratic i algoritmul lui Lenstra. Sunt folosite instrumente din teoria numerelor pentru a nelege probleme fundamentale ale criptografiei. PROGRAMA: [1] Curbe eliptice. Structura de grup pe o curb eliptic. Problema logaritmului discret pentru curbe eliptice. Algoritmul lui Lenstra. [2] Perechi biliniare. Tate pairing. [3] Testul Atkin-Morain [4] Teste de primalitate. Algoritmul Agrawal-Kayal-Saxena. [5] Quadratic sieve (ciurul ptratic). [6] Corpuri de numere algebrice. NFS (Number field sieve), cel mai puternic algoritm de factorizare (foloseste corpurile de numere algebrice). BIBLIOGRAFIE: [1] R. Crandall, C. Pomerance, Prime numbers. A computational perspective, Springer Verlag, 2005. [2] G. Everest, T. Ward, An Introduction to Number Theory, Springer 2005. [3] A. Gica, L. Panaitopol, O Introducere n Aritmetic i Teoria Numerelor, Editura Universitii Bucureti, 2001. [4] N. Koblitz, A Course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1994. [5] J.H. Silverman, J. Tate, Rational Points on Elliptic Curves, Springer, 1992.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: ALGORITMI SI STRUCTURI DE CAUTARE IN MEMORIE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Descrierea si analiza structurilor de date in memoria secundara si a algoritmilor de cautare, eficienti in cazul cel mai nefavorabil in ceea ce priveste spatiul ocupat si numarul de operatii de I/O executate, cu aplicabilitate in geometria computationala si sistemele de informare geografica. PROGRAMA: Arbori in memoria primara. Metode de acces unidimensional in memoria secundara. Structuri multidimensionale punctuale. Modele de indexare. B-arbori. Variante si extensii ale modelului de baza. Arbori externi de cautare ortogonala in plan.

BIBLIOGRAFIE: [1] L.Arge. External Memory Geometric Data Structures. EEF Summer School on Massive Datasets, Springer Verlag, 2004. [2] K.Mehlhorn. Data Structures and Algorithms. Vol.3:Multidimensional Searching and Computational Geometry. Springer-Verlag, Berlin, 1984. [3] H.Samet. Multidimensional Point Data. Notes, 1998. [4] V.Samoladas. On Indexing Large Databases for Advanced Data Models. Ph.D. University of Texas at Austin, 2001. [5] J.S.Vitter and P.Flajolet. Analysis of Algorithms and Data Structures. In Handbook of Theoretical Computer Science A:Algorithms and Complexity, J.van Leeuwen, ed., Elsevier, Amsterdam, 1990, 431-524. [6] J.S.Vitter. External Memory Algorithms and Data Structures: Dealing with MASSIVE data. ACM Computing Surveys, 33(2):209-271, 2001.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: APLICATII ALE LOGICII IN INFORMATICA DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) PROGRAMA: 1. Logica propozitionala: - Deductia naturala. - Clauze Horn si rezolutie. - Problema satisfiabilitatii (SAT). 2. Calculul cu predicate: - Sintaxa si semantica. - Nedecidabilitatea calculului cu predicate. - Teorema de incompletitudine a lui Goedel (schita demonstratiei). - Rezolutie. - Implementarea unui proof checker pentru calculul cu predicate. 3. Logica temporala: - Sistemele de logica temporala LTL (Linear Temporal Logic) si CTL (Computation Tree Logic). - Verificarea prin model checking. 4. Logica modala: - Sintaxa si semantica. - Sisteme de logica modala. - Deductia naturala. - Modelarea sistemelor multi-agent (MAS). 5. Diagrame binare de decizie (BDD) - Reprezentarea funtiilor booleene. - Algoritmi pentru diagrame binare de decizie ordonate (OBDD). - Model checking simbolic. Pentru exemplificare vor fi folosite : - limbajul Prolog, - Alloy Analyzer (http://alloy.mit.edu/community/), - NuSMV (http://nusmv.irst.itc.it/) BIBLIOGRAFIE: [1] M. Ben-Ari, Mathematical Logic for Computer Science (Second edition), Springer-Verlag 2003. [2] M. Huth, M. Ryan, Logic in Computer Science: Modelling and Reasoning about Systems (Second edition), Cambridge University Press 2004.