C.S. Evacuare Ape

DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUARE A APELOR
1. GENERALITĂŢI
DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI PRESCURTĂRI
Termeni şi definiţii
Pentru cerinţele prezentului se aplică termenii şi definiţiile următoare:
 beton
material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrişului şi apei cu sau fără aditivi şi
adaosuri şi ale cărui proprietăţi se dezvoltă prin hidratarea cimentului
 beton proaspăt
beton complet amestecat şi aflat încă, într-un stadiu care îi permite compactarea prin metoda
aleasă
 beton întărit
beton în stare solidă şi care a obţinut o rezistenţă semnificativă
 beton de şantier
beton produs la locul construcţiei de utilizatorul de beton pentru propria sa utilizare
 beton gata de utilizare
beton livrat în stare proaspătă utilizatorului, de către o persoană fizică sau o societate de profil,
altele decât utilizatorul. În sensul acestui normativ betonul gata de utilizare este de asemenea:
- beton produs de utilizator în afara şantierului;
- beton produs pe şantier, dar nu de utilizator.
 produs prefabricat de beton
produs din beton a cărui turnare şi a cărui tratare sunt efectuate într-un loc diferit de cel în care
este utilizat
 beton cu masă volumică normală
beton a cărui masă volumică după uscare în etuvă este mai mare de 2000 kg/m 3, dar inferioară
sau egală cu 2600 kg/m3
 beton uşor
beton a cărui masă volumică după uscare în etuvă este mai mare sau egală cu 800 kg/m 3, dar mai
mică sau egală cu 2000 kg/m3, el este produs integral sau parţial cu agregate uşoare.
 beton greu
beton a cărui masă volumică după uscarea în etuvă este mai mare de 2600 kg/m3
 beton de înaltă rezistenţă
beton ce aparţine unei clase de rezistenţă la compresiune superioară clasei C50/60, în cazul
betonului de masă volumică normală sau al betonului greu şi superioară clasei LC50/55 în cazul
betonului uşor.
 beton cu proprietăţi specificate
beton pentru care proprietăţile cerute şi caracteristicile suplimentare sunt specificate
producătorului care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface proprietăţile cerute şi
caracteristicile suplimentare.
 beton cu compoziţie specificată
beton pentru care compoziţia betonului şi materialele componente de utilizat sunt specificate
producătorului care este responsabil de furnizarea unui beton respectând compoziţia specificată.
 beton de compoziţie specificată printr-un standard
beton de compoziţia specificată, având compoziţia definită într-un standard aplicabil la locul
unde betonul este utilizat.
 familie de betoane
grup de compoziţii de beton pentru care există o relaţie fiabilă între proprietăţile principale.
Această relaţie este demonstrată prin încercări; demonstraţia este consemnată în scris şi păstrată.
 metru cub de beton
cantitate de beton proaspăt care ocupă un volum de un metru cub, după compactare conform SR
EN 12350-6
 camion malaxor
unitate de amestecare a betonului montată de obicei pe un şasiu autopropulsat, capabilă să
amestece şi să livreze un beton omogen
 cuvă agitatoare
echipament montat de obicei pe un şasiu autopropulsat şi capabil să conserve un beton proaspăt,
omogen în timpul transportului
 cuvă neagitatoare
echipament utilizat pentru transportul betonului fără agitare, în sensul definit ,de exemplu,
camion cu benă basculantă sau buncăr de transport
 amestec
cantitate de beton proaspăt produs într-un singur ciclu de amestecare discontinuă, sau cantitate
descărcată în timp de 1 minut, de un malaxor cu funcţionare continuă
 şarje
cantitatea de beton conţinând unul sau mai multe amestecuri transportată de un vehicul
 livrare
acţiune de livrare de beton proaspăt de către producător
 aditiv
produs adăugat în beton în timpul procesului de amestecare, în cantităţi mici raportate la masa
cimentului, pentru modificarea proprietăţilor betonului proaspăt sau întărit
 adaos
material mineral fin utilizat în beton pentru îmbunătăţirea unor proprietăţi sau pentru a-i conferi
proprietăţi speciale. Se tratează două tipuri de adaosuri minerale:
- adaosuri considerate practic inerte (tip I);
- adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip II).
 agregat
material mineral granular apt de a fi utilizat în beton. Agregatele pot fi naturale, artificiale sau
reciclate plecând de la materialele utilizate anterior în construcţii
 agregat curent
agregat având după uscare în etuvă, o masă volumică > 2000 kg/m 3 şi < 3000 kg/m3 determinată
conform SR EN 1097-6
 agregat uşor
agregat de origine minerală având după uscare în etuvă, o masă volumică < 2000 kg/m 3,
determinată conform SR EN 1097-6, sau o masă volumică în vrac < 1200 kg/m 3, determinată
conform SR EN 1097-3
 agregat greu
agregat având după uscarea în etuvă, o masă volumică > 3000 kg/m 3, determinată conform SR
EN 1097-6
 ciment (liant hidraulic)
material mineral fin măcinat care, după ce a fost amestecat cu apa, formează o pastă care face
priză şi se întăreşte prin efectul reacţiilor şi proceselor de hidratare, şi care după întărire, îşi
păstrează rezistenţa şi stabilitatea chiar şi sub apă
 conţinutul total în apă
apa adăugată, plus apa conţinută în şi la suprafaţa agregatelor, plus apa din aditivi şi adaosuri
utilizate sub formă de suspensii şi apa rezultată din adăugare de gheaţă sau din încălzire cu
vapori
 conţinut de apă eficace
diferenţă între cantitatea totală de apă conţinută în betonul proaspăt şi cantitatea de apă ce poate
fi absorbită de agregat.
 raport apă/ciment
raport dintre cantitatea totală de apă şi conţinutul de ciment din betonul proaspăt.
 rezistenţă caracteristică
valoarea rezistenţei sub care se pot situa 5% din populaţia tuturor rezultatelor determinărilor de
rezistenţă posibile ale volumului de beton considerat.
 aer antrenat
bule de aer microscopice încorporate intenţionat în beton, când se face amestecarea, de obicei
prin utilizarea agenţilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice şi diametrul lor este în general
cuprins între
10|im şi 300 |im
 Aer oclus
goluri de aer în beton care nu sunt produse intenţionat
 Santier
amplasamentul unde este realizată lucrarea de construcţie
 specificaţie
sinteză finală de cerinţe tehnice documentate transmise la producător în termeni de performanţă
sau de compoziţie
 elaborator de specificaţie
persoană fizică sau organism care stabileşte specificaţia betonului proaspăt şi întărit
 producator
persoană fizică sau unitate producătoare de beton proaspăt
 utilizator
persoană fizică sau unitate utilizatoare de beton proaspăt pentru execuţia unei construcţii sau a
unui element
 durata de viaţă
perioada de timp în care comportarea betonului în structură rămâne la un nivel compatibil cu
cerinţele de performanţă ale structurii, dacă aceasta este corect întreţinută
 încercări iniţiale
încercare sau încercări de verificare, înainte de începerea producţiei, atunci când un beton nou
sau o familie nouă de beton trebuie să fie formulată, pentru a satisface toate cerinţele specificate,
în stare proaspătă ca şi în stare întărită
 încercări de identificare
încercări pentru a determina dacă amestecurile sau şarjele selecţionate aparţin unei populaţii
conforme
 încercări de conformitate
încercări efectuate de producător pentru a evalua conformitatea betonului
 evaluarea conformităţii
examinarea sistematică a gradului de satisfacere de către un produs a cerinţelor specificate
 acţiuni datorate mediului înconjurător
acţiuni fizice şi chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonului,
armăturilor sau pieselor metalice înglobate şi care nu sunt considerate ca sarcini la proiectarea
structurii
 verificare
confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerinţelor specificate
 beton autocompactant
beton a cărei consistenţa a fost modificată prin utilizarea de aditivi speciali, la valori mari ale
fluidităţii fără a prezenta segregare şi care poate fi pus în operă fără a fi vibrat.
 conţinut de părţi fine
cantitate totală de părţi fine exprimată în kg/m3, calculată ca sumă a cantităţii totale de ciment şi
cantităţii de particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate şi adaosuri.
 clasă de expunere
clasificare a condiţiilor de mediu, fizice, chimice şi mecanice la care poate fi expus betonul şi
care pot influenţa în timp suprafaţa betonului, structura sa sau/şi armăturile. Aceste tipuri de
acţiuni nu constituie ipoteze de încărcare în proiectarea structurală.
 apă reziduală/reciclată
apă rezultată în urma producerii betonului şi care poate fi refolosită la prepararea acestuia
DOCUMENTE DE REFERINŢA
A1. Standardele şi reglementările tehnice menţionate ca documente de referinţă sunt

următoarele:
SR EN 197-1:2002; SR EN 197-1/A1:2004; SR EN 197-1/A3:2007

Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi

conformitate, cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi
erata SR EN 206- 1:2002/C91:2008
SR 13510:2006
Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. Document naţional de
aplicare a SR EN 206-1, cu erata SR 13510:2006/C91:2008

SR EN 446:2008
Paste pentru cabluri pretensionate. Procedură de injecţie a pastelor
SR EN 447:2008 SR EN 1339:2004
Paste pentru cabluri pretensionate. Cerinţe pentru paste curente
Dale de beton. Condiţii şi metode de încercări, cu erata SR EN 1339:2004/AC:2006 ’
SR EN 1990:2004; SR EN 1990:2004/A1:2006; SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009. Eurocod.

Bazele proiectării structurilor
SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectării structurilor. Anexa naţională
SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2006
Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexa A2: Aplicaţie pentru poduri. Anexa naţională
SR EN 1991-1-6:2005; SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acţiuni generale - Acţiuni pe durata
execuţiei
SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor.

Partea 1-6: Acţiuni generale - Acţiuni pe durata execuţiei. Anexa naţională
SR EN 1992-1-1:2004; SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.

Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
Anexa naţională
SR EN 1994-1-1:2004; SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri
SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel

şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională
SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1:

Reguli generale pentru construcţii de zidărie armată şi nearmată
SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie.
Partea 1-1: Reguli generale pentru construcţii de zidărie armată şi nearmată. Anexă naţională
SR EN 1998-1:2004; SR EN 1998-1:2004/AC:2010-06-01
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremur. Partea 1:Reguli generale,
acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri
SR EN 1998-1:2004/NA:2008
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremur. Partea 1:Reguli generale,
acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri. Anexă naţională
SR 3518:2009 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin măsurarea
variaţiei rezistenţei la compresiune şi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ
SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 9001:2008/AC:2009
Sisteme de management al calităţii. Cerinţe
SR EN 12350-1:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare

SR EN 12350-2:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercarea de tasare
SR EN 12350-3:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe
SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare

SR EN 12350-5:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire
SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin

presiune
SR EN 12390-1:2002, SR EN 12390-1:2002/AC:2006
încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni şi alte condiţii
pentru epruvete şi tipare
SR EN 12390-2:2009 încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea

epruvetelor pentru încercări de rezistenţă
SR EN 12390-3:2009 încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a

epruvetelor
SR EN 12390-5:2009 încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa la întindere prin

încovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-6:2002; SR EN 12390-6/AC:2006
încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la întindere prin
despicare a epruvetelor
SR EN 12390-8:2009 încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub

presiune
SR EN 12504-1:2009 încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,

examinare şi încercări la compresiune
SR EN 12504-2:2002 încercări pe beton în structuri. Partea 2: încercări

nedistructive. Determinarea indicelui de recul
SR EN 12504-3:2006 încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de

smulgere
SR EN 12504-4:2004 încercări pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei de

propagare a ultrasunetelor
SR ENV 13670-1:2002 Execuţia structurilor de beton. Partea 1 :Condiţii comune
SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a betonului din structuri şi
din elemente prefabricate, cu erata SR EN 13791/C91:2007
SR EN 14487-1:2006 Beton pulverizat. Partea 1: Definiţii, specificaţii şi conformitate
SR EN 14487-2:2007 Beton care se aplică prin pulverizare. Partea 2: Execuţie
ST 009-2005 Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături:
cerinţe şi criterii de performanţă (Ordinul minstrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr.1.944/2005 publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, nr.1.086bis din 2 decembrie 2005), cu modificări şi completări
ulterioare
NE 012-1/2008 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,

beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului
(Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr.577/
2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2008)
1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
1.1.2. Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şi evacuarea

apelor de suprafaţă, şi anume :
 şanţuri la marginea platformei;
 rigole la marginea platformei;
 rigole la bordura trotuarului;
 rigole de acostament;
 casiuri;
 canale de evacuare;
-lucrări de canalizare
-drenuri şi dispozitive de colectare şi evacuare a apelor din corpul drumului
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor
dispozitive şi controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor
proiectelor de execuţie.
1.1.3. În prevederile prezentului caiet de sarcini se cuprind :

 lucrările de canalizare pentru ape uzate şi de suprafaţă.
1.2. Prevederi generale
1.2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor şi
determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Inginerul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor necesare ce se impun.
2. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
2.1. Materiale pentru mortare şi betoane

