CURS 5

Betoane usoare
Intrebuintare justificata atunci cand se impun anumite conditii ca:

            -densitate redusa- greutate mica

            -proprietati termice

            -rezistenta foc

Caracterizare generala, importanta, domenii de utilizare:

Fata de betonul obisnuit, betonul usor, are o serie de avantaje, cat si dezavantaje :

avantaje :

            -rezistenta termica sporita

            -rezistenta la foc imbunatatita

            -greutate redusa

            -confort sporit

            -comportare sporita la solicitari seismice

dezavantaje :

            -lucrabilitate redusa

            -cantitati sporite de ciment

            -contractie la uscare mai mare

            -modul de elasticitate mai mic

definitie: se numeste beton usor, acel beton a carui densitate este sub 2200 kg/cm.

Betonul usor , se clasifica functie de :

a.       densitatea aparenta

b.      structura betonului

c.       domeniile de utilizare
a.clasificarea functie de densitatea aparenta

·         standardul romanesc STAS 10107/0-90 clasifica betonul in 5 subclase 1.6 ; 1.7; 1.8; 1.9; 2.0
corespunzator densitatilor aparente la 28 zile:         1501-1600; 1601-1700; 1701-1800; 1801-1900’ 1901-
2000.

·         Standardele internationale clasifica general in 6 clase de densitate 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 conform
densitatilor : 800-1000; 1001-1200; 1201-1400; 1401-1600; 1601-1800; 1801-2000.

b.clasificarea functie de structura

·         Beton usor cu structura compacta:

o   Betoane cu agregate poroase la care mortarul umple toate golurile dintre granule

o   rezistenta o da piatra de ciment deoarece granulele au o rezistenta mai mica

o   modulul de elasticitate E este deasemenea mai mic la aceste agregate ducand la deformabilitati
sporite

·         beton usor cu structura semicompacta (macroporoasa)

o   beton cu agregate poroase, in care mortarul nu umple tot spatiul dintre granule

o   lipseste partea fina de agregat, particulele sunt invelite intr-un invelis fin de ciment, agregatele fiind
unite intre ele doar la punctele de contact

o   se stabiliteste un raport A/C de 0.4-0.5 %

·         beton usor cu structura poroasa

o   obtinut prin expandare (beton celular)

c.clasificare functie de domeniul de utilizare

·         betoane usoare termoizolatoare

o   calitati izolatoare

o   densitate sub 1000 kg/mc

o   utilizare: straturi izolatoare pereti si acoperisuri, umpluturi

·         betoane usoare termoizolatoare si de rezistenta

o   calitati termoizolatoare si de rezistenta

o   domenii: constructii industriale si de locuit

·         betoane usoare de rezistenta

o   calitati de rezistenta

o   densitate mai mare de 1400 kg/mc

o   domenii: structuri de rezistenta domenii ingineresti

Avantaje economice :

·         densitate aparenta mai mica cu  20-30 % fata de betonul greu

·         comportare buna la actiuni seismice

·         izolare termica mai buna

·         rezistenta superioara la foc

Compozitia, proprietatile fizice si durabilitatea betonului usor:

agregatele-factorul cel mai important de analiza in cazul acestor betoane :

-agregate minerale usoare naturale : diatomitul, scoria bazaltica, tufurile vulcanice (dau rezistente bune,
dar sunt mai rar folosite, datorita raritatii lor)

-agregate minerale usoare artificiale: argila expandata (granulitul), sistul, ardezia expandata (dau o
rezistenta mecanica mica, rezistenta termica mare)

caracteristicile agregatelor ce influenteaza calitatea betoanelor usoare, sunt :

            -forma, natura suprafetelor, structura si marimea granulelor

            -densitatea aparenta

            -caracteristicile mecanice

            -porozitatea si absorbtia de apa

-E recomandat sa se utilizeze granule cu invelis exterior tare, si cat mai multi pori la interior. -In cazul
argilei expandate, la prepararea betoanelor usoare se vor folosi doua sorturi de agregate usoare cu
dimensiunei de 0/5 sau 0/7si 5/15 cu adaos de nisip natural de cariere 0.3 pentru suplinirea partilor fine
din agregat.

-densitatea aparenta la agregatele usoare este invers proportionala cu granulozitatea-la granulele mari,
porozitatea este mai accentuata.

-rezistenta proprie a granulelor este direct proportionala cu densitatea aparenta, fiind influentata de
grosimea si rezistenta invelisului exterior, natura agregatului, structura acestora.
-modulul de elasticitate: mai mic decat al agregatelor grele, cat si a mortarului din jurul lor. Deci, aceste
agregate suporta o deformabilitate ridicata

-porozitatea este direct proportionala cu marimea granulei, ajungand pana la 50-60%

-absortia de apa este pana la 25%

Proprietatile fizice ale betonului proaspat

Consistenta betonului-legata de raportul A/C (nu se poate stabili foarte exact, decat functie de
capacitatea de absortie a agregatelor. Se recomanda umezirea prealabila a agregatelor)

lucrabilitatea betonului-

Proprietatile fizice ale betonului usor intarit

-densitatea aparenta

-durabilitatea

Clasa de beton

-definita ca rezistenta caracteristica pe cuburi (Rbk) la 28 de zile sub a carei valoare se pot intalni maxim
5% din rezultate (fractil)

            -dupa normele romaneste se determina pe cuburi de 141mm

            -dupa normele europene EC2 ,pe cilindri

corelatia intre cele doua sisteme :