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: CAPITOLE SPECIALE DE TEORIA GRAFURILOR DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul va adanci studiul catorva capitole importante de Teoria grafurilor. PROGRAMA: 1. Hamiltoneitate.Proprietati hamiltoniene in produse de grafuri. 2. Cuplaje. Teorema 1-factorilor a lui Tutte. Aplicatii: Teorema lui Petersen. Aplicatii. 3. Grafuri planare. Colorari. Teorema lui Kuratowsky. 4. Reprezentarea grafurilor pe 2-varietati compacte orientabile. 5. Grupuri de automorfisme. Teoremele lui R. Frucht. Aplicatii. 6. Elemente de teorie Ramsey. 7. Teorema lui Turan. Aplicatii. BIBLIOGRAFIE: [1] Aigner Martin: Combinatorial Theory, Springer-Verlag, 1979. [2] Bondy J. A.,Murty U. S. R.: Graph theory with Applications, The Macmillam Press ltd. 1977. [3] Popescu Dragos-Radu: Combinatorica si teoria grafurilor,Societatea de Stiinte Matematice din Romania, 2005. [4] Tomescu Ioan: Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Ed. Didactica si Pedagogica,1981.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: INTRODUCERE IN LINGVISTICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul isi propune sa ofere studentilor o perspectiva asupra domeniului. Fiecare tema abordata va fi insotita de aplicatii concrete care vor viza diverse aspecte ale limbajului. Acolo unde se va putea aplicatiile vor fi facute pe limba romana. Vor fi abordate atat aspecte cantitative cat si aspecte formale ale limbajelor. PROGRAMA: [1] Lectie de deschidere. Probleme curente in lingvistica matematica si computationala [2] Metode formale aplicate in lingvistica: ierarhia Chomsky, automate, gramatici contextuale Marcus, tree adjoining grammars (TAG), gramatici de dependenta. Aplicatii. [3] Aspecte cantitative ale limbajului natural. Aplicatii [4] Similaritate si Clasificare. [5] Recunoasterea autorului unor texte cu autor controversat. Aplicatii [6] Traducere automata si dezambiguizare. [7] Rezumare automata a textelor. BIBLIOGRAFIE: [1] G. Altmann (ed). Handbook of Quantitative Linguistics, 2003 [2] R. Dale (ed) The Handbook of Natural Language Processing, Marcel Dekker, New York, 2000. [3] Liviu P. Dinu. Metode Formale si de Clasificare in Lingvistica Matematica si Computationala. Ed. Universitatii Bucuresti, 2004. [4] Manning, C., H. Schutze. Foundations of statistical natural language processing, MIT Press, 1999 [5] Mosteller, Frederick and David L. Wallace. Inference and Disputed Authorship. Distributed for the Center for the Study of Language and Information. 320 p. 6 x 9 Series: (CSLI-DHS) Center for the Study of Language and Information - The David Hume Series, 2007 [6] Partee, B., Ter Meulenm A., Wall, R. Mathematical methods in linguistics. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 1990. [7] Paun, Gh. Marcus Contextual Grammar. Kluwer, 1997 [8] A. Salomma, G. Roszenberg (eds). Handbook of Formal Languages, Springer, 1997

FISA UNITATII DE CURS TITLU: MASINI SECVENTIALE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Revitalizarea unui tip de automate altadata mult studiata cu succes de scoala romaneasca (Moisil). Legatura cu alte clase de automate. relevarea aportului pe care il poate aduce teoria categoriilor. PROGRAMA: - Ideea generala de masina secventiala. Semiautomate. Modele Moore si Mealy; echivalenta lor. - Notiunea de comportare la masinile secventiale si la automatele Rabin-Scott (care accepta limbajele regulate). Automate comportamentale. Problema sintezei. Problema minimizarii. - Notiuni introductive de teoria categoriilor. Teorema lui Goguen: realizarea este universala. Extinderi. - Teoria abstracta a functiilor-comportare. Categoria M-automatelor, liant intre categorii de automate si categorii de comportari. BIBLIOGRAFIE: [1] M.A. Arbib, E.G. Manes: Adjoint machines, state behavior machines and duality. J. Pure Appl. Algebra 6(1975), 313-343. [2] C.S. Calude, E. Calude, B. Khoussainov: Deterministic automata: simulation, universality and minimality. Ann. Pure Appl. Logic 90(1997), 263-276. [3] V.E. Cazanescu: Asupra categoriei automatelor secventiale. An. Univ. Bucuresti, Mat.