Curs 2

DEFORMATIILE APARENTE ALE BETONULUI

La elementele solicitate la compresiune cu cat se sporeste incarcarea aplicata unui

element deformatiile specifice transversale si longitudinale depend de raportul incarcarii
La aceste elemente se disting 3 intervale de timp specifice :
STAGIUL 1- in care se manifesta o comportare de corp continuu omogen si elastic.Este
reprezentat de coeficientul lui POASON care reprezinta raportul intre variatia
deformatiilor transversale si cele longitudinale.In acest stadiu, acest coeficient cat si
variatia lui sunt constante pentru valorile raportului efort rezistenta pana la valori de 02
rezultand o variatie a volumului proportional cu incaracarea.
STAGIUL 2 sau stagiu de afanare- incepe cu aparitia primelor fisuri la o treapta a
efortului unitar intre 03-07 din rezistenta la compresiune.Valori mai mici corespund
betoanelor de rezistenta mica si valori mai mari corespund betoanelor de rezistenta
mare.Dupa aparitia microfisurilor deform. Cresc spre directia transversala so inglobeaza
toate microfisurile.
Volumul probei atinge dimensiunea minima care tinde sa creasca.Aceasta este
considerata limita superioara a stagiului 2 dupa care incepe o degradare rapida a stuct.
Marcata prin aparitia unor fisuri longitudinale.
STAGIUL 3-este stagiul in care apar fisurile longitudinale vizibile si se produce ruperea
elementului incarcat.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA REZISTENTA BETONULUI LA
COMPRESIUNE SUNT :
-conditiile de incarcare
-forma elementelor incarcate
-viteza de incarcare si varsta
Se poate verifica prin 2 probe de beton de aceeasi calitate, pastrate in aceleasi conditii si
incarcate la aceeasi varsta evidenta si valorii ale rezist diferite.In primul caz exista frecare
intre placanele presei si proba, se dezvolta ef. tangentiale de frecare care se opun umflarii
laterale.Ruperea se produce prin fisuri inclinate la 45 grade dezvoltarea dupa ef
principale.In al 2-lea caz se adauca un lubrefiant, iar umflarea laterala a betonului nu mai
este impiedicata si ruperea se manisfesta prin fisuri paralele cu directia compresiunii.Se
constata ca rezistenta la compresiune la primul cub este mai mare decat la al 2-lea cub.
Daca se face rezistenta la comprimare la o epruveta prismatica sau cilindrica avand
aceeasi sect. Transversala cu cea a cuburiloe din cercetare se constata ca rezistenta
obtinuta pe aceste elemente este mai mica datorita eforturiloe de intindere a umflaturii
naturale a probei, datorita frecaruu care este mai mica la cub decat la prisma.
Din exprerientele facute rezulta ca rezistenta betonului la compresiune este cu atat mai
mare cu cat efectul de impiedicare a deformarii laterale de intindere este mai mare.Se
poate trage concluzia ca rezistenta betonului la comprimare locala este mai mare decat
rezistenta in conditiile aplicarii unei forte exterioare.
VITEZA DE INCARCARE- la viteze mai mari corespund rezistente mai mari deoarece
procesul de microfisurare nu se produce complet, adica viteza de propagare a fisuriloe
fiind depasita de cea a s[priri incarcarii aplicate.Rezistenta betonului creste in timp prin
consolidarea structurii sale ca urmare a imbatranirii.