2.1.1.1. Cimenturi Recomandări generale pentru alegerea cimentului
Se prezintă recomandări privind alegerea tipurilor de cimenturi funcţie de temperatura la punerea
în operă a betonului. Alegerea cimenturilor funcţie de o anumită aplicaţie şi mediu de expunere
se face având în vedere recomandările prezentate
Cimentul se alege având în vedere condiţiile de execuţie (lucrări executate în condiţii normale,
lucrări executate pe timp friguros, călduros, turnări în elemente masive).
Tabelul.1 prezintă anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate în România, în conformitate
cu SR EN 197-1 şi standardele naţionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor
domenii în care utilizarea este contraindicată.
Tabelul.1 - Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi din România
Tip ciment Sensibilitatea Degajare Utilizare* Contraindicaţii Observaţii
la frig de Preferenţială particulare
căldură
CEM I 52,5R Insensibil Ridicată Elemente Betoane Destinat în special
monolite si masive**, elementelor
prefabricate mortare, şape prefabricate;
Betonare pe timp
friguros
CEM I 42,5 Insensibil Ridicată Elemente Betoane Pe timp călduros
R monolite si masive**, trebuie luate masuri
prefabricate mortare, şape speciale
Betonare pe timp
friguros
I A 52,5c Insensibil Ridicată Elemente Betoane Destinat în special
prefabricate masive** elementelor
prefabricate;
SR I Insensibil Redusă Betoane
rezistente la
sulfaţi
CD 40 Insensibil Redusă Betoane de
drumuri
CEM II A-S Puţin sensibil Redusă Beton, beton
32,5 N sau R armat
CEM II A-S Puţin sensibil Medie Beton, beton
42,5 N sau R armat
H II A S Puţin sensibil Redusă Betoane
masive
CEM II B Sensibil Redusă Beton, beton Necesită o tratare

32,5 N sau R armat prelungită
CEM II B Sensibil Redusă Beton, beton Necesită o tratare
42,5 N sau R armat prelungită
CEM III A Foarte sensibil Redusă Beton, beton Betonare pe Necesită o tratare
32,5R armat Betonare timp friguros prelungită
pe timp călduros.
* In conformitate cu tabelele 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4.
** La turnarea elementelor masive (având grosimea egală sau mai mare cu 80 cm) se
recomandă utilizarea cimenturilor cu degajare redusă de căldură.
Tabelele 1.1, 2.1 şi 2.2 prezintă în completare recomandări generale privind alegerea tipului de
ciment funcţie de condiţiile climatice la punerea în operă.
2.1.1.2. Condiţii normale
Când temperatura la punerea în operă, înainte de decofrare şi/sau la punerea în serviciu se
încadrează în intervalul de la 5 °C până la 25 °C, betonul nu este destinat să fie în contact cu
agenţi agresivi (sulfaţi, săruri de dezgheţare etc.) şi elementele din beton au dimensiuni normale,
cimenturile se pot utiliza conform tabelului 1.1, în funcţie de atingerea rezistenţei la 28 zile.
Tabelul 1.1 - Indicarea tipului de ciment funcţie de atingerea rezistentei la 28 zile
CEM I CEM II A CEM II B CEM III A

32,5 N Viteza medie de Viteza medie de Viteza medie de
sau R atingere a rezistenţei atingere a atingere a
la 28 zile (beton de rezistenţei la 28 rezistenţei la 28 zile
clasă până la C25/30) zile (beton de (beton de clasă până
clasă până la la C25/30)
C25/30)
42,5 N Viteză mare de atingere a Viteză mare de Viteză mare de

sau R rezistenţei la 28 zile atingere a rezistenţei atingere a
(beton de clasă de peste la 28 zile (beton de rezistenţei la 28
C25/30) clasă de peste C zile (beton de
25/30) clasă de peste C
25/30)
52,5 N Viteză foarte mare de
sau R atingere a rezistenţei la
28 zile
2.1.1.3. Condiţii speciale

2.1.1.3.1.Turnare pe timp friguros (< + 5 °C)
Tabelul 2.1 - Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros
32,5 N sau R Recomandabil Puţin Puţin
recomandabil Recomandabil
42,5 N sau R Foarte Recomandabil Recomandabil
recomandabil 11
52,5 N sau R Foarte
recomandabil 1
A se vedea art. 8.5 “Tratare şi protecţie” şi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execuţia
structurilor de beton - Partea I: Generalităţi”.
2.1.1.3.2. Turnare pe timp călduros (>+ 25 °C)
Tabelul.2.2 - Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp călduros

32,5 N sau R Recomandabil Foarte Foarte
recomandabil 1 recomandabil 1
42,5 N sau R Puţin Recomandabil Recomandabil
recomandabil
52,5 N sau R Puţin
recomandabil
1)
A se vedea art. 8.5 ““Tratare şi protecţie”” şi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1
„„Execuţia structurilor de beton - Partea I: Generalităţi””.
2.1.2. Agregate
AGREGATE DE BALASTIERA SI CARIERA
Continut de impuritati – conform STAS 4606-80
Continut de sulfati – conform STAS 4606-80
Continutul de saruri solubile – conform STAS 4606-80
Determinarea continutului de humus, substanta humica, cloruri, materii solubile – conform SR
EN 1744-1:2004
Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a apei – conform SR EN 1097-
6:2002/A1:2006
Determinarea masei volumice in vrac si a porozitatii intergranulare – conform SR EN 1097-
3:2002
Determinarea densitatii – conform STAS 4606-80
Determinarea granulozitatii. Analiza granulometrica prin cernere – conform SR EN 933-
1:2002/A1:2006
Determinarea formei particulelor. Coeficient de forma – conform SR EN 933-4:2008
Determinarea procentului de suprafete sparte in agregate – conform SR EN 933-5:2001/A1:2005
Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip – conform SR EN 933-8:2001
Evaluarea partilor fine. Incercarea cu albastru de metilen – conform SR EN 933-9:2001
Natura petrografica si mineralogica – conform SR EN 932-3:1998/A1:2004
Determinarea rezistentei la strivire (sfaramare) a agregatelor – conform STAS 4606-80
Determinarea rezistentei la inghet – dezghet – conform SR EN 1367-1:2007
Incercarea cu sulfat de magneziu – conform SR EN 1367-2:2002
Determinarea rezistentei la uzura (micro – Deval) – conform SR EN 1097-1:1998/A1:2004
Determinarea rezistentei la sfaramare (metoda Los Angeles) – conform SR EN 1097-
2:2002/A1:2007
Determinarea continutului de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare – conform SR
662:2002, SR 667:2000
2.1.2.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau
- agregate concasate
- nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatră spartă 8-25 sau 8-40 mm.
2.1.2.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ ; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
2.1.2.3. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului la
prepararea betonului sau mortarului.
2.1.2.4. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.
2.1.2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe bază de prescripţii speciale.
2.1.2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trebuie să
îndeplinească condiţiile din tabelul 4.
Tabel 4
Condiţiile minime de
Caracteristici Observaţii
admisibilitate
Forma granulelor Agregatele care nu îndeplinesc aceste
b/a 0,66 condiţii vor putea fi folosite numai
c/a 0,33 după o încercare prealabilă a
betonului.
2.1.2.7. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte

prevederile din tabelul 5.
Tabel 5
Condiţii de admisibilitate
Denumirea impurităţii Nisip natural sau Pietriş sau piatră
de concasaj spartă
Corpuri străine – resturi animale sau vegetale,
păcură, uleiuri. Nu se admit Nu se admit
Peliculă de argilă sau alt material aderent pe
granulele agregatelor. Nu se admit Nu se admit
Mică, %, max. 1% -
Cărbune, % max. 0,5 -
Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) galbenă galbenă
Argilă în bucăţi, %, max. 1% 0,25
Părţi levigabile, %, max. 2% 1
Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Observaţii : În cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în nisip şi

pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.
2.1.2.8. Caracteristicile fizico – mecanice ale agregatelor să îndeplinească condiţiile de

admisibilitate indicate în tabelul 6.
Tabel 6
Condiţii de
Caracteristici fizico-mecanice
admisibilitate
Densitate aparentă, kg/mc, min. 1.800
Densitate în grămadă în stare afânată şi uscată kg/mc, min. 1.200
Porozitate totală pentru piatră spartă %, max. 2
Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă max. 2
Volum de goluri în stare afânată pentru :
 nisip, % max. 40
 pietriş, % max. 45
 piatră spartă, % max. 55
Rezistenţa la strivire %
 în stare saturată, min. 60
 în stare uscată, max. 15
Coeficientul de înmuiere după saturare, min. 0,80
Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau
cilindri în stare saturată N/mmp, min. 90
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală
faţă de masa iniţială, % max. 10
2.1.2.9. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar
conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu
trebuie să depăşească 10 %, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu
trebuie să depăşească 1,5 d max.
2.1.2.10. Granulozitatea nisipului este dată în tabelul 7.
2.1.2.11. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea trebuie să îndeplinească condiţiile din
tabelul 8.
Tabel 7
Treceri, în % prin sita sau ciurul de :
Sortul de nisip
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0 – 2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -
0 – 3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -
0 – 7 min. 2 - 20 - 56 100
max. 21 - 70 - 87 100
Tabel 8
Treceri, în % prin sita sau ciurul de :
Balastul pentru betoane
3,15 5 16 20 d max.
0 – 31 min. 20 - 55 - 80
max. 50 - 85 - 100
0 – 71 min. 10 - 35 - 80
max. 30 - 65 - 100
0 – 40 min. - 30 - 55 80
max. - 60 - 85 100
0 – 63 min. - 25 - 45 80
max. - 25 - 80 100
2.1.2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi
constanta calităţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de
laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.
2.1.2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii
care să le ferească de impurificare.
2.1.2.14. Controlul calităţii agregatelor de către antreprenor se face în conformitate cu
prevederile tabelului 19.
2.1.2.15. Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel: - într-
un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de
furnizor
- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
2.1.3. Apa
2.1.3.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică
sau din altă sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute
în tabelul 9 conform SR EN 1008-2003.
Modelele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008-2003. Verificarea se va face de
către un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.
2.1.3.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice şi fizice Condiţii de admisibilitate
Conţinutul total de săruri gr/l max. 4
Sulfaţi gr. SO4/litru max. 2
Substanţe organice gr/litru max. 0,5
Cloruri gr. CL/litru max. 0,5
Azotaţi gr. NO3/dm3 max. 0,5
Magneziu gr. Mg2/dm3 max. 0,5
Materii în suspensie gr. max. 3
2.1.4. Oţel beton
2.1.4.1. Armăturile pentru beton armat pe şantier sau elemente prefabricate din beton armat
realizate pe şantier se vor realiza din oţel beton cu profil neted OL 37 sau din oţel beton cu profil
periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oţeluri trebuie să îndeplinească
condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89.
2.1.4.2. La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producător.
2.1.4.3. Oţelurile vor fi stocate în locuri special clasate pe categorii şi diametre.
2.1.4.4. Suprafeţele de stocare trebuie să fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
2.1.4.5. Armăturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un
element să nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulării.
2.1.4.6. Controlul calităţii oţelului beton se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.
2.2. Prefabricate pentru rigole, şanţuri şi casiuri
2.2.1. Elementele prefabricate pentru amenajarea rigolelor, şanţurilor şi

casiurilor de taluz.
2.2.2.1. La amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elementele prevăzute în proiectul de execuţie care pot fi cele indicate în STAS 10796/2-79
sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe şantier din beton clasa C 30/37 respectând
întocmai elementele geometrice date în detaliile de execuţie şi condiţiile impuse în caietul de
sarcini speciale.
2.2.2.2. În lipsa unor detalii ale proiectului de execuţie, amenajarea şanţurilor poate fi făcută fie
cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a căror
caracteristici trebuie precizate în caietul de sarcini speciale.
2.3. Controlul calităţii materialelor
2.3.1. Controlul calităţii materialelor
2.3.1.1. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi

încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.
2.3.1.2. Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind
din fiecare balastieră, carieră sau uzină, de antreprenor. Natura lor şi frecvenţa cu care sunt
efectuate sunt arătate în tabelul 10 completat cu dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor încercări va trebui să fie conform specificaţiilor prevăzute în prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
2.3.1.3. Consistenţa încercărilor de reţetă şi frecvenţa lor sunt stabilite pentru fiecare material în
parte în tabelul 10 completat eventual de dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o altă toleranţă decât cele care sunt precizate în prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisă.
Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în
afara şantierului prin grija Inginerului.
Încercări preliminare şi înainte de utilizare a materialelor