-Inf., 16(1967), 31-37. [4] G. Ciobanu, S. Rudeanu: On the bahaviour of automata. I. An. Univ. Bucuresti, Mat.-Inf., 55(2006), 119-128. [5] G. Ciobanu, S. Rudeanu: Equivalent transformations of automata by using behavioural automata. J. Universal Comput. Sci. 13(2007), 1540-1549. [6] G. Ciobanu, S. Rudeanu: Final and sequential behaviors of M-automata. Acta Inform. 46(2009), 361-374. [7] P. Deussen: Halbgruppen aund Automaten. Spribfer-Verlag, 1971. [8] H. Ehrig, M. Pfender: Kategorien und Automaten. W. De Gruyter, Berlin 1972, [9] S. Eilenberg: Automata. Languages and Machines. Vol. A. Academic Press, 1974. [10] J.A. Goguen: Realization is universal. Math. Syst. Theory 6(1973), 359-374. [11] S. Rudeanu: Behaviouristic automata. I. Minimal automata. An. Univ. Bucuresti, Mat.-Inf., 38(1989), 64-71. [12] S. Rudeanu: Behaviouristic automata. II. The synthesis problem. An. Sti. Univ. Al. I. Cuza, 35(1989), 303-312.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: METODE DE INSTRUIRE AUTOMATA CU APLICATII N IMAGISTICA MEDICALA DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Obiectivul acestui curs este studierea unor metode i tehnici de instruire automat nesupervizat i supervizat i implementarea algoritmilor de instruire automat. Sintagma imagistica medical se refer la obinerea de informaii privind starea fiziologic ori patologic, pe baza interpretrii imaginii unei poriuni a corpului. Metodele de clasificare a imaginilor pot fi utilizate n aplicaii de recunoatere a formelor pentru imagini medicale (microscopie electronic, imagini RMN, tomografii, ecografii etc.). PROGRAMA: [1] Tipuri de imagini n imagistica medical; model de procesare a imaginilor medicale. [2] Formele i recunoaterea formelor: caracteristici calitative i cantitative; extragerea i selecia caracteristicilor; msuri de similaritate i disimilaritate. [3] Tehnici de instruire supervizat: regula celor mai apropiai k vecini; funcii de discriminare; metode de cluster implementate pe arhitecturi neuronale (algoritmul perceptron, perceptronul multistrat); regula lui Bayes; arbori de decizie; entropia - msur a omogenitii; algoritmul ID3; maini pe vectori suport (introducere n teoria VapnikChervonenkis, hiperplanul optim de separare, hiperplanul optim de separare generalizat, funcii nucleu, generalizare n spaiu asociat multidimensional). [4] Tehnici de instruire nesupervizat: analiza componentelor principale; metoda celor mai mici ptrate; metoda nucleelor dinamice; algoritmi de clasificare ierarhici, algoritmi de clasificare secveniali (algoritmul k-means, algoritmul ISODATA). [5] Aplicaii ale algoritmilor studiai n recunoaterea formelor n imagistica medical. BIBLIOGRAFIE: [1] Charles L. Epstein, Introduction to the Mathematics of Medical Imaging, SIAM, Philadelphia, 2008. [2] Md. Mahmudur Rahman, B.C. Desai, P. Bhattacharya, Supervised Machine Learning based Medical Image Annotation and Retrieval, ImageCLEFmed 2005. CLEF 2005: 692-701. [3] Anke Meyer-Base, Pattern Recognition for Medical Imaging, Elsevier Inc., 2004. [4] N. Popescu-Bodorin, I. Paraschiv-Munteanu, Blood corpuscles classification schemes for automated diagnosis of hepatitis using ISODATA algorithm and Run Length Encoding, Proceedings of First Doctoral Student Workshop in Computer Science, University of Pitesti, 23 May 2009. [5] L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere n teoria statistica a recunoasterii formelor, Editura Universitatii din Piteti, 2009.

