1.Despre betonul proaspat (compozitia, lucrabilitatea, segregarea, mustirea, amestecarea, vibrarea, revibrarea, turnarea, pomparea, etc.

);

1. INTRODUCERE
1.1. BETONUL SIMPLU, PRECOMPRIMAT BETONUL ARMAT I BETONUL

- un material de construcie artificial, obinut din ciment, ap, agregate i uneori adaosuri, amestecate n anumite proporii; dup hidratare i hidroliz cimentul se ntrete, nglobnd agregatele.

Betonul

- un material energointensiv, - este eterogen i anizotrop, cu deformaii de natur elastic, vscoas i plastic; proprietile de deformare ale betonului se modific n timp, pe msura ntririi pietrei de ciment. Rc / Rt = 1020 Capacitatea de deformare a betonului este limitat, betonul fiind un material casant; deformaiile specifice la care se produce ruperea (deformaiile ultime) au valori mici: la compresiune bu 2...3,5 0/00 (mm/m), iar la ntindere tu 0,1...0,15 0/00 (mm/m). - elementele de construcii supuse la compresiune - rezult din dispunerea unor bare din otel, denumite armturi, n zonele ntinse ale elementelor de rezisten. - este un material de construcie neomogen, obinut prin asocierea i conlucrarea a dou materiale cu proprieti fizico mecanice diferite cu o comportare unitar, satisfctoare n timp. - elementele de beton armat pot prelua orice tip de solicitare: ncovoiere, ntindere sau compresiune, torsiune etc. Conlucrarea celor dou mat. cu propr. de rezisten i de deformare diferite este posibil datorit urmtoarelor aspecte: - aderena, care ia natere ntre beton i armtur n timpul ntririi betonului, se menine n mod curent pn la ruperea elementului, asigurnd caracterul monolit al elementelor din beton armat; - coeficienii de dilatare termic (oel i beton) au val. aprox. egale, - nu exist reacii chimice ntre beton i armtur; - n armtur i n fibrele alturate de beton - pn la fisurarea betonului : a t . Betonul simplu Betonul armat

- la fisurare betonului ntins: a a E a (0,1/1000) 210000 21 N / mm2 8...10% din lim ita de curgere c Pentru ca oelul s fie folosit eficient, eforturile unitare de ntindere produse de ncrcrile de exploatare trebuie s fie suficient de mari, aproximativ (0,5 0,7) c . Evident, valoarea corespunztoare a deformaiei specifice a betonului depete tu . Betonul armat eficient lucreaz cu zona ntins fisurat sub efectul ncrcrilor de exploatare (limitarea deschiderii fisurilor). Seciunea activ: betonul comprimat i armtura de rezisten ntins (fig.1.1b), betonul ntins dintre fisuri fiind neglijat n mod curent. Caracterul ruperii elementelor din beton armat este influenat de coeficientul de armare i de modul de solicitare. n general, dac armtura ntins ajunge la curgere, ruperea se produce lent, cu deformaii semnificative, fiind o rupere ductil.
30. Betoane cu lianti minerali: definitii Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat, obtinute prin intarirea unui amestec bine omogenizat de agregat, liant si apa. Apa impreuna cu liant la inceput formeaza o pasta care prin procesele de hidratare si hidroliza se intereste formand piatra de ciment. Aceasta are rolul de a lega intr-un tot unitar agregatele si de a umple golurile dintre granule, formand astfel o structura compacta rezistenta la solicitari mecanice si fizico-chimice. Beton proaspat: beton complet amestecat si aflat inca, intr-un stadiu care ii permite compactarea prin metoda aleasa. Beton intarit: beton in stare solida si care a obtinut o rezistenta semnificativa. Beton cu masa volumica normala: beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva (105 C) este > 2000 kg/3 , dar 2600 kg/3. Beton usor: beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva este 800 kg/3, dar 2000 kg/3; el este produs integral sau partial cu agregate usoare. Beton greu: beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva este > 2600 kg/3. Beton de inalta rezistenta: beton ce apartine unei clase de rezistenta la compresiune > C 50/60, in cazul betonului de masa volumica normala sau al betonului greu si > LC 50/55 in cazul betonului usor. Aditiv: produs adaugat in beton in timpul procesului de amestecare, in cantitati mici rapoarte la masa cimentului (5%), pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau intarit. Adaos: materialul mineral fin utilizat in beton pentru imbunatatirea unor proprietati sau pentru a-I conferi proprietati speciale. Continutul total de apa: apa adaugata, plus apa continuta in si la suprafata agregatelor, plus apa din aditivi si adaosuri utilizate sub forma de suspensii si apa rezultata din adaugare de gheata sau din incalzire cu vapori. Continut de apa eficace: diferenta intre cantitatea totala de apa continuta in betonul proaspat si cantitatea de apa ce poate fi absorbita de agregat. Raport apa/ciment: raport dintre cantitatea totala de apa si continutul de ciment din betonul proaspat. Aer antrenat: bule de aer microscopice incorporate intentionat in beton, cand se face amestecarea, de obicei prin utilizarea agentilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice si diametrul lor este in general cuprins intre 10-300 m. Aer oclus: goluri de aer in beton care nu sunt produse intentionat.

Beton autocompactat: beton a carei consistenta a fost modificata prin utilizarea de aditivi speciali, la valori mari ale fluiditatii fara a prezenta segregare si care poate fi pus in opera fara a fi vibrat. Continut de parti fine: cantitatea totala de parti fine exprimata in kg/3, calculata ca suma a cantitatii totale de ciment si cantitatii de particule cu dimensiuni < 0.125 mm provenind de la agregate su adaosuri. Clasa de expunere: clasificare a conditiilor de mediu, fizice, chimice, si mecanice la care poate fi expus betonul si care pot influenta in timp suprafata acestuia, structura sa sau/si armaturile. Aceste tipuri de actiuni nu constituie ipoteze de incarcare in proiectarea structurala. Notatia utilizata pentru identificarea acestor clase este formata din doua litere si o cifra: prima litera este X (de la eXposure) urmata de o alta care se refera la mecanismul de degradare