Tabel 10
Frecvenţa încercărilor
Încercări sau
Materialu Metode Încercarea
caracteristici care se Încercarea de
l conform înainte de
verifică informare
utilizare
Examinarea datelor
din certificatul de - La fiecare lot -
calitate
Constante de volum SR 196/3/95 O determinare la -
fiecare lot
aprovizionat nu mai
Timpul de priză SR 196/3/95 puţin de 100 t pe o -
probă medie
Rezistenţe mecanice O probă la 100 t sau
Ciment
la 2(7) zile SR EN 196- la fiecare siloz la
-
Rezistenţe mecanice 1/95 care s-a depozitat
la 28 zile lotul aprovizionat
Starea de conservare
numai dacă s-a
Două
depăşit termenul de SR EN
- determinări pe
depozitare sau au 196/3/95
siloz sus şi jos
întârziat factorii de
alterare.
Agregate Examinarea datelor
La fiecare lot
din certificatul de - -
aprovizionat
calitate
O determinare
STAS 4606-
Parte levigabilă - pe lot de 100
80
mc
Humus STAS 4606-
La schimbarea sursei -
80
Corpuri străine,
argilă în bucăţi, O determinare
STAS 4606-
argilă aderentă, - pe lot de 100
80
conţinut de mc
carburanţi, mică
O probă la maxim O determinare
Granulozitatea SR EN
500 mc pentru pe lot de 100
sorturilor 933/1/2
fiecare sort şi sursă mc
Echivalentul de nisip STAS 730-89 O determinare O determinare
pentru fiecare sursă pe lot de 50
mc
O determinare la
Rezistenţa la uzură SR EN
maxim 500 mc
cu maşina tip Los 1097/2 -
pentru fiecare sort şi
Angeles 2002
sursă
Examinarea datelor
La fiecare lot
Piatră aprovizionat
calitate
brută
Rezistenţa la
pentru
compresiune a rocii SR EN O încercare pe
pereuri şi -
pe epruvete în stare 1926/2000 lot de 100 mc
zidării de
uscată
piatră
Rezistenţa la îngheţ- STAS O încercare pe
-
dezgheţ 6200/15-83 lot de 100 mc
Examinarea
abaterilor din La fiecare lot
- -
certificatul de aprovizionat
Bolovani calitate
pentru Rezistenţa la
O încercare pe
pereuri şi sfărâmare prin STAS 730-89 -
lot de 100 mc
zidării compresiune
SR EN
Rezistenţa la uzura O încercare pe
1097/1 -
cu maşina Deval lot de 100 mc
1998
Pentru apa potabilă
nu este cazul. Pentru Ori de câte ori
apa care nu provine se schimbă
SR EN 1008
Apă Analiza chimică din reţeaua publică sursa sau când
2003
de apă potabilă, o apar condiţii
analiză pentru de poluare
fiecare sursă.
Examinarea datelor
Oţel La fiecare cantitate
beton aprovizionată
calitate
Examinarea datelor
La fiecare cantitate
aprovizionată
calitate
O determinare
Material O determinare
Echivalentul de nisip STAS 730-89 pe lot de 100
drenant pentru fiecare sursă
mc
O determinare
SR EN O probă pentru
Granulometrie pe lot de 100
933/1/02 fiecare sursă
mc
Tuburi Examinarea datelor
La fiecare lot
PVC sau din certificatul de - -
aprovizionat
PE pentru calitate
drenuri Suprafaţa activă - Trei determinări pe -
fiecare lot
aprovizionat
Încercarea
Încercarea de
înainte de
informare
utilizare
Examinarea datelor
La fiecare lot
aprovizionat
calitate
Tuburi Determinări
O serie de
din beton Dimensiuni obligatorii dacă
determinări pe
pentru (diametre şi grosimi) STAS 818-80 cantitatea este mai
fiecare lot de
canalizar ecarturi mare de 100 ml şi
100 ml
e pentru fiecare sursă
Examinarea vizuală
a suprafeţelor STAS 818-80
interioare
Examinarea datelor
La fiecare lot
aprovizionat
Borduri calitate
de Încercări obligatorii O încercare pe
SR EN 1340
trotuare Dimensiuni dacă cantitatea este fiecare lot de
2004
din beton mai mare de 500 ml 500 mc
Rezistenţa la SR EN 1340
Idem Idem
încovoiere 2004
3. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR
3.1. Pichetarea lucrărilor
3.1.1. Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor
lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum şi de
implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.
3.1.2. Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va
respecta întocmai şi se aprobă de către Inginer consemnându-se în registrul de şantier.
3.2. Execuţia săpăturilor
3.2.1. Săpăturile pentru fundaţii vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate
“Bun pentru execuţie”. Ele vor fi duse până la cota stabilită de Inginer în timpul execuţiei
lucrărilor.
3.2.2. Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a
profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor)
precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul
şanţurilor de gardă.
3.2.3. Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii
tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.
3.2.4. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente acestea
cad în sarcina antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
3.2.5. Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de Inginer la o
distanţă, care nu va putea depăşi 1 km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de
prescripţii speciale.
3.2.6. În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului realizând susţineri joantive sau cu
interspaţii, în funcţie de natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a
elementelor de susţinere.
3.2.7. Pământul pentru umplerea tranşeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune depăşeşte
15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar
nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95 % din
densitatea optimă uscată, Proctor Normal.
3.3. Amenajarea şanţurilor, rigolelor şi casiuri
3.3.1. Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
în proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura
terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor, şi ele
trebuie respectate întocmai de către Antreprenor.
3.3.2. Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.
Panta longitudinală minimă va fi :
 0,25 % în teren natural
 0,1 % în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate.
3.3.3. Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor
depăşeşte panta maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului.
3.3.4. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabelul 11.
Tabel 11
Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisă %
Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământuri coezive cu compresibilitate redusă :
 nisipuri prăfoase şi argiloase 1
 nisipuri argiloase nisipoase 2
 argile prăfoase şi nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere :
 pietriş (2-20 mm) 3
 bolovăniş (20-200 mm) 4
 blocuri (peste 200 mm) 5
Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină :
 nisip făinos şi fin (0,05…0,25 mm) 0,5
 nisip mijlociu mare (0,25…2,00 mm) 1
 nisip cu pietriş 2
3.3.5. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabelul 12.
Tabel 12
Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisă %
Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de max. 5
cm grosime, betonul fiind : - clasa C 6/7,5 10
- clasa C 8/10 12
Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment
sau pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10 pe pat de 15
beton
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu 67
amenajare corespunzătoare la piciorul taluzului
Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul
12, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
3.3.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii :
 la ramblee cu înălţimea 3…5,00 m în cazul curbelor convertite şi
supraînălţate
 la ramblee peste 5,00 m
Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
3.3.7.Şanţurile de gardă se recomandă să fie pereate, indiferent de pantă.
3.3.8. Amplasarea şanţurilor de gardă se va face la distanţa minimă, de
5,00 m de muchia taluzului debleului, iar când este la piciorul rambleului la distanţa minimă de
1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului şi şanţul de gardă va avea pante de 2 %
spre şanţ.
3.3.9. Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de execuţie.
Acolo unde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între prevederile
proiectului şi realitatea de pe teren privind natura pământului şi panta de scurgere, situaţia va fi
semnalată Inginerului lucrării care va decide o eventuală modificare a soluţiei de protejare a
şanţurilor şi rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.
4. ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE
4.1. Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor
Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea

materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor se va proceda la :
A. Încercări preliminare de informare
Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi încercări de studii, sunt
efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor.
B. Încercări de control de calitate
Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă

specificate în tabelul 13.
C. Încercări de control de recepţie
Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării,
fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul 13.
Tabel 13
Categoria de
Denumirea
Natura încercării control Frecvenţa
lucrării
A B C
- Studiul compoziţiei   -Pentru betoane de clasa
Betoane  C -Încercări la     C 8/10
8/10 compresiune   
- Încercări la întindere -Pe părţi de lucru
-Amplasament   
Borduri de -Realizarea corectă a 
-La fiecare lucrare
trotuar fundaţiei  
-Respectarea cotelor
A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate
C: Încercări de control de recepţie
Aprobarea elementelor prefabricate
- Elementele prefabricate de beton pentru santuri sunt inspectate de

dirigintele de santier pentru a fi in conformitate cu limitele dimensionale
dupa cum este prevazut in detaliile de executie si in SREN 13369:2002.
- Daca este descoperita vreo discrepanta, elementele vor fi respinse.
- Elementele prefabricate pentru santuri sunt inspectate pentru defecte

aparente : sparturi, fisuri, segregari. Elementele neconforme sunt respinse
si eliminate de pe santier.
- dirigintele de santier verifica certificatele de calitate ale elementelor

pentru a fi in conformitate cu proiectul.
Manipularea, transportul si depozitarea
- Depozitarea elementelor de beton prefabricate pentru santuri va fi facuta in

zone d edepozitare pe platform de beton, in cadrul bazei de productie sau
la locul de asamblare de-a lungul drumului.
- Cand elementele vor fi transportate, se va acorda atentie pentru a nu fi
rupte sau pentru a nu li se distruge marginile.
Prepararea stratului suport
- Stratul de pamant este excavat pana la nivelul calculat al excavatiei,

modelarea sectiunilor transversale ale santurilor sau a rigolelor conform
proiectului.Trebuie utilizata o galeata speciala.
- Excavare manuala, netezirea efectuandu-se cu ajutorul unei sape,lopeti sau

cancioc iar indepartarea pamantului rezultat se va face in afara .
- Santul de pamant de pe taluz este compactat prin folosirea unor placi mici
compactoare.
- Echipa de inspectie verifica nivelele si forma taluzului.Corectiile la acest

nivel sunt facute prin umplerea sau indepartarea pamantului.
Asternerea nisipului
- 0 – 3 mm de nisip se plaseaza in santul excavat.
- nisipul este compactat prin folosirea unor placi mici vibratoare pana se
ajunge la grosimea finala de 10cm.
pozitionarea elementelor prefabricate
- pozitionarea elementelor prefabricate ale santului incepe din partea de jos

spre partea superioara a acestuia.
- Elementele prefabricate sunt plasate cu grija si pozitionate cu ajutorul unui

ciocan manevrat usor , in stratul de pamant pana se ajunge la nivelul
proiectat.
- Acest tip de nivel trebuie verificat permanent comparandu-l cu nivelul

reperului superior.
- Elementele prefabricate sunt plasate unul cate unul pana la finalizarea

santului conform proiectului.
Finalizare santuri si rigole
Dupa pozitionarea elementelor prefabricate de beton, rosturile dintre elemente

sunt sigilate folosind mortar aprobat. Reteta de mortar va fi trimisa spre aprobare
Inginerului.
UTILAJE SI ECHIPAMENTE
- Placi vibratoare
- Cisterna de apa
PROCEDURILE DE TESTARE SI FRECVENTA

- Verificari si aprobarea inginerului pentru elementele prefabricate de beton pentru
santuri
- Verificare vizuala a santurilor si rigolelor
- Verificarea nivelelor obtinute
CASIURI PREFABRICATE PE PANTE
Aprobarea elementelor prefabricate.
- Elementele prefabricate sunt inspectate de către dirigintele de santier conform prevederilor

SREN 13369:2002, pentru respectarea limitelor cu privire la dimensiune, după cum este
prevăzut în Detaliile de execuţie.
- În cazul descoperirii unor discrepanţe, elementele prefabricate vor fi respinse.
- Elementele prefabricate pentru casiu sunt inspectate pentru defecte aparente: fisuri, crăpături,
segregări. Elementele neconforme sunt respinse şi îndepărtate de pe şantier.
- dirigintele de santier a de recepţie verifică certificatele de calitate a elementelor pentru a se

conforma proiectului.
Manipulare, transport, depozitare.
- Depozitarea elementelor prefabricate de beton pentru casiuri va fi realizată în zonele de

depozitare de pe platformele la locaţia de asamblare.
- La transportarea elementelor, trebuie acordată o atenţie sporită pentru a nu sparge sau distruge
marginile.
Executie
Casiurile de beton pe pante sunt amplasate peste umplutura cu pământ la sferturi de con şi
rambleuri, care sunt deja compactate conform procedurilor de umplere.
Etapele de executie a casiurilor sunt in functie de eceutarea taluzurilor cu sau fara berme.
A. Etape de executie casiuri pe taluzuri cu berme.
-Trasare
-Executie bazin de descarcare la baza taluzelor

-Amplasare elemente prefabricate de la baza taluzului pana la nivelul bermei.
-Executie bazin de descarcare pe berma
-Amplasare elemente prefabricate de la berma pana la nivel acostament
-Amenajare intrare casiu de la acostament.
B. Etape de executie casiuri pe taluzuri fara berme.
-Trasare
-Executie bazin de descarcare la baza taluzelor
-Amplasare elemente prefabricate de la baza taluzului pana la acostament.
A. Etape de executie casiuri pe taluzuri cu berme.
-Trasare se va efectua conform planselor din proiect.
Trasarea marginilor se va materializa pe sectoare prin intinderea unor sarme de trasare sau
prin baterea unor picheti la distante de pana la 3 m.
-Executie bazin de descarcare la baza taluzelor.
Se va executa sapatura la cota prevazuta din proiect, dupa care se va asterne un strat de nisip
pilonat de 10 cm.
Se trece la amplasarea elementelui de beton prefabricat tip D pentru bazinul de descarcare.
Nivelul trebuie să fie verificat în permanenţă.
Rosturile dintre elementul prefabricat si sant se vor umple cu mastic bituminos.
-Amplasare elemente prefabricate de la baza taluzului pana la nivelul bermei.
Elementele prefabricate sunt amplasate unul câte unul până la finalizarea şanţului, după cum este
proiectat.
- Stratul de pământ este săpat până la 30 cm sub nivelul final în cadrul zonei pe întreaga
lungime a casiului proiectat, de sus în jos pe pantă. Şanţul va fi lat de cel puţin 60 cm nivelat
cu ajutorul excavatoarelor unde o permite înălţimea pantei sau manual, de către muncitori cu
lopeţi..
- Şanţul de pământ de pe pantă este compactat cu ajutorul unor plăci de compactare.
- Echipa supraveghetorului verifică nivelele şi forma pantei de pământ. La această fază sunt
realizate corecturi prin umplerea cu pământ sau îndepărtarea acestuia.
 Amplasarea cofrajelor
- Cofrajele realizate din plăci de lemn sunt situate în linie dreapta de sus în jos pe lateralele
şanţului excavat.
- Plăcile sunt fixate cu stâlpi de lemn sau metal inseraţi în pământ. Nivelele în partea superioară
a plăcilor sunt verificate şi corectate cu grijă după cum vor fi folosite ca nivel de referinţă.
 Turnarea betonului sub elementele prefabricate
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale, care trebuie finalizate – CP
012/2-
- Descărcarea betonului, din transport, va fi realizată cu ajutorul unor cupe la locurile de

muncă. Dacă este cazul, vor fi folosite găleţi şi roabe pentru punerea în opera a betonului.
- Dacă betonul adus în locul de betonare prezintă segregări sau nu respectă normele de
densitate, acesta va fi refuzat sau va fi folosit un aditiv pentru a-i îmbunătăţi densitatea;
- Înălţimea căderii libere a betonului nu va fi mai mare de 3 m;
- Se va urmări comportamentul şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajului şi se va asigura

stabilitatea acestuia; toate erorile vor fi imediat corectate;
- Este interzisă deplasarea muncitorilor direct pe betonul proaspăt;
- Betonarea va fi realizată continuu pentru a finaliza secţiunea plăcii până la înălţimea totală a
sectorului;
- Întreruperea maximă dintre betonări este de 2 ore – în cazul cimentului cu compuşi adăugaţi şi
de 1,5 ore în cazul cimentului fără compuşi adăugaţi;
- Betonul va fi amplasat cu atenţie pentru a umple toate spaţiile în şanţul de sub elementele de
beton ale casiului.
- Compactarea va fi realizată prin folosirea barelor metalice şi prin bătaia părţii exterioare a
cofrajelor.
 Amplasarea elementelor prefabricate
- Amplasarea elementelor de beton prefabricat pentru casiuri începe de la fundul şanţului spre
partea sa superioară.
- Elementele prefabricate sunt amplasate cu grijă şi împinse prin bătaie uşoară în stratul de
beton până ce ajunge la nivelul proiectat.
- Nivelul respectiv trebuie să fie în permanenţă verificat prin comparaţie cu nivelul plăcii de
cofraj la partea superioară în acel punct.
 Amplasarea betonului pentru încastrarea elementelor prefabricate
Betonul este amplasat în cadrul spaţiului rămas dintre elementele prefabricate şi cofrajele de
încastrare a elementelor şi pentru asigurarea împotriva deplasărilor.
- Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă imediat ce acest lucru este posibil după
comprimare; timpul necesitat depinde de condiţiile de mediu şi de condiţiile de expunere din
timpul acestei lucrări.
- Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature (vânt, soare
puternic)
- Metodele de tratare sunt:
- Umezirea periodică la fiecare 2 – 6 ore;
- Durata tratării va fi de cel puţin 3 zile.
Decofrarea. Cofrajele laterale vor fi îndepărtate după trei zile de la amplasare.
 Finisarea casiurilor de pantă
- Ca urmare a încastrării elementelor de beton în beton, vor fi etanşate cu mortar rosturile dintre
elemente.
EXECUTIE BAZIN DE DESCARCARE PE BERMA

pilonat de 10 cm. Se trece la amplasarea elementelui de beton prefabricat tip C pentru bazinul de
descarcare.