[6] L. State, I. Paraschiv-Munteanu, N. Popescu-Bodorin, Blood corpuscles classification schemes for automated diagnosis of hepatitis, Universitatea din Pitesti - Buletin Stiintific, Seria Matematica si Informatica, 14, 2008. [7] Vapnik V.N., Statistical Learning Theory, New York, Wiley, 1998.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: MODELARE STOCHASTICA SI SIMULARE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) PROGRAMA: 1. Modelul sistemului cu evenimente externe discrete, prototip al unui model si limbaj de simulare. 2. Modelarea sistemelor de asteptare folosind procesele de nastere si deces. Modelul cu o statie si modelul cu N statii paralele. Problema interferentei masinilor. 3. Modele de simulare pentru sisteme de asteptare si validarea acestora. 4. Modele deterministe si stochastice de teoria stocurilor. Simularea stocurilor. 5. Simularea variabilelor aleatoare si vectorilor aleatori folosind transformari de vectori uniformi. Exemple (Vectorii Normali, Cauchy, Dirichlet). 6. Metoda Monte-Carlo pentru rezolvarea unor probleme numerice (calculul integralelor,rezolvarea unor ecuatii operatoriale liniare, problema Dirichlet, utilizarea pentru optimizari). 7. Metoda Monte-Carlo si utilizarea lanturilor Markov (Markov Chain Monte Carlo). Algoritmul Metropolis-Hastings. Generatorul Gibs. BIBLIOGRAFIE: [1] Vaduva, I. si a. Simularea proceselor economice. Ed.Tehnica, 1983. [2] Ermakov, E.S. Metoda Monte-Carlo si probleme inrudite. Ed.Tehnica1976. [3] Robert P.C. Casella G. Monte Carlo Statistical Methods. Springer-Verlag, New Yoprk, 1999. [4] Vaduva, I. si colab. Metode matematice de organizarea si conducerea productiei,Vol II. Ed.Tehnica, 1974. [5] Vaduva, I. Modele de simulare, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2004, 190 p. [6] Ripley, B.Stochastic Simulation. John Wiley & Sons, NewYork,1987. [7] Ross Sheldom.Simulation. Second Edition. Academic Press,San Diego, New York, London, 1997.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: PROGRAMARE WEB UTILIZAND LIMBAJUL JAVA JSP (JAVA WEB PROGRAMMING) DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) PROGRAMA: I.Java Server Pages (JSP) I.1 Generaliti I.2 Elemente de cod JAVA n JSP I.3 Atribute i metode ale unei clasa obinut din JSP I.4 Alte directiva JSP I.5 Tratarea exceptiilor n paginile JSP I.6 Includerea de fiiere n paginile JSP I.7 Invocarea applet-urilor din JSP I.8 Utilizarea claselor de tip Java Bean n JSP I.9 Tag-uri I.10. Clasa BodyTagSupport II. Alte tehnici diverse folosite n programarea Web II.1 Redirecionarea cererilor ctre alte pagini II.2 Folosirea formularelor HTML II.3 Folosirea applet-urilor ca interfete pentru servlei III. Arhitectura three-tier III.1. Accesarea bazelor de date utiliznd JDBC III.2 Principalii pai n lucrul cu JDBC i bazele de date III.3 Cteva exemple de lucru cu JDBC i bazele de date III.4 Obiectele de tip PreparedStatement i CallableStatement III.5 Tehnica de conectare Connection Pool pentru aplicaii Web BIBLIOGRAFIE: [1] Athanasiu, Irina; Costinescu, Bogdan; Drago, Octavian Andrei; Popovici, Florentina Irina; Gaburici, Vasile, Limbajul Java - O Perspectiva pragmatica Agora, 2000 [2] Baranga A.,Programare Web Utilizand JAVA, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2007 [3] Hall, Marty, Core Servlets and JavaServer Pages (JSP), Prentice Hall PTR, 2000

FISA UNITATII DE CURS TITLU: PROGRAMAREA INTERFEELOR WEB PENTRU BAZE DE DATE UTILIZND PHP I MYSQL DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul prezint noiuni fundamentale, tehnici i tehnologii care stau la baza paginilor web ce utilizeaz baze de date. Studenii care vor urma acest curs vor dobndi experien n utilizarea PHP i MySQL, aplicate n crearea i prelucrarea paginilor web. Dintre obiectivele cursului menionm: nsuirea celor mai importante tehnologii i dobndirea aptitudinilor necesare dezvoltrii i gestiunii paginilor web dinamice; prezentarea i utilizarea limbajului PHP, precum i a modalitilor de stocare i regsire a datelor utiliznd server-ul de baze de date MySQL; aplicarea noiunilor prezentate la curs pentru rezolvarea unor probleme specifice ntlnite n dezvoltarea paginilor web. PROGRAMA: [1] Introducere n PHP: HTML vs. PHP, aplicaii web dinamice, procesarea la nivel de client vs procesarea la nivel de server, avantaje i functionaliti ale PHP, configurarea fiierului PHP.INI. [2] Utilizarea server-ului web Apache: instalare, configurare, host-uri virtuale, proprieti etc. [3] Elemente de programare PHP: operatori, funcii, tablouri etc. [4] Prelucrarea fiierelor de date n PHP: cutare, editare, securitate, gestiunea directoarelor etc. [5] Configurarea i utilizarea server-ului