Rezistente caracteristice, si rezistente de calcul :

a.conform standardului romanesc stas 10107/0-90

-rezistenta caracteristica la compresiune Rck:

Rck=0.87-0.002Rbk

-rezistenta caracteristica la intindere Rtk (pentru betoane obisnuite):

Rtk=0.22

-rezistenta caracteristica la intindere Rtk(betoane usoare):

Rtk*=Rtk(0.3+0.7*ρ/2400)
-rezistentele de calcul :

Rc=mbc*Rck/γbc

Rt=mbt*Rtk/γbt

γ-coeficienti de sigurantza.... γbc=1.35;  γbt=1.50

mbc, mbt-coeficientii conditiilor de lucru...uzual m=1

b.conform standardului european Eurocode 2

Clasa betonului conform EC2 reprezinta rezistenta la compresiune a betonului la 28 zile (cu fractilul de
5%) , incercarile facandu-se pe cilindri si pe cuburi.Corelatia intre rezistenta caracteristica pe cilindru, si
rezistenta medie la compresiun pe cilindu :

fcm=fck+8

corelatia intre rezistenta caracteristica pe cilindru si rezistenta medie la intindere pe cilindru:

fctm=0.30(), pentru  <= C50/60

fcm=2.12 *ln (1+fcm/10), pentru C>50/60

corelatia rezistenta caracteristica la intindere – rezistenta medie la compresiune

fck,0.5=0.7*fctm

rezistentale de calcul la compresiune si intindere axiala:

fcd=αcc*fck/ γc

fctd= αct=fctk, 0.05 / γc

αcc si α ct sunt coeficienti pt efectele de lunga durata si efectele defavorabile urmare a modului de
aplicare a incarcarilor val=1

γ-coefcient partial de sigurantza pt beton aprox 1.5(situatii permanente) 1.2 (situatii accidentale)

pentru betonul usor

rezistentele de calcul la compresiune si la intindere axiala :

 flcd=α lcc*flck/ γc

flctd=α lct=flctk, 0.05 / γc

α lcc si α lct recomandat 0.85

γ-coefcient partial de sigurantza pt beton aprox 1.5(situatii permanente) 1.2 (situatii accidentale)
Caracteristici termofizice ale betonului usor

a. conductivitatea termica

-creste direct proportional cu marimea porilor si cu umiditatea

b. absortia de apa

-5-15 % din volum

Deformatiile betonului usor

-sub actiunea incarcarilor

            -scurta durata (elastica, plastica)

            -lunga durata (curgere lenta)

-independente de incarcare

            -sub gradient de umiditate (contractie, umflare)

            -sub gradient de temperatura (scurtare, alungire)

Betoane usoare cu agregate

-agregate naturale

calcare (diatomit, tuf, travertin)

tufuri vulcanice

scorie vulcanica

piatra ponce naturala

puzzolana

-deseuri industriale

steril ars de carbune

deseuri ceramice

zgura de furnal

cenusa granulata la rece

-agregate aglomerate

steril din exploatari carbonifere

cenusi zburatoare aglomerate

keramzit

argile expandata

perlit

vermiculit

Betoane cu agregate calcaroase

Betoace cu agregate de origine vulcanica

 beton cu deseuri ceramice

 beton cu zgura de cazan
 beton cu piatra ponce de furnal
 beton cu zgura de furnal granulata
 beton cu bolovani de zgura de furnal

Betoane usoare cu agregate vegetale

 Betoane cu agregate fibroase

 Beton cu talas
 Beton cu rumegus

Betoane celulare autoclavizate

-utilizeaza in compozitie urmatoarele agregate:

 nisip,
 zgura de furnal,
 cenusa de termocentrala
 lianti:
 ciment
 var

-densitatea aparenta: 300-1200 kg/mc

-influenta umiditatii asupra rezistentei la compresiune:

-contractia si umflarea depind de schimbarea starii de umiditate;

-conductivitatea termica este  strans legata de variatia umiditatii (la o umiditate de 20% ,

conductivitatea este de 2 ori mai mare decat in stare uscata a betonului celular)
Caracteristici principale:

-rezistenta la inghet

-rezistenta la actiunea temperaturilor inalte

-tehnologia de productie

-macinarea nisipului foarte fin

-amestecarea liantilor (ciment-var) cu substanta gazogena (praf de argila si substante tensioactive)

-turnarea in tipare

-dupa priza initiala, indepartarea excedentului si sectionarea masei

-tratarea produselor turnate in autoclave cu abur la presiune de  10-12 atm

Probleme termofizice ale elementelor de inchidere

 betonul usor este un beton termoizolator

 capacitatea termoizolanta este mult diminuata de permeabilitatea la apa
 elementele de inchidere din exteriorul cladirii, trebuie ferite de actiunea ploii
 evitarea microclimatului excesiv umed din interiorul cladirii (aparitia condensului)
 variatiile conductivitatii termice functie de temperatura si umiditate

Cand se folosesc?

a. cel mai simplu de realizat

b.cand nu se poate pune la exterior (destul de economicos termic)

c.cel mai eficient sistem-termic

d.un sistem avantajos, dar cu dificultati in executie

e.cand nu se poate folosi un strat mai gros de izolatie

Folosirea betoanelor special in domeniul constructiilor

-pereti din betoane usoare 

 -plansee si acoperisuri

-constructii diverse