-Amplasare elemente prefabricate de la berma pana la nivel acostament
Se va executa ca si amplasarea elementelor prefabricate de la nivelul santului pana la berma.
-. Amenajare intrare casiu de la acostament.
Se va proceda ca la montajul elementelor prefabricate de pe taluz, iar rosturile dintre rigolele de
acostament si elementul de amenajare casiu se vor umple cu mastic bituminos.
B. Etape de executie casiuri pe taluzuri fara berme.
-Trasare se va efectua conform planselor din proiect.
Trasarea marginilor se va materializa pe sectoare prin intinderea unor sarme de trasare sau
prin baterea unor picheti la distante de pana la 3 m.
-Executie bazin de descarcare la baza taluzelor.
pilonat de 10 cm.
Se trece la amplasarea elementelui de beton prefabricat tip D pentru bazinul de descarcare.
-Amplasare elemente prefabricate de la baza taluzului pana la nivelul acostamentului.
Elementele prefabricate sunt amplasate unul câte unul până la finalizarea şanţului, după cum este
proiectat.
- Stratul de pământ este săpat până la 30 cm sub nivelul final în cadrul zonei pe întreaga
lungime a casiului proiectat, de sus în jos pe pantă. Şanţul va fi lat de cel puţin 60 cm nivelat
cu ajutorul excavatoarelor unde o permite înălţimea pantei sau manual, de către muncitori cu
lopeţi..
- Şanţul de pământ de pe pantă este compactat cu ajutorul unor plăci de compactare.
- Echipa supraveghetorului verifică nivelele şi forma pantei de pământ. La această fază sunt
realizate corecturi prin umplerea cu pământ sau îndepărtarea acestuia.
 Amplasarea cofrajelor
- Cofrajele realizate din plăci de lemn sunt situate în linie dreapta de sus în jos pe lateralele
şanţului excavat.
- Plăcile sunt fixate cu stâlpi de lemn sau metal inseraţi în pământ. Nivelele în partea superioară
a plăcilor sunt verificate şi corectate cu grijă după cum vor fi folosite ca nivel de referinţă.
 Turnarea betonului sub elementele prefabricate
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale, care trebuie finalizate – CP
012/2
- Descărcarea betonului, din transport, va fi realizată cu ajutorul unor cupe la locurile de

muncă. Dacă este cazul, vor fi folosite găleţi şi roabe pentru punerea în opera a betonului.
- Dacă betonul adus în locul de betonare prezintă segregări sau nu respectă normele de
densitate, acesta va fi refuzat sau va fi folosit un aditiv pentru a-i îmbunătăţi densitatea;
- Înălţimea căderii libere a betonului nu va fi mai mare de 3 m;
- Se va urmări comportamentul şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajului şi se va asigura

stabilitatea acestuia; toate erorile vor fi imediat corectate;
- Este interzisă deplasarea muncitorilor direct pe betonul proaspăt;
- Betonarea va fi realizată continuu pentru a finaliza secţiunea plăcii până la înălţimea totală a
sectorului;
- Întreruperea maximă dintre betonări este de 2 ore – în cazul cimentului cu compuşi adăugaţi şi
de 1,5 ore în cazul cimentului fără compuşi adăugaţi;
- Betonul va fi amplasat cu atenţie pentru a umple toate spaţiile în şanţul de sub elementele de
beton ale casiului.
- Compactarea va fi realizată prin folosirea barelor metalice şi prin bătaia părţii exterioare a
cofrajelor.
 Amplasarea elementelor prefabricate
- Amplasarea elementelor de beton prefabricat pentru casiuri începe de la fundul şanţului spre
partea sa superioară.
- Elementele prefabricate sunt amplasate cu grijă şi împinse prin bătaie uşoară în stratul de
beton până ce ajunge la nivelul proiectat.
- Nivelul respectiv trebuie să fie în permanenţă verificat prin comparaţie cu nivelul plăcii de
cofraj la partea superioară în acel punct.
 Amplasarea betonului pentru încastrarea elementelor prefabricate
Betonul este amplasat în cadrul spaţiului rămas dintre elementele prefabricate şi cofrajele de
încastrare a elementelor şi pentru asigurarea împotriva deplasărilor.
- Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă imediat ce acest lucru este posibil după
comprimare; timpul necesitat depinde de condiţiile de mediu şi de condiţiile de expunere din
timpul acestei lucrări.
- Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature (vânt, soare
puternic)
- Metodele de tratare sunt:

- Umezirea periodică la fiecare 2 – 6 ore;
- Durata tratării va fi de cel puţin 3 zile.
Decofrarea. Cofrajele laterale vor fi îndepărtate după trei zile de la amplasare.
 Finisarea casiurilor de pantă
- Ca urmare a încastrării elementelor prefabricate în beton, rosturile dintre elemente vor fi

etanşate cu mortar.
Se va proceda ca la montajul elementelor prefabricate de pe taluz, iar rosturile dintre rigolele de

acostament si elementul de amenajare casiu se vor umple cu mastic bituminos.
Monitorizarea executiei
- Verificarea cotelor sapaturilor
- Verificarea cotelor cofrajelor
- Verificarea cotelor pozitionarii elementelor prefabricate
- Verificarea aspectului betonului dupa decofrare
- Verificari conexiuni dintre bazinele de descarcari cu santurilr, respectiv rigolele
- Verificari conexiuni borduri limitrofe cu ale rigolelor de acostament si astratului de uzura
PROCEDURI DE TESTARE ŞI FRECVENŢĂ

- Bon de livrare pentru fiecare transport de beton;
- Verificările formularelor din timpul betonării – continuu;
- Verificări şi aprobările consultantului cu privire la elementele prefabricate de beton pentru
casiuri
- Condica montare elemente prefabricate.
Dispozitive de scurgere şi evacuarea apelor de suprafaţă

Materiale şi tuburi pentru pereuri drenuri
Material pentru filtre
Ca material drenant, se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de
nisip (EN) superior lui 40.
Balastul trebuie să fie curat, să nu conţină elemente vegetale, humus, detritusuri.
Trebuie să aibă o granulometrie continuă pentru a preîntâmpine contaminarea lui de către
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie să se
supună regulei filtrelor lui Terzaghi:
D 15 > 4 d 85
unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor
Pietriş ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662) aşezat în zona tubului perforat al drenului de
adâncime.
Ca filtru invers, se foloseşte geotextil. Caracteristicile geotextilului, trebuie să
corespundă prevederilor Normelor tehnice, privind utilizarea geotextilelor, aprobat de IC CDC
indicativ NP 075.
Tuburi pentru drenuri
Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri, se pot folosi:
- tuburi rigide de policlorură de vinil (PVC) STAS 6675/2
- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2
- tuburi ondulate riflate perforate
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul de mai jos.
Dimensiuni Tub PVC
Tub PVC rigid Tub PE rigid
Grosimea nominala
Lungimea - m 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Tuburile riflate din PVC (NI 8500 tip Buzău) de 80,5 mm se folosesc la drenuri săpate
şi la drenuri forate tubate, învelite în geotextil.
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm, se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburile neperforate din PE sau PVC de 1120 mm se folosesc la:
- intrări şi ieşiri din căminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- între chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 X 8,0 mm, trebuie
să fie într-un număr care să realizeze o suprafaţă activă (de intrare a apei în tuburi) de 24-45
cmp/m de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri, se folosesc tuburi perforate din beton
cu secţiuni circulare cu cep şi buză, fără talpă, D = 200 mm şi lungime de 1,00 m conform
STAS 816.
Geotextil
Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor din Normele tehnice
privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaţă. Zonele
cu defecte se vor înlătura la punerea în operă.
Materiale pentru canalizări
Prezentul caiet de sarcini se aplica pe porţiunile de drum cu profil de strada.
Tuburi prefabricate din beton simplu
Pentru canalizarea cu scurgere liberă, se vor folosi tuburi prefabricate din beton
simplu cu secţiune circulară cu cep şi buză sau cu mufă, cu talpă sau fără talpă, de
diverse diametre, conform STAS 816 arătate în tabelele de mai jos.
Folosire tipului de tub cu cep şi buză sau cu mufă pentru îmbinări umede sau
uscate, cu talpă sau fără talpă, se va face în funcţie de prevederile proiectului de
execuţie şi ale caietului de sarcini speciale.
Tuburi circulare fără talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi Tuburi circulare cu talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi
uscate uscate
Abatere Lungime Grosime Abatere Lungime Grosime
Nominal Abater perpend pereţilor Nominal Abater perpend pereţilor

e imită . a e a
supraf. limită supraf.
l frontale l frontale
pe axe pe axe
Nominal Abatere la gime a Nominal Abater perpend. a gime

e supraf.
limită frontale pe
limită pereţilor axe
perpend. a
supraf.
Pentru amenajarea gurilor de scurgere, se vor folosi tuburi circulare conform
STAS 816 cu diametrul de 500 mm şi 250 mm specificate în tabelul de mia jos.
Specificaţia tubului Diametru Lungime Grosime STAS 81/80
Tubul interior la care se 500 1.085 60 Fig.19

racordează canalul
Tubul superior 500 60 Fig.20
NOTĂ: Toate dimensiunile sunt în mm.
Pentru căminele de vizitare , se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de

1000 şi 800 mm, conform STAS 816, precizate în tabelul de mai jos.
Specificaţia tubului Diametrul Lungimea Grosimea STAS 816/80
Tubul la partea 1.000 1.000 140 Fig.22
superioară
Tubul de la partea 1.000 1.000 120 Fig.23
superioară
Tubul racord 800 500 Fig.24
1.000
NOTĂ: Toate dimensiunile sunt în mm.
Pentru căminele de vizitare şi gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile şi grătare de scurgere din tipurile prevăzute în STAS 2308, respectiv 3272.
Tuburile şi piesele de canalizare trebuie să aibă suprafaţa interioară cu aspect de beton
nesclivisit. Suprafaţa interioară trebuie să fie netedă şi să nu aibă defecte. Pe suprafaţa
exterioară se admit mici fisuri de contracţie, distribuite neegal, dacă nu au influenţă asupra
calităţii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de maxim 200 g să se obţină un sunet clar, nedogit.
Tuburile trebuie să fie impermeabile, îndeplinind condiţiile prevăzute în tabelul de mai
jos, privind valoarea medie a pierderilor de apă, determinată sub presiune. Rezultatele
individuale nu trebuie să difere de medii cu mai mult de 30%.
Diametrul nominal Pierderea de apă la presiunea de 5,0 m
(H2O)
D mm cmc/m lungimea (la cmc/DM2 suprafaţa
tuburi întregi) max. de încercare
Absorbţia totală de apă, determinată pe cioburi de tub, conform STAS 816, va fi de

maxim 6%.
Rezistenţa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă, având o vechime de 28

de zile, încercate conform prevederilor STAS 816, trebuie să îndeplinească condiţiile din
tabelul de mai jos.
În cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe şantier, se va folosi cimentul cu
marca maxim 30, agregatele vor trebui să îndeplinească condiţiile din STAS 1667, iar betonul
trebuie să aibă cel puţin clasa C16/20.
Manipularea şi depozitarea tuburilor, se va face cu atenţie, ferindu-le de lovituri şi