de baze de date MySQL: instalare i configurare, conectare, funcii specifice, apeluri SQL, utilitare pentru administrarea bazei de date. [6] Lucrul cu baze de date i formulare: configurarea PHP pentru interaciunea cu baza de date, interfee de programare specifice, lucrul cu formulare, utilizarea cookie-urilor etc. [7] Generarea imaginilor, documentelor PDF i Excel utiliznd PHP. BIBLIOGRAFIE: [1] Welling L., Thomson L., PHP and MySQL Web Development, Addison Wesley, 2008. [2] Ullman L., PHP 6 and MySQL 5 for Dynamic Web Sites: Visual QuickPro Guide, Peachpit Press, 2007. [3] Williams H., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly Media, 2004. [4] Curioso A., Bradford R., Galbraith P., Expert PHP and MySQL, Wrox, 2010. [5] Suehring S., Converse T., Park J., PHP6 and MySQL Bible, Wiley, 2009.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: SOFTWARE DE OPTIMIZARE CU APLICATII DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul prezint metode de modelare matematic a unor probleme de optimizare ce provin din activiti economice i de programare operativ a produciei. Sunt studiate diferite cazuri care sunt foarte apropiate de felul n care se enun o problem real. Se vor realiza aplicaii practice a acestor metode prin implementa lor cu ajutorul unui program software specializat pentru modelarea i rezolvarea problemelor de optimizare. De asemenea, se va studia interpretarea rezultatelor precum i efectul asupra soluiilor obinute a unor modificri din datele problemei. Cunotine preliminare: noiuni din optimizarea liniar (algoritmul SIMPLEX, dualitate). PROGRAMA: [1] Modele liniare: programare operativ a produciei; repartizarea raional a resurselor; gestiunea stocurilor; ealonarea n timp a investiiilor, etc. [2] Sistemul de modelare MPL (Mathematical Programming Language): elemente de editare, proiectare, depanare; structuri de date (interne i externe); indexri de variabile, de formule i de restricii. [3] Interpretarea i analiza a soluiilor: stabilitate, postoptimizare, reformularea i/sau eliminarea condiiilor redundante, identificarea restriciilor incompatibile. [4] Modele parametrice. Influena variaiilor parametrilor asupra modelului. [5] Aplicaii: realizarea unor proiecte de modelare a unor probleme economice de dimensiune mic, rezolvarea acestora i analizarea rezultatelor obinute. BIBLIOGRAFIE: [1] A. Stefanescu, C. Zidaroiu, Cercetari Operationale, Ed. Did. Ped. 1981, Bucureti. [2] C. Zidaroiu, Programare liniara, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983. [3] C. Raiu-Suciu, Fl. Luban, D. Hancu, N. Ene, Modelare economica aplicata. Studii de caz. Teste, Ed. Economica, 2002. [4] A. Batatorescu, Metode de optimizare liniara, Ed. Univ. Bucuresti, 2003. [5] http://www.maximalsoftware.com/ [6] http://www-01.ibm.com/software/websphere/products/optimization/

FISA UNITATII DE CURS TITLU: STATISTICA COMPUTATIONALA DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Seminar = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Teoretice: metode si tehnici de calcul intensiv din domeniul statisticii matematice ; continua si dezvolta capitole noi din cursurile de "Probabilitati si statistica" si "Inteligenta artificiala", anul II. Practice: calcul statistic intensiv cu ajutorul pachetului de programe MATLAB. PROGRAMA: Capitolul 1 Analiza exploratorie a datelor. Tehnici de vizualizare Capitolul 2 Tehnici de validare incrucisata, bootstrap si jackknife Capitolul 3 Metode de regresie neliniara Capitolul 4 Metode MCMC (Markov Chain Monte Carlo) Capitolul 5 Statistica spatiala CONDITIONAREA INSCRIERII LA CURS: Activitati (cursuri, module) a caror promovare prealabila este obligatorie: Algebra liniara, Probabilitati si statistica, Elemente de informatica si programarea calculatoarelor Activitati recomandate: Elemente de analiza numerica BIBLIOGRAFIE: [1] Martinez, L.W., Martinez, A.R. (2002) Computational Statistics Handbook with MATLAB, Chapman & Hall/ CRC [2] *** http: //www.infinityassociates.com

FISA UNITATII DE CURS TITLU: TEHNICI DE PROGRAMARE A APLICATIILOR GRAFICE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Obiectivul cursului este de a prezenta tehnici avansate de programare grafica 3D folosind OpenGL, precum si fundamentele teoretice ale acestor metode de lucru. Cursul va fi completat de un laborator, unde vor fi realizate proiecte care sa ilustreze conceptele si rezultatele expuse si care vor reprezenta componenta principala a verificarii semestriale. PROGRAMA: [1] [2] [3] [4] [5] [6] Detectarea suprafetelor vizibile. Modele de iluminare si umbrire. Modele de colorare. Texturarea suprafetelor. Aplicatii grafice interactive. Animatie pe calculator.