2
MECANISMUL RUPERII BETONULUI LA INTINDERE
Rezistenta betonului la intindere este influentata, ca si in cazul solicitari la compres, de nr
si marimea defectelor initiale de structura.Daca se incearca la intinderea centrica o prisma
de beton distributia eforturilor unitare nu este uniforma, pe sectie aparand concentrari de
eforturi in zona golurilor. La un moment dat in jurul golurilor se depaseste rezistenta la
intindere apar microfisurile in piatra de ciment la suprafata de contact a agregatelor si
golul se mareste. Marindu-se golul se micsoreaza suprafata pe care se aplica incarcarea si
eforturile unitare de intindere din beton cresc mai repede decat creste forta exterioara.
Betonul se degradeaza treptat si ireversibil ,producandu-se ruperea printr-o frantura
transversala.Se constata ca rezistenta betonului la intindere este mult mai mica decat la
compresiune.
INCERCAREA DE DESPICARE-consta in solicitarea la compresiunea a unui cilindru
sau a unei prisme dupa 2 generatoare diametral opuse.In aceste conditii in planul in care
se aplica fortele exterioare se dezvolta eforturi unitare de intindere avand o valoare
constanta. Determinand rezistenta la intindere prin incercarea la incovoiere se face prin
incercarea unor piese cu dimensiuni de 100*100*500mm,simplu rezemate si incarcate cu
2 forte concetrate plasate simetric fata de mijlocul prismei.in momentul ruperii zona
intinsa este partial plastificata,iar resist. la intindere creste mai putin in functie de
calitatea betonului.
CLASA BETONULUI- In cazul betonuluiutilizat la structurile de rezistenta sunt
importante urmatoarele propietati: -rezistentele mecanice
-durabilitatea
-gradul de impermeabilitate
CLASA BETONULUI este definita ca valoare minima garantata a rezistentei la
compresiune exprimata N/m,determinate dupa 28 de zile de la prepararea si pastrarea in
conditii standard de umiditate si temperatura pe cuburi cu latura de 141mm.Clasele
betoanelor sunt det. de rezistenta caracteristica care este indice semnificativ al
betonului.Clasele standardizate sunt: –pt beton simplu fara armatura folosita in
fundatii,blocuri avem:BC3,5:5:7 – pt beton slab armat avem BC 10:
-pt beton armat avem:BC15;BC20;BC25;BC30;BC35;BC40;BC50;BC60: -pt beton cu
granit avem: BC 7.5……BC 35.
Principali factori care influenteaza clasa betonului sunt: -marca betonului
-dozajul betonului
-raportul apa ciment
-natura agregatului .
Rezistenta betonului poate fii exprimata in functie de acesti factorii; -Rb rep rezistenta
betonului la compresiune:
-Rc rep marca cimentului determinat pe epruvete de mortal:
-c inversul raportului apa ciment:
-coeficient care introduce influenta naturii agregatului care poate fii de rau sau rezultat
din concasarea rocilor.
DOZAJUL DE CIMENT –este cantitateade ciment introdusa la prepararea betonului care
este astfel incat sa se produca o cantitate suficienta de piatra de ciment care sa acopera
suprafata laterala a agregatului si sa umple golurile dintre ele.

3
RAPORTUL APA CIMENT
Exprima cantitatea optima de apa pt a se obtine o valoare maxima a rezistentei
betonului.La raportul apa-ciment mai mare, apa este in exces si ca urmare prin
evaporarea excesului de apa, betonul capata o structura cu defecte, iar la raportul apa
ciment mai mic cantitatea este insuficienta.
AGREGATELE DE CONCASAJ-dau betonului o aderenta mai buna intre agregat si
piatra de ciment dar cu o lucrabilitate mai mica.Granulozitatea ar trebui realizata incat
volumul de goluri sa fie minim pt a se obtine o compactitate maxima.Mai nou a aparut un
cod de practica pentru lucrarile de beton armat care defineste executarea lucrarilor de
beton pe baza rezistentei caractersitice care este exprimata in N/m det. P cilindrii 150/300
mm sau p cuburi cu latura de 150 mm la varsta de 28 zile sub a caror valoare se pot
efectua statistici cel mult 5% din rezultat.
DENSITATEA BETONULUI- in functie de densitate, betonul se clasifica in : betoane
usoare, betoane normale si betoane foarte grele.
Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta a betonului intarit la 28
zile determinata conform STAS 2414/91.