şocuri. Se interzice cu desăvârşire:
- descărcarea tuburilor prin cădere liberă

- manipularea tuburilor agăţate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu
cârlige la capetele tubului
- ciocnirea tuburilor între ele sau de alte obiecte
Depozitarea tuburilor:
- se face orizontal cu intercalarea capătului cu mufă (în cazul tuburilor cu mufă),
direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn
- se face şi pe verticală, cu condiţia asigurării planeităţii terenului de depozitare la
transportul tuburile se aşează pe suporţi din lemn, în cazul ambalării pe mai multe rânduri,
suporţi trebuind să se găsească pe aceeaşi verticală. Se pot folosi la transport şi alte
dispozitive, precum şi alte materiale care să asigure tuburile împotriva deteriorării. Tuburile
cu diametrul de 500 mm se pot transporta şi în poziţia verticală.
Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit
conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Tuburile se vor transporta după 28 de zile de la data fabricaţiei, iar în cazul în care au
fost supuse la tratamente speciale de întărire, la termenele când se realizează rezistenţele
betonului la 28 de zile.
Tuburi din PVC
Utilizarea conductelor din PVC in construirea sistemelor de canalizare s-a dovedit
rentabila datorita capacitătii portante si de transport a acestora. Datorita greutatii reduse a
conductelor, execuţia lucrărilor a devenit mai simpla, iar rezistenta la coroziune a crescut
considerabil. Sistemele de canalizare menajera si industriala cer o mare eficienta si siguranţa
de transport.
Materialele utilizate la realizarea_reteleleor de canalizare sunt_:
- polivinil clorid neplastifiat (cu PVC) - conducta propriuzisa, care sa
satisfacă cerinţele standardadelor si normativelor in vigoare;
- cauciuc natural - inelul
Îmbinarea: mufa cu inel de cauciuc
Culoarea: maro deschis
Pe conducta se va marca diametrul nominal, anul producţiei, marca de conformitate,
marca calităţii.
Proprietati fizice ale materialului din conducta va trebui sa asigure:
- densitatea 1,4 g/cmc
- coeficientul de dilatare liniara 8 x 10 exp. , 2 mm/mk
- conductivitatea termica 0,15 W/mK
- modulul de elasticitate 3000 N/mmp
- rezistenta electrica > 10 12 Ohm
- materialul va fi rezistent la factori de coroziune proveniţi din
compuşi ai
diferiţilor acizi sau ai clorului, lichide cu pH = 2 pina pH = 12
Amplasarea reţelelor de canalizare va respecta prevederile STAS 8591/75 "Amplasarea

in localitatea a reţelelor edilitare subterane executate in săpătura".
Amplasamentele vor fi predate constructorului de către proiectant si beneficiar prin
materializarea reţelelor cu tarusi si semne cotate pe stâlpi si cladiri.Se sublinieaza
obligativitatea unui proces verbal,care sa contina toate elementele de trasare.
Distanta minima prevăzuta de STAS-ul sus menţionat fata de canalizarea menajera:
- retea apa 3 m;
- linia copacilor 1,5 m;
- fundaţia clădirilor 2 m
Intersecţia cu conductele de apa se realizează cu reţelele de apa deasupra canalului
min.40 cm. Distantele se măsoară intre generatoarea cea mai apropiata de elementul fata de
care se amplasează canalul. Beneficiarul (dirigintele de santier) va coordona si supraveghea
lucrarile de execuţie ale intersecţiilor canalului proiectat cu branşamente si conductele de
apa,cablurile electrice si de posta existenţi.
Constructorul are obligaţia sa respecte aceste conditii.In cazul in care nu se pot realiza
aceste distante,va fi convocat proiectantul pentru a da soluţii.
Executia lucrărilor de canalizare va începe dinspre aval spre amonte.
In dreptul punctelor de îmbinare se va adânci săpătura,realizându-se o groapa de
lungime egala cu L mufa + 0,5 m, adâncimea asigurând in spaţiu de 2...5 cm sub mufa. Daca
terenul de fundare nu este corespunzător se convoacă proiectantul pentru a da solutii.Natura
terenului de fundare va fi stabilit de către geotehnician,convocat de constructor.Numai pe baza
de proces verbal se poate continua execuţia.
Conform STAS 3052/68 lăţimile santurilor de pozare sunt:
- pentru canale Dn 200 0,80
La aceste distante se adăuga lăţimea sistemului de sprijinire. Diametrul minim folosit
pentru canalul menajer este de Dn 200 mm.Adincimea de inghet prevăzut prin STAS 6054/77 a
fost asigurata pentru toate reţelele (min.80 cm).
Conform STAS 3051/68 pct.2, 3, 4 patul de fundare,trebuie astfel amenajat incit sa
asigure un contact intre baza tubului si patul de fundare pe o suprafaţa corespunzătoare unui
unghi la centru de min.90 grade.Lacasul respectiv se va realiza prin afinare si lopatarea
nisipului de sub ampriza tuburilor.
In cazul in care patul de fundaţie este realizat din pamant natural, aceasta se va
compacta. In cazul in care patul de fundaţie se utilizează de material schimbat fundul sapaturii
se sapa suplimentar cu 10 cm, iar formarea patului de fundaţie porneşte de la acest nivel. In
cazul in care fundul santului este îmbibat cu apa, sau este alcătuit din pamant frământat
excavarea suplimentara poate depăşi 10 cm.Dupa montarea conductei se poate executa
umplutura si compactarea acesteia pina la partea superioara a conductei a compactare se
folosesc maiuri de mina.In zona conductei umplutura si compactarea se va realiza in straturi de
maxim 15 cm.Asezarea si compactarea materialului de umplutura din zona conductei se va
face manual.In cazul in care
pământul de umplutura conţine material cu granulaţie mai mare de 40 mm, trebuie evitat ca
acesta sa ajungă in stratul imediat superior patului de fundatie.Primul strat de 10 cm se
alcătuieşte din material similar cu materialul patului de fundatie.In cazul in care inaltimea
stratului de umplutura este mai mic de 0,90 m trebuie asigurata protecţia necesara.
După compactarea umpluturii din zona conductei, se poate trece la definitivarea
umpluturii.
Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de
lovituri si zgirieturi.Pentru transport,ţevile vor fi aşezate orizontal. Transportul se realizează in
calote de lemn. Se recomanda ca manipularea si depozitarea sa se execute tot in calote.
Transportul materialelor in perioada de vara trebuie efectuat incit sa se evite acţiunea razelor
solare.
In perioade reci se necesita masuri speciale,datorita faptului ca la temperaturi scăzute
materialul devine casant si de aceea trebuie evitate loviturile si zgârieturile. Materialele se vor
depozita in magazii închise sau locuri acoperite,ferite de soare. Locul de depozitare va fi curat
si uscat,fixat la cel puţin 2,0 m distanta de orice sursa de căldura.
Ţevile se vor aranja in rastele orizontale,pe sortimente si dimensiuni,stivuind u-se pe
inaltimea de maxim 0,75 m. Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni.
La manipularea conductelor, se foloseşte frânghie de cânepa sa de material plastic, fiind
interzise utilizarea cârligelor si cablurilor metalice. Garniturile de cauciuc se depozitează in
ambalajul de fabricaţie.
Înainte de punerea in opera a tuburilor si fitingurilor acestea se verifica.
La examinarea cu ochiul liber,ţevile trebuie sa fie drepte,culoare uniforma si de aceeaşi
nuanţa,suprafaţa interioara si exterioara trebuie sa fie neteda,fara fisuri,arsuri sau cojeli. Nu se
admit bule de aer,incluziuni si arsuri in sectuinea transversala a ţevii.
Suprafaţa interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda,fara denivelări,arsuri
zgârieturi,incluziuni,crăpături.
Abaterile la diametrul exterior vor fi numai pozitive in limitele admise de STAS
nr.6675/2.Abaterile la diametrul interior,vor fi numai negative,in limitele admise de aceeaşi
STAS.
Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor ţevilor se va face in depozit la recepţia
mărfii, cit si înainte de punerea in opera.
Pe ambalajele care adăpostesc garniturile de cauciuc, trebuie sa fie specificate
dimensiunile garniturii.
Conductele se pozează in patul de fundaţie sau pe fundul pregătit al santului. Este
interzis aşezarea conductelor pe cărămizi sau pietre in vederea executării îmbinărilor.
Executarea îmbinărilor începe prin curăţirea eventualelor impuritatea a mufei si a capătului
conductei. se aseaza in locaşul din mufa garnitura de cauciuc.Locasul garniturii este spatiul
dintre bordura a doua si a treia calculat dinspre capătul conductei. Trebuie sa se verifice daca
garnitura s-a aşezat corespunzător in locaş si daca nu este torsionat. Se pot folosi capete de
conducta numai cu nervura intacta.Suprafata interioara a mufei se unge cu materialul
lubrifiant, iar conducta se împinge cu ajutorul unei bare. atingerea pragului de
contact.Decalarea axiala este interzisa.Imbinarea conductelor se realizează uşor, manual, fara
echipamente mecanice.
Pentru schimbări de direcţie,se vor utiliza coturile sau daca poziţia permite,curbe din
ţeava uzinata.Pentru ramificaţii si reducţii,se vor folosi numai teuri si reducţii uzinata.Pentru
efectuarea probelor de presiune,se vor utiliza,pentru închiderea
capetelor,capace PVC. Îmbinarea ţevilor PVC cu ţevi din otel,se vor utiliza fitingurile PVC.
Îmbinarea conductelor se va executa pe marginea santului.Se recomanda,ca îmbinarea
sa se efectueze in tronsoane de cca.100-150 m.
Conductele de PVC vor fi umplute cu apa la presiunea de 0,5 bar măsurata din punctul
cel mai de jos in care se face proba. Verificarea durează 15 minute. Proba se face după ce in
prealabil întregul tronson de conducte pe care se efectuează verificarea a fost acoperit cu
pamant, făcând excepţie mufele care vor fi descoperite pentru a observa eventualele pierderi.
Reţelele de canalizare din PVC se pot combina cu cămine de vizitare din beton sau din
PVC.Caminul de vizitare din beton se executa conform STAS 2448/82 din elemente obişnuite,
prefabricate, cu partea inferioara din beton monolit.Partea superioara este prevăzuta cu rama si
capac din fonta.
Modul de execuţie a lucrărilor

Pichetarea si execuţia săpăturilor
Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a

amprizelor lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului,
precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.
Pichetarea se face de către antreprenor, pe baza planurilor de execuţie, pe care le va
respecta întocmai şi se aprobă de către inginer, consemnându-se în registrul de şantier.
Săpăturile pentru fundaţii, vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi
vizate „Bun pentru execuţie”. Ele vor fi duse până la cota stabilită de inginer în timpul
execuţiei lucrărilor.
Săpăturile pentru şanţuri şi rigole, vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei
şi a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea
taluzelor), precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia
taluzelor în cazul şanţurilor de gardă.
Săpăturile pentru drenuri şi canalizări, vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii
tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie .
Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente,
acestea cad în sarcina antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de beneficiar, la
o distanţa care nu va putea depăşi 1,0 km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul
de prescripţii speciale.
În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru
a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului, realizând susţineri joantive sau cu
interspaţii, în funcţie de natura terenului, care să nu pot depăşi dublul lăţimii medii a
elementelor de susţinere.
Pământul pentru umplerea tranşeelor, va fi curăţat de pietre a căror dimensiune

depăşeşte 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui
strat elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să
atingă 95 % din densitatea optimă uscată, Proctor Normal.
Drenuri şi dispozitive de colectarea şi evacuarea apelor din corpul drumului
Evacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei, se realizează în funcţie de

posibilităţile de scurgere, prin:
-drenuri transversale de acostament

- strat drenant continuu
- dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25...30 cm şi adâncime de 30...50
cm, situate la o distanţă de 10...20 cm în funcţie de panta longitudinală a drumului. Panta
longitudinală a acestor drenuri este de 3...5% şi se execută normal pe axa drumului când
declivitatea în profil longitudinal al drumului este mai mică de 2% şi cu înclinarea de cca. 60
grade în direcţia pantei când declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm până la taluzurile drumului. El se
recomandă în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaţie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant
continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15 cm deasupra fundului şanţurilor sau
în cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim ala apelor stagnate în zonă. Nu
se prevăd măsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor executate din
pământuri necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole, se prevăd în zonele de debleu
sau la nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri. În acest caz
stratul inferior de fundaţie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală a drenului v a fi
de minim 0,3 %.
Realizarea drenurilor de acostament
După executarea stratului de fundaţie şi completarea acostamentelor cu pământ la
nivelul acesteia, înainte de cilindrare, se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile,
înclinarea faţă de axe, panta prescrisă şi distanţa între ele arătate in art.37. Pământul va fi
evacuat în afara amprizei şi în locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71
mm, realizându-se continuitatea materialului granular şi racordarea cu cota inferioară a
fundaţiei.
Odată terminate aceste operaţii, se trece la cilindrarea fundaţiei cu acostamente şi

drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanţului cu
cel puţin 15 cm.
Realizarea stratului drenant continuu
Aceasta se realizează odată cu stratul inferior al fundaţiei, conform prevederilor

prezentului caiet de sarcini.
Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigolă
Săpătura pentru realizarea drenului, se poate realiza manual sau mecanizat.
Dacă se sapă manual, lăţimea acestuia va fi în funcţie de adâncime , şi anume:
- pentru H = 1,00 - 1,50 lăţimea = 0,60 m