BIBLIOGRAFIE: [1] G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali, Editura Universitatii din Bucuresti, 2001. [2] R. Baciu, Programarea aplicatiilor grafice 3D cu OpenGL, Editura Albastra, 2005. [3] D. Hearn, M. Baker, Computer Graphics with OpenGL (3rd edition), Prentice Hall, 2003. [4] P. Schneider, D. Eberly, Geometric Tools for Computer Graphics, Morgan Kaufmann, 2003. [5] P. Shirley, M. Ashikhmin, M. Gleicher, S. Marschner, E. Reinhard, K. Sung, W. Thompson, P. Willemsen, Fundamentals of Computer Graphics (2nd edition), AK Peters, Wellesley, 2005. [6] D. Shreiner, M. Woo, J. Neider, T. Davis, OpenGL Programming Guide, Sixth Edition, Addison-Wesley, 2008.

FISA UNITATII DE CURS TITLU: TESTARE SOFTWARE DOMENIUL DE LICEN: INFORMATIC (MATEMATICA) SPECIALIZAREA: INFORMATIC (MATEMATICA-INFORMATICA) STATUTUL: optional NR.ORE/SAPTAMANA: 3 (Curs = 2; Laborator = 1) SEMESTRUL: 6 / anul III de studiu FORMA DE EXAMINARE: Verificare CREDITE: 5 (3) OBIECTIVE: Cursul prezinta principalele tehnici si metode de testare a sistemelor software. Sunt prezentate atat metode ingineresti de larga utillizare practica, cat si metode theoretice si/sau care fac obiectul cercetarilor recente. PROGRAMA: [1] Metode de testare functionala (black-box): Partitionarea n clase de echivalenta, analiza valorilor de frontier; metoda partitionarii in categorii, testarea folosind analiza cauza-efect. [2] Metode de testare structurala (white-box): acoperiri la nivel de instructiune, ramura, conditie/decizie, conditii multiple; complexitatea ciclomatica (McCabe), generarea de circuite liniar independente. Strategii de generare de date de test la nivel de cale. [3] Metode de testare bazate pe formalisme cu stari: metodele W, Wp(W partial), UIO (unique input/output), DS (distinguishing sequence) pentru masini cu stari finite; testare bazata pe formalisme extinse cu stari (extended finite state machines). [4] Testarea bazata pe mutatie (mutation testing): week mutation, strong mutation; operatori de mutatie; MuJava. [5] Generarea datelor de test folosind metode de cautare metaeuristice: metode de cautare locale si metode globale; folosirea metodelor metaeuristice in testarea structurala si testarea functionala. BIBLIOGRAFIE: [1] MuJava home page: http://cs.gmu.edu/~offutt/mujava [2] M. Holcombe, F. Ipate: Correct Systems: building business process solutions, Springer Verlag, 1998. [3] A. Mathur: Foundations of Software Testing, Addison-Wesley Professional, 2007. [4] P. McMinn. Search-based software test data generation: a survey. Softw. Test., Verif. Reliab., 14(2):105156, 2004. [5] M. Roper: Software Testing, McGraw-Hill, 1994