În cazul drenului săpat mecanizat, lăţimea va fi în funcţie de lăţimea cupei, dar min. 25
m.
În cazul săpăturii manuale, drenurile se vor executa pe tronsoane de 4,00...6,00 m
lungime din aval către amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurarea permanentă a scurgerii
apelor colectate. Tronsonul următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut,
cel puţin până la jumătatea adâncimii lui, cu corpul drenat. În cazul executării drenului prin
săpare mecanică este necesar să se coordoneze săparea şi executarea corpului drenului astfel
încât să nu se ţină săpătura deschisă.
Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:
- 1,00 m în pământuri plastic vârtoase şi nisipuri în stare îndesată
- 1,50 m în pământuri tari
Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se
va săpa cu taluze. Este interzis să se menţină săpăturile deschise. Corpul drenurilor se execută
imediat ce săpătura a ajuns la cota prevăzută.
Materialul rezultat din săpătură se va îndepărta de la locul săpăturii la o distanţă mai
mare de 0,50 m.
În funcţie de soluţia prevăzută în documentaţia de execuţie, se va realiza radierul rigid
din beton la cota prevăzută în documentaţia de execuţie, care poate avea o pantă longitudinală
de 0,2 - 10 % sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpă sau din balast, care nu
poate avea o pantă mai mare decât şanţurile şi rigolele neprotejate.
Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj perforat, cu talpă PVC având diametrul
de 80 - 150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul de 65 - 150 mm, conform
prevederilor din proiectul de execuţie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice
sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40
cm grosime şi pe măsură ce se execută acesta, se demontează sprijinirile dacă acestea există.
Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate,
stabilitatea terenului sau a construcţiilor existente în vecinătatea lor.
În cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să
nu rămână săpături deschise la sfârşitul zilei de lucru.
Capacul de închidere, se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau
din dale prefabricate.
Canalizarea
Deschiderea săpăturilor
Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul
exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de 0,25 m de o parte şi de alta. Fundul săpăturii
este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat - dacă este cazul - de aşa
manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă Proctor
normal. Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la
o cotă cu cel puţin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin,
nisip sau balast.
Executarea canalelor, gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare
Tuburile trebuie coborâte cu grijă în tranşee, unele în prelungirea celorlalte, facilitând

alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucăţi de lemn. Calarea provizorie
cu ajutorul pietrelor este interzisă. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu
o pantă regulată, respectând prevederile proiectului de execuţie. Îmbucarea, când există este
întotdeauna dirijată spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimă. Legătura între
tuburile circulare cu îmbucare pe jumătate de grosime este efectuată cu ajutorul unui inel de 5
cm grosime minimă, ranforsat cu o armătură şi turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este
executat cu mortar în loc.
Umplerea tranşeelor nu se va face decât cu avizul inginerului lucrării. Această umplere
va fi executată până la 20 cm deasupra tubului cu pietriş ciuruit şi pilonat cu grijă pe
flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executată cu materiale lipsite de elemente
superioare lui 60
mm, în straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijă ca să ajungă la o
densitate uscată de 95% din Proctor normal.
La execuţia gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare, se va respecta poziţia
acestora indicată în proiect, cota radierului şi cota de racordare. La gura de scurgere
betonul plăcii superioare va avea clasa C 8/10 şi va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi
aşezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35, care va depăşi cu cel puţin
10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur
grătar, vor fi asamblate cu mortar de ciment M50.
La căminele de vizitare, îmbinarea tuburilor prefabricate din beton, se face cu
mortar de ciment M50.
Fundul căminului va fi tencuit şi sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu
M50 şi va păstra exact forma şi panta canalului în continuare.
Găurile pentru treptele scărilor vor fi executate pe toată grosimea peretelui cu
îngrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment M100
dine îndesat.
Pentru racordarea căminului la cota terenului, se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe
ultimii 20 cm se prevede o îngroşare pentru montarea capacului conform detaliilor de
execuţie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar, care se montează pe
tub.
Încercări şi controale
Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor
Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind
calitatea materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor.
Încercări de control de calitate
Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de
frecvenţă, specificate în tabelul anexat, completat cu dispoziţiile caietului de sarcini
speciale.
Încercări de control de recepţie
Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din
fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în
tabelul anexat, completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
Denumirea lucrării Natura încercării
Drenuri Amplasament
longitudinale
Racordarea între gurile de scurgere

şi canalizare
Recepţia lucrărilor
Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă, vor fi supuse de regulă

unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care
necesită să fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru
cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a. acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de
execuţie.
Recepţia pe faze
În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse), se va verifica dacă partea de lucrare
ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de
documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie
proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza
imediat următoare.
Recepţia pe fază se efectuează de către inginerul lucrării şi antreprenorul.
Documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.
Recepţia pe faze, se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

a) Pentru drenuri
- trasarea şi amplasarea căminelor
- executarea săpăturii la cotă
- realizarea radierului şi pozarea tubului drenant
- la realizarea umpluturii drenante
b) Pentru canalizări
- trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare
- executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine
- pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea
- realizarea radierului din gurile de scurgere şi căminele de vizitare
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi la realizarea
umpluturii la cota finală
c) Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de
cădere, ş.a.
- trasarea
- execuţia săpăturilor la cote
- executarea cofrajului
- montarea armăturii
d) Drenuri transversale de acostamentla realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse, se va pune la dispoziţia organelor de

control, cât şi comisiei de recepţie preliminară sau finală.
Recepţia
La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea, se va proceda la efectuarea recepţiei
lucrărilor, verificându-se:
- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale
şi a proiectului de execuţie
- dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în
totalitate
- dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora
- condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în
cursul execuţiei de către organele de control (client, inginer, etc.)
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se
consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări
cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Recepţia finală
La recepţia finală a lucrărilor, se va consemna modul în care s-au comportat lucrările,
dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
Lucrări de susţinere şi consolida re din beton simplu
Aceste lucrări cuprind:
- ziduri de sprijin din beton simplu, de rambleu sau debleu
- fundaţii adâncite de parapet din beton simplu
Execuţia zidurilor de sprijin din beton simplu, comportă următoarele

operaţiuni:
1. execuţia platformei de lucru
2. execuţia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturii
3. execuţia fundaţiei
4. execuţia elevaţiei
5. execuţia drenului din spatele lucrării
Descrierea operaţiunilor
Execuţia platformei de lucru

Platforma de lucru va avea dimensiunile conform proiect şi se va realiza din balast sau
piatră spartă.
Execuţia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturii
Săpătura se face pe tronsoane alternante de maxim 6,00 m lungime, în ordinea stabilită

prin proiect. Săparea pământului, se execută mecanizat şi manual, necesitând şi sprijinirea
malurilor pentru evitarea posibilităţilor de declanşare a unor fenomene de instabilitate.
Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice şi se execută odată cu săparea. În pământuri cu
infiltraţii de apă sprijinirile se execută cu dulapi verticali suprapuşi (al doilea rând de dulapi
se suprapune peste rosturile primului rând de dulapi) sau cu palplanşe astfel încât să se
formeze un perete etanş.
Când executarea săpăturilor implică dezvelirea unor reţele subterane existente (apă,
gaze, electrice, etc.), ce rămân în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora
împotriva deteriorării.
Dacă aceste reţele nu se cunosc şi apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri
lucrările şi se va anunţa beneficiarul pentru a lua măsurile necesare.
Betonarea fundaţiei
Betonarea fundaţiei se face după terminarea săpăturilor, betonul turnându-se
aderent la pereţii săpăturii rezultate. Demontarea sprijinirilor, acolo unde s-au realizat, se face
pe măsura umplerii săpăturii cu beton.
Turnarea betonului se realizează fără întreruperi, în straturi de 20-50 cm până la cota
din proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn, respectându-se regulile de
betonare prevăzute în Codul de practică CP 012- Betonul se vibrează.
Executarea rostului fundaţie-elevaţie prin crearea de praguri cu panta inversă şi
mustăţi de armătură PC52 (minim 8 buc/m de zid) , min. 20 mm.
Căderea liberă va fi asigurată sub 1,5 m înălţime. Se vor evita rosturile de lucru, iar în
caz că nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conform CP 012
Clasa minimă a betonului va fi C16/20.

Betonarea elevaţiei
Funcţie de tipul elevaţiei, operaţiunile principale, sunt:
- cofrarea elevaţiei conform prevederilor din proiect montarea tuburilor PVC tip M
Ø110 în barbacane pentru asigurarea scurgerii apelor
- turnarea şi vibrarea betonului în elevaţia zidului
Clasa betonului va fi conform proiectului de execuţie.
La execuţia turnării betonului în cofraje, se
verifică:
- dimensiunile în plan
- executarea corectă a cofrajelor cu cotele indicate în proiect
- verticalitatea cofrajelor şi existenţa măsurilor pentru menţinerea formei lor şi
asigurarea etanşeităţii
- asigurarea utilajului de compactare a betonului
- starea de curăţenie a cofrajelor, eventual curăţirea lor când este cazul
Pentru evitarea apariţiei unor solicitări interne datorită contracţiei, se recomandă
folosirea betoanelor cu agregate cu D max. cât mai mare posibil şi asigurarea unei
lucrabilităţii T2.
Timpul minim de decofrare este funcţie de tipul cimentului folosit la fabricarea
betonului şi funcţie de temperatura mediului.
Faza de decofrare se va executa cu atenţie, astfel încât muchiile şi feţele să nu fie
deteriorate. Eventualele defecte ale betonului se vor remedia.
Execuţia drenului din spatele lucrării
Pentru protejarea lucrării împotriva infiltraţiilor de apă, se realizează în spatele
acesteia un dren colector care evaluează apele prin barbacanele lucrării.
Drenul propriu-zis se realizează din zidărie din piatră spartă, pietriş sau balast conform
detaliilor din proiectul de execuţie.
Umplutura din dren s-a prevăzut învelită în filtru de geotextil. Aşternerea filtrului
geotextil, se face astfel încât fâşiile să fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca pământul să nu
pătrundă în corpul drenant. Se recomandă ca la margini fâşiile să fie cusute mecanic, în acest
caz suprapunerea lor putând fi de numai 2 - 3 cm sau corespunzător tehnologiei fabricantului
de geotextile.
La partea superioară a drenului se închide cu stratul sistemului rutier sau cu dop din
argilă bine compactată.
Materiale utilizate
Apa - trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 790 dacă nu provine din reţeaua
publică.
Cimentul
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reţetă la betonul specificat
în proiectul de execuţie şi va corespunde condiţiilor de calitate prevăzute in Codul de practică
NE 012-99 (Partea A).
Agregate
La prepararea betoanelor monolite şi a drenului, se va utiliza balast, nisip, pietriş,
piatră spartă, care trebuie să corespundă calitativ prevederilor din STAS 1667; 4606; SR 662
şi 667.
Cofrajele
Cofrajele sunt de inventar, executate industrializat şi trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- să asigure obţinerea formei şi dimensiunile prevăzute în proiect
- să fie etanşe pentru a nu pierde laptele de ciment
- să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar în timpul procesului de
betonare
- să fie prevăzute cu piese de asamblare
- să fie unse feţele care vin în contact cu betonul
- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele executate
Betoane
Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate, se va stabili de proiectant în funcţie de
condiţiile de lucru şi de sarcinile la care este supus. Compoziţia betonului se stabileşte pe
bază de încercări preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate.
În condiţii speciale pe timp friguros, se va ţine seama de temperatura materialelor
componente şi a betonului. Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare
schimbare de stare atmosferică. În timpul turnării trebuie avut în vedere ca betonul să umple
complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi nelăsând locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat în cofraje în maxim o oră, în cazul folosirii
cimenturilor obişnuite şi oră când se utilizează cimenturi cu proza rapidă sau când betonul
proaspăt are o temperatură peste 40 0C. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să aibă
agregatele segregate. În perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în
beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi
spălate după fiecare întrerupere de lucru.
La vibrarea betonului, se vor folosi mijloace mecanice de vibrare.
Geotextile
Ca filtru invers, se recomandă un geotextil cu caracteristicile tehnice conform

detaliilor de execuţie.
Verificarea calităţii
Platforma de lucru
Se verifică:
- respectarea elementelor geometrice în plan şi profil transversal
- realizarea platformei cu materiale corespunzătoare (prevăzute în proiect)
- asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuţiei
- semnalizarea punctului de lucru
Spălarea şi sprijinirea malurilor săpăturii
Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:
- poziţia în plan
- dimensiunile fundaţiilor
- măsurile de protecţia muncii, de siguranţă a circulaţiei
- natura şi starea de consistenţă a terenului de fundare
-verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fişele tehnologice
- concordanţa între situaţia reală pe teren şi datele tehnice prevăzute în proiect
- scrierea procesului verbal pentru lucrări ascunse
Execuţia cofrajelor
La terminarea execuţiei cofrajelor se verifică:
- alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire
- închiderea corectă a elementelor cofrajelor
- dimensiunile interioare ale cofrajelor
Betonarea lucrării
Se fac verificări atât la betonul proaspăt, cât şi la cel întărit:
-realizarea vibrării betonului
- temperatura betonului proaspăt, care la punerea în operă trebuie să fie mai de 5 0C
- calitatea betonului proaspăt prin recoltări de probe o lucrabilitatea betonului
- la staţia de betoane se ia câte o probă pe schimb şi tip de beton o calitatea betonului pus
în lucrare, se va aprecia ţinând cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor
încercării, probelor de verificare a clasei şi a interpretărilor rezultatelor încercărilor
nedistructive sau pe carote
- se va urmări şi durata maximă de transport a betonului funcţie de temperatura şi calitatea
cimentului
Decofrarea lucrării
Se verifică:
- aspectul elementelor decofrate
- dimensiunile zidului
- poziţia barbacanelor
Drenul din spatele lucrării

Se verifică:
- funcţionalitatea lui şi a barbacanelor

- dimensiunile drenului
- calitatea materialelor.
La toate aceste verificări se încheie:

- proces verbal de lucrări ascunse,
CALCULUL HIDRAULIC AL PODETELOR

Debitele de calcul vor fi determinate de regulă de către INMH. În cazul în care debitele de
calcul sunt determinate de alte unităţi este obligatorie confirmarea valorilor lor de către
INMH.
În cazul când în amonte există lucrări de reţinere a apelor ( baraje, iazuri, etc.) debitele
pentru dimensionarea podeţelor vor fi cele maxime ale evacuatorilor ( acestea se vor obţine de
la administraţiile respective ).
La podeţe situate în zona de confluenţă a căror capacitate de debit este influenţată de nivelul
apei din cursul principal de apă, nivelele de calcul se vor determină ca la art. 51din PD 95.
La verificarea podeţelor existente precum şi la prelungirea şi reconstrucţia acestora (în cazul
când lucrările anexe ar fi foarte costisitoare) debitul atenuat prin acumulare nu poate fi mai
mic decât debitul afluent care ar rezulta pentru durata de inundare permisă de plantele din
zona inundată.
Dimensionarea hidraulică a podeţelor cu albie neafuiabilă.
Dimensionarea hidraulică a podeţelor are ca scop stabilirea următoarelor elemente :
a) lumina podeţului necesară scurgerii debitelor de calcul, cu respectarea
prevederilor din acest normativ ( înălţimea de siguranţă, înălţimea de liberă trecere, viteza
admisibilă ) şi durata de inundare;
b) înălţimea podeţului ( hp );
c) adâncimea stratului de apă în amonte ( H ), în podeţ ( hn ) şi în aval de podeţ ( hav );
d) tipul de lucrări de consolidare a albiei sub podeţ şi în bieful aval (când sunt
depăşite vitezele admisibile).
Prin lumina podeţului cu o singură deschidere se înţelege distanţa între feţele interioare luată
la nivelul corespunzător debitului de calcul. La podeţe deschise, lumina se determină la
nivelul cuzineţilor.
La podeţele cu mai multe deschideri, lumina se obţine scăzând suma lăţimii pilelor din
distanţa între feţele interioare ale culeilor
(3) La podeţele oblice, cu feţele culeilor paralele cu direcţia de scurgere, lumina rezultă :
ln = lobl.∙sinψ
în care ,,lobl.’’ este distanţa între feţele culeilor pe direcţia căii de comunicaţie iar ψ oblicitatea
podeţului (unghiul între direcţia de scurgere şi axa căii – fig. 7.VI.)
Înălţimea ,,hp’’, în podeţ, este distanţa de la radier la faţa inferioară a suprastructurii.
În cazul când înălţimea este variabilă în lungul podeţului se ia valoarea cea mai mică.
Înălţimea de liberă trecere ,,h’’ la podeţele înecate aval, se determină la intrarea în podeţ
luându-se în considerare parţial şi remuul (, unde hr este remuul ) întrucât ridicarea nivelului
apei are loc în mare parte în afara podeţului, iar la podeţe înecate aval se determină la capătul
aval, unde înălţimea liberă este mai mică.
Înălţimea de siguranţă (garda) ,,ΔH’’ este înălţimea de la nivelul apei la debitul de calcul
până la cota platformei căii, la capătul amonte al podeţului. Se determină de la nivelul apei
din amonte în care este cuprins şi remuul.
Adâncimea stratului de apă la intrarea în podeţ ,,H’’ ( inclusiv remuul ) în regim de scurgere
cu nivel liber, depinde de adâncimea stratului de apă din podeţ ,,h n’’ şi de pierderea de energie
datorită rezistenţei la intrarea în podeţ.
- (2) Valoarea ei se determină cu relaţia generală:
H = hn + hr; hr =
în care :
vn = viteza apei în podeţ în m/s
vo = viteza apei în albie în amonte de podeţ, în m/s, la nivelul ridicat prin remuul de la intrarea
apei în podeţ ( se poate lua vo = vn ); la valori vo < 1,0m/s termenul se poate neglija.
φ = coeficientul de viteză ( conform PD95)
hn = înălţimea stratului de apă în podeţ în metri considerat ca un canal sau ca un deversor
după cum funcţionează podeţul şi se determină conform conform PD95.
g = acceleraţia gravitaţională ( 9,81 m/s )
Înălţimea stratului de apă în podeţ ,,hn’’ depinde de panta radierului, de valoarea şi forma
secţiunii, de rugozitatea albiei (n) şi de condiţiile de scurgere din aval de podeţ.
În cazul scurgerii cu nivel liber şi cu panta suprafeţei libere constantă în zona podeţului pe o
lungime amonte şi aval de cel puţin ( 3 ÷ 5 ) l n ( ln fiind lumina podeţului ), valoarea ,,h n’’ se
determină din relaţia generală :
Q = A∙C (7.4.)
în care :
A = suprafaţa secţiunii, în m2
R = raza hidraulică a secţiunii, în m
i = panta oglinzii apei (sau a radierului în lipsa acesteia), în m/m
C = coeficientul lui Chézy, care se determină cu formula :
C = sau din diagrama 5.II conform PD95.
n = coeficientul de rugozitate (din tabelele 5.I. şi 7.IV. conform PD95)
(3) Pentru secţiuni dreptunghiulare, trapezoidale, circulare şi ovoidale, valoarea ,,h n’’ se
poate determina uşor cu ajutorul tabelelor 7.XII; 7.XIII. şi 7.XIV., fig. 7.II. conform PD95,
dacă se cunosc valorile Q şi i, iar ln sau ø se aleg, ţinând seama de Hmax admis de condiţiile
locale. La podeţele care funcţionează ca deversoare cu prag lat neînecat ,,h n’’ este egal sau
mai mic decât ,,hcr’’.
(4) In cazul când apele din emisar pătrund în podeţ şi nivelul din emisar este mai mic
decât ,,hn’’, curba suprafeţei libere a apei se determină pe baza calculului de remuu, iar atunci
când nivelul este mai mare decât ,,h n’’ aceasta se determină ca la un deversor înecat. Pe baza
acestor date (pantă şi remuu) se determină debuşeul podeţului (art. 92 conform PD95.).
Pentru un debit dat Q şi pentru o formă de secţiune dată, înălţimea stratului de apă ,,h n’’
variază în funcţie de panta ,,i’’. Valoarea ,,hn’’ pentru care energia specifică a secţiunii este
minimă, se numeşte înălţime critică şi se notează cu ,,h cr’’; panta, secţiunea şi viteza
respectivă se notează cu : ,,icr’’, ,,Acr’’, vcr’’. La podeţe în regim cu nivel liber, condiţiile art. 82,
83 şi 84 conform PD95 determină ca scurgerea să se facă în regim critic.
Înălţimea critică ,,hcr’’ pentru un debit dat Q şi o secţiune oarecare, se determină cu relaţia
generală (Acr şi bcr fiind funcţie de hcr).
(7.5.)
în care, în afara noţiunilor cunoscute :
bcr = înălţimea oglinzii apei în regim critic – în m
Dacă se cunoaşte valoarea vitezei critice ,,vcr’’, adâncimea critica ,,hcr’’ se determină cu relaţia
:
hcr =;(Acr = bcr . hcr)
Dimensionarea hidraulică a podeţelor cu albie afuiabilă se face la fel ca la poduri, cu relaţia
6.2.
Amp = (7.30)
unde:
μm = φ · ε pentru podeţe cu o singură deschidere
μm = ε · e pentru podeţe cu mai multe deschideri
E=
vmL = viteza medie a apei în regim natural calculată numai pe lăţimea acoperită de pod (între
feţele culeilor ) înainte de afuiere.
Valorile coeficienţilor φ, ε, e sunt date în tabelele anexate.
Stabilirea luminii podeţelor ( Ln, b, Ø )
Stabilirea formei şi a dimensiunilor secţiunii transversale ale podeţelor se face pe baza
elementelor din profilul longitudinal al căii de comunicaţie, a debitelor de calcul , a nivelelor
apelor maxime în amonte şi aval şi pe considerente economice.
(2) La înălţimi mari de terasamente se vor prevedea podeţe tubulare ( în regim cu nivel liber
sau înecate ), fiind mai economice şi mai uşor de întreţinut, asigurând totodată şi
continuitatea căii.
Costul unui podeţ depinde, în mare măsură, de lumina lui şi în consecinţă ea trebuie aleasă
cât mai mică, atât cât să asigure scurgerea debitelor de calcul în bune condiţii, respectând
cotele maxime ale apelor din amonte şi viteza admisă de natura terenului albiei sau a
lucrărilor de consolidare.
(2) La albii bine conturate, lumina podeţului se va alege cel puţin egală cu lăţimea albiei
minore, pentru a se asigura scurgerea apelor medii ( care în general formează albia ) în
condiţii normale.
Dispoziţii constructive.
Amplasarea podeţelor faţă de axa căii de comunicaţie se va face ţinând seama de asigurarea
scurgerii apelor mari în condiţii normale.
În general se va căuta ca axul podeţului să fie normal pe axa căii, prevăzând eventual o
corecţie locală de albie acolo unde este posibilă cu un spor redus de cheltuieli.
În cazul când o amplasare oblică a podeţului nu poate fi evitată, se va căuta ca
oblicitatea să fie cât mai mică; în vederea reducerii costului şi a simplificării construcţiei, este
indicat ca oblicitatea să nu depăşească 450.
La căile de comunicaţii noi se recomandă ca podeţele să fie proiectate pentru regim cu nivel
liber fără a se ţine seama de acumulări, prin alegerea corespunzătoare a niveletei căii şi a
luminii podeţului.
La reconstrucţia podeţelor de pe căile de comunicaţii existente, în cazurile în care nu se poate
realiza o construcţie în regim de scurgere cu nivel liber, cu un spor redus de cost prin
ridicarea niveletei căii, podeţele se vor proiecta pentru regim de scurgere cu nivel liber, ţinând
seama de acumulări şi afuieri, sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru regim de scurgere
cu podeţul înecat în amonte, dar cu respectarea înălţimii de siguranţă ( garda ) ΔH.
Panta radierului sau a terenului se recomandă să nu fie mai mare de 6%, în vederea limitării
vitezei apei.
În cazul când panta albiei este mai mare de 6% se vor prevedea trepte de rupere a pantei.
Se recomandă ca panta minimă în zona podeţului sa nu fie sub 1%, pentru evitarea
depunerilor.
La podeţe cu lungimi mici şi cu pante mari se recomandă să se prevadă trepte la capete sau
mai multe trepte mici, de 0,2 - 0,40 m înălţime, în radierul podeţului.
La podeţe lungi şi pante mari, unde reducerea pantei numai cu 2 trepte la capete sau cu trepte
mici în radier nu este posibilă, se vor prevedea trepte mai înalte în interiorul podeţelor,
prevăzându-se tronsoane denivelate, cu rosturi de tasare.
La podeţe situate în profile mixte se vor prevedea în amonte puţuri de colectarea apelor
din şanţurile longitudinale ale căii.
Înălţimea treptei se recomandă să nu depăşească 3,0 m în scopul reducerii energiei apei în
cădere. Înălţimea liberă în podeţ, în dreptul treptei, sa nu fie mai mică de 1,20 m pentru a
permite accesul în podeţ. Pentru accesul în podeţ se vor prevedea trepte din oţel beton
ancorate în pereţi.
La capetele podeţelor, pe o lungime de cel puţin ( 4 ÷ 5 ). L n ( Ln = lumina podeţului ), panta
radierului se va racorda la panta albiei naturale, astfel ca să evite salturi hidraulice care ar
produce afuieri sau reducerea capacităţii de scurgere a podeţului.
La amenajarea podeţelor în amonte, pentru colectarea şi dirijarea apelor, pentru protejarea
albiei precum şi pentru racordarea podeţelor cu terasamentele căii şi cu malurile albiei se
prevăd diferite tipuri de lucrări, după condiţiile locale ale terenului şi în funcţie de
caracteristicile energetice ale curentului.
La podeţe situate în profile mixte sau în albii cu pante mari, se vor prevedea cunete
sau puţuri pentru distrugerea energiei apei şi pentru realizarea înălţimii necesare sub podeţ.
Pentru fiecare direcţie de colectare a apei se va prevedea câte o gură de deversare în cunetă
sau în puţ. Dimensiunile minime (în plan) ale unei cunete sau puţ vor fi de 1,0 x 1,50m
( pentru acces şi curăţire ).
La intrarea în podeţe se va prevedea un prag a cărui înălţime se alege după grosimea lamei
concentrate a apei ,,hk” ( hk ~ 0,3 , în care q se exprimă în m3/ml. iar h = înălţimea treptei )
minim însă 0,20 m.
Pereţii laterali ai puţului se vor prevedea normal pe zidurile întoarse ale podeţului şi se vor
racorda cu taluzurile terasamentelor.
La podeţe situate în albii adânci, cu maluri înalte, racordarea cu terasamentele şi cu podeţul
se va prevedea cu ziduri de sprijin sau cu taluzuri pereate.
La podeţe situate în albii largi, conducerea apei şi racordarea cu podeţul se va prevedea cu
sferturi de con, cu aripi sau prin teşirea capătului podeţului după panta taluzului.
Albia cuprinsă între lucrările de racordare din amonte ale podeţelor se va proteja cu pereuri
în cazul când terenul natural nu prezintă suficientă stabilitate în condiţiile respective de
scurgere a apei.
La podeţe cu deschideri mici ( sub 5,0m ) se recomandă pereerea albiei şi sub podeţ în vederea
protejării şi uşurării curăţării ei.
La capătul pereului se va prevedea întotdeauna un pinten, ale cărui dimensiuni se vor stabili
după natura terenului şi în funcţie de caracteristicile energetice ale curentului dar nu mai
mică decât adâncimea de îngheţ.
La amenajarea podeţelor în aval, în vederea protejării albiei, a terasamentelor căii şi a
podeţelor împotriva afuierilor şi distrugerilor precum şi pentru racordarea regimului de
scurgere din podeţ cu cel din albia aval (naturală sau corectată ) sunt necesare lucrări
corespunzătoare configuraţiei locale a albiei şi caracteristicilor curentului.
La podeţe situate în albie cu pante mari (peste 6%) şi maluri înalte se va prevedea una sau
mai multe trepte pentru distrugerea energiei curentului şi reducerea vitezei apei la limita
admisă de natura terenului din albie.
Numărul treptelor, lăţimea şi înălţimea lor, precum şi distanţa între trepte se stabilesc în
funcţie de lumina podeţului, de debit şi configuraţia albiei.
Distanţa între trepte se alege de (3÷5) h, ( h fiind înălţimea treptei ).
Lăţimea treptei va fi mai mare decât lumina podeţului, iar la ultima treaptă va fi egală cu
lăţimea albiei naturale sau corectate.
Pereţii laterali ai treptelor se vor prevedea în formă de ziduri de sprijin sau în formă de
taluzuri pereate.
Coronamentele zidurilor de sprijin sau a pereurilor vor avea o gardă peste nivelurile
corespunzătoare debitelor de calcul a cărei mărime se va stabili în funcţie de eficienţa şi
importanţa lucrării.
Grosimea patului de la baza treptei se va prevedea constructiv, cel puţin d = (0,20÷0,25) h, în
care h este înălţimea treptei.
La podeţe situate în albii largi şi cu panta sub 6%, unde are loc o racordare lentă a curentului
între podeţ şi albia din aval, lucrările de dirijare şi consolidare constau din sferturi de con sau
aripi şi pereerea patului albiei.
Consolidarea patului albiei este necesară în toate cazurile în care viteza medie a curentului
este mai mare decât viteza medie admisă de natura terenului din albie ( tabele 7.III conform
PD95).
Tipul de consolidare a patului albiei se determină cu ajutorul tabelului 6.II.b conform PD95
în funcţie de viteza medie a curentului ( v med ) şi de adâncimea medie a stratului de apă ( h med )
determinate la ieşirea din podeţ Lungimea albiei ,,la” ce trebuie consolidată se determină
aproximativ cu relaţia:
la =, (însă nu mai mică de 1,5Ht)
în care:
b / Ln / Ø – este lumina podeţului, iar
B – lăţimea albiei naturale ( sau corectate ) la bază.
Viteza medie a apei în secţiunea de trecere de la albia consolidată la albia naturală (corectată)
neconsolidată, nu trebuie sa fie mai mare decât viteza admisă de patul albiei neconsolidate.
Când acest lucru nu este posibil, în vederea evitării afuierilor la trecerea de la albia
consolidată la albia neconsolidată, lucrările de consolidare se vor prevedea la capătul aval cu
pinteni.
La viteze mari peste 2,0m/s, se va prevedea în faţa pintenului un pat de piatră brută, pe o
lungime de 1,5-3,0m.
Aceasta viteză se determină convenţional ( fenomenul fiind complex, cu variaţia în 3 direcţii)
relaţia:
vmed = (7.31)
în care:
hav = este înălţimea stratului de apă în albia din aval, la debitul de calcul;
B = lăţimea la secţiunea de trecere ( distanţa între capetele aripilor, a zidurilor de sprijin, a
sferturilor de con sau a malurilor ).
Pentru a se evita producerea eroziunilor laterale produse de vârtejuri la ieşirea curentului în
aval de podeţ, se vor prevedea şi consolidări la malurile albiei, cel puţin pe o lungime egală cu
lăţimea albiei şi pe o înălţime cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului apelor maxime.
Dacă la ieşirea din podeţ energia curentului este mare şi configuraţia albiei nu permite
executarea unor trepte pentru reducerea energiei, se vor prevedea construcţii speciale de
disipare a energiei, conform indicaţiilor din literatura de specialitate.
În situaţii speciale se vor respecta prevederile mentionate in acest articol.
- La podeţe închise lungi (sub platforme industriale, în staţii, triaje, etc.) şi cu înălţimi reduse,
sub 1,5 m (greu accesibile de la capete), se vor prevedea posibilităţi intermediare de acces de
pe platformă (puţuri de acces acoperite ).
- La prelungirea podeţelor (la dublări de linii, la lărgiri de drumuri etc.), podeţul existent se
va menţine în circulaţie dacă este în stare bună, s-a comportat bine în timp şi asigură
scurgerea debitului atenuat prin acumulare (la debitul de calcul corespunzător căii de
comunicaţie) la durata de inundaţie admisă de obiectivele din zona de inundaţie.
- Partea nouă a podeţului se va proiecta conform prevederilor din normativ PD95 şi
corespunzătoare condiţiilor speciale indicate dacă înălţimea de construcţie este obligată.
- Podeţul vechi urmează să se refacă în viitor, când se va dovedi ca necesar, la dimensiunile
părţii noi.
- În cazul când pentru podeţul nou rezultă o lumină mai mare decât la cel existent, se vor
prevedea între podeţe lucrări de racordare, care vor asigura cel puţin condiţiile de scurgere
existente.
- În cazul când prelungirea ce urmează să se execute este mai mică cu 50% faţă de lungimea
podeţului existent (în stare bună) însă insuficient pentru scurgerea debitelor cu probabilitate
de depăşire corespunzătoare căii de comunicaţie şi cu atenuările regimului de scurgere
respectiv, prelungirea se va prevedea cu caracteristicile podeţului existent (în vederea
reducerii investiţiei) urmând ca în viitor, când se va dovedi ca necesar, podeţul să se refacă
integral, cu respectarea prevederilor din normativ PD95.
- La refacerea podeţelor existente se va studia şi o eventuală mutare a amplasamentului
ţinând seama de forma albiei, de posibilitatea unei corecţii locale a albiei (în condiţii de
scurgere mai bune) şi de refolosirea eventuală a unei zidării, în cazul când lumina rezultată
este mai mare.
- Podeţele care funcţionează sub presiune se vor etanşa, pentru a se evita pătrunderea apei
din interiorul podeţului în corpul terasamentelor (podeţele existente la care se constată
infiltraţii, se vor tencui în interior).
-De asemenea, se vor lua măsuri pentru evitarea pătrunderii apei în terasamente pe la capul
amonte al podeţului, prin executarea unui strat impermeabil pe taluzul din amonte, pe toată
lungimea terasamentelor inundate din albia minoră, daca acestea sunt cu permeabilitate
ridicată (pământuri necoezive, nisipuri prăfoase şi prafuri nisipoase).
-La podeţele existente, a căror capacitate de scurgere este redusă în mare măsură de condiţiile
de intrare în podeţ (Ø mic) este indicat ( mai ales în cazul prelungirii lor în amonte) să se
sporească capacitatea lor (cu 10-15%) prin amenajarea specială a intrării în podeţ (timpane
hidraulice) dacă prin aceasta se poate realiza debuşeul necesar
Capacitatea de debit a podeţelor depinde de mai mulţi parametri ( caracteristicile geometrice
ale secţiunii transversale, condiţiile de intrare în podeţ, panta radierului, lungimea podeţului,
nivelul apei în amonte şi aval de podeţ, din emisar, rugozitate, regim de scurgere, viteza
admisă etc.) şi ca urmare determinarea ei nu se poate face decât dacă se cunosc aceşti
parametri (sau se aleg ).
La proiectarea podeţelor noi, la care se cunosc numai o parte din parametri ( panta, nivelul şi
viteza în albia naturală sau corectată şi natura terenului din albie ) restul parametrilor se aleg
astfel încât să corespundă debitelor de calcul.
Alegerea parametrilor se face conform indicaţiilor din capitolul VII secţiunea 5 şi secţiunea 6
conform PD95.
Calculul debuşeului podeţelor se face cu relaţiile de la art. 81 – 92 ( în funcţie de regimul de
scurgere ) sau cu ajutorul tabelelor corespunzătoare Nr. 7.X – 7.XIX. conform PD95
Pentru determinarea dimensiunilor podeţelor noi se procedează în modul următor:
 Se determină panta medie a albiei ( din cotele planului de situaţie ) sau panta medie a apei
înregistrate cu ocazia ridicărilor topo.
 Se întocmeşte o secţiune transversală prin axul podeţului cu ridicarea niveletei căii, cota
albiei în axă şi profilul terasamentelor.
 Se determină nivelul apei în albie ( naturală sau corectate ) în regim liber ( fără podeţ ), în
secţiunea podeţului.
 Se aleg dimensiunile secţiunii transversale conform indicaţiilor din capitolul VII conform
PD95 secţiunile 5 şi 6 condiţiile de intrare în podeţ, felul radierului, coeficientul de rugozitate,
viteza admisă.
 se determină lungimea aproximativă a podeţului, Lt, din secţiunea transversală pe podeţ.
 se determină ( aproximativ ) înălţimea stratului de apă “H” la intrarea în podeţ ( în cazul
când podeţul funcţionează în regim cu nivel liber ) cu ajutorul tabelelor nr. 7.X – 7.XI şi
7.XVII.
 Se calculează raportul Lt/h pentru a se stabili dacă podeţul funcţionează ca deversor sau
canal.
 Cu datele stabilite mai sus, debuşeul podeţului se determină cu relaţiile corespunzătoare
de la art. 81 – 92 sau cu ajutorul tabelelor nr. 7.X – 7.XIX.
Pentru verificarea debuşeului podeţelor existente datele necesare se obţin astfel:
 din relevee sau din planuri: caracteristicile geometrice ale secţiunii podeţului,
condiţiile de intrare în podeţ, nivelul maxim al apei, rugozitatea;
 din planul de situaţie: panta şi caracteristicile albiei;
 din sondaje: natura terenului albiei.
Debuşeul se determină cu relaţiile de la art. 81 – 92 sau cu ajutorul tabelelor 7.X – 7.XIX,
după regimul de scurgere şi caracteristicile podeţului.
Debuşeul obţinut se compară cu debitele de calcul, stabilind astfel gradul de apărare al
podeţului.
În exemplele de mai jos se dau indicaţii pentru rezolvarea diferitelor cazuri, folosind relaţiile
de la art. 81 – 92 şi tabelele . 7.X – 7.XIX.
Calculul hidraulic al podurilor şi podeţelor conţine prescripţiile şi recomandările cu caracter
tehnic precum şi metodele de calcul pentru rezolvarea următoarelor probleme :
a) stabilirea probabilităţii anuale de depăşire a debitelor maxime şi a debitelor de
dimensionare;
b) determinarea condiţiilor de scurgere a apelor în zona de traversare a cursurilor de
apă, în regim nemodificat;
c) determinarea debuşeului şi lungimii podurilor şi podeţelor pentru scurgerea
debitelor de calcul;
d) evaluarea afuierilor;
e) trasarea digurilor de dirijare.
Se aplică la proiectarea podurilor şi podeţelor de şosea şi de cale ferată peste cursuri de apă, a
pasarelelor şi a traversărilor de conducte peste râuri, precum şi la dublarea sau reconstrucţia
podurilor şi podeţelor existente.
Nu se aplică la proiectarea subtraversărilor de conducte şi instalaţii subterane.
La proiectarea lucrărilor de apărări şi regularizări ale albiilor pe cursurile de apă interioare
se va folosi ,,Normativul privind proiectarea lucrărilor de apărarea drumurilor, căilor ferate şi
podurilor’’ indicativ PD 161-2001.
Debitele de calcul pentru regimul natural de curgere stabilite conform art. 12 vor fi furnizate
sau confirmate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
La determinarea debitelor de calcul se vor folosi instrucţiunile şi standardele în vigoare.
Se numeşte debit de calcul valoarea debitului maxim teoretic în condiţii normale de
exploatare care trebuie luat în considerare pentru dimensionarea construcţiei.
La debitul de calcul se determină toate elementele principale ale podurilor şi podeţelor
(lungime, nivelul apelor, viteza de scurgere, adâncimi de afuiere, diguri de dirijare, etc.).
La podeţele închise se verifică garda faţă de nivelul platformei.
Prin debuşeu se înţelege debitul ce se poate scurge prin pod sau podeţ în condiţiile limită
fixate (nivel, viteze, apărări, remuu etc.).
La podurile şi podeţele peste albii cu teren erodabil se vor lua măsuri pentru asigurarea
stabilităţii infrastructurilor împotriva afuierii; STAS 10.111/1-77 recomandă ca
infrastructurile amplasate în zone afuiabile ale albiei cursului de apă, la care nu se iau
masuri pentru asigurarea stabilităţii, sa fie coborâte sub nivelul afuierilor generale şi locale
maxime, asfel :
a) la 2,50m sub nivelul afuierilor dacă adâncimea de fundare nu depăşeşte 10m sub
fundul albiei;
b) la 5,00m sub nivelul afuierilor dacă adâncimea de fundare depăşeşte 15 m sub
fundul albiei;
Între aceste valori se interpolează liniar.
În cazul în care se constată că există o tendinţă generală a coborârii talvegului
cursului de apă traversat, valorile de mai sus vor fi sporite cu 40%. Această prevedere se va
aplica şi în cazul fundării în roci ce se pot degrada în urma contactului cu apa şi aerul ca
urmare a coborârii talvegului.
La podeţele cu radier general sau cu albia protejată la care nu există posibilitatea de
afuiere, adâncimea minimă de fundare sub nivelul talvegului va fi cel puţin adâncimea de
îngheţ stabilită conform STAS 1709/1 - 90.
Fundaţiile aripilor se vor încastra minimum 1,00m, iar fundaţiile sferturilor de con
minimum 0,50m sub nivelul afuierii generale a albiei calculată în dreptul acestora.
Încadrarea podurilor şi podeţelor în categorii şi clase de importanţă din punct de vedere
hidrotehnic se face conform prevederilor STAS 4273-83 ţinând seama de caracterul definitiv
sau provizoriu al lucrării şi de tipul şi importanţa căilor de transport pe care este amplasată.
In funcţie de clasa de importanţă a podului sau podeţului se stabileşte, în conformitate cu
prevederile STAS 4068/2-87, probabilitatea anuală de depăşire a debitelor maxime.
Infrastructura podurilor şi podeţelor semidefinitive se proiectează la aceeaşi
probabilitate anuală de depăşire ca şi podurile şi podeţele permanente.
Trecerea podurilor şi podeţelor de la o clasă la alta, în cazuri justificate, se va face
conform prevederilor STAS 4273-83., clasificarea podurilor este conform PD95 .Pentru
efectuarea calculului hidraulic sunt necesare:
a) studii topografice;
b) studii hidrologice;
c) studii geotehnice;
d) date referitoare la comportarea în timp a podurilor existente pe cursul de apă
respectiv
e) date privind comportarea lucrărilor hidrotehnice din zona traversării;
f) date privind morfologia albiei, etc.
5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regulă unei recepţii
preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie
controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de
drenaj, canalizare, ş.a. acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de execuţie.
5.1. Recepţia pe faze
5.1.1. În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare
ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de
documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
5.1.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
5.1.3. Recepţia pe fază se efectuează de către Inginerul lucrării şi antreprenor, documentul
se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.
5.1.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării :
 trasarea;
 execuţia săpăturilor la cote;
 executarea cofrajului;
 montarea armăturii.
5.2. Recepţia la terminarea lucrărilor
5.2.1. La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea
recepţiei preliminare a lucrărilor verificându-se:
 concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de
execuţie;
 dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate
în totalitate;
 dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;
 condiţii tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările
consemnate în cursul execuţiei de către organele de control (client, inginer, etc.).
5.2.2. În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie la terminarea
lucrărilor şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a
acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat
unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
5.2. Recepţia finală
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă
au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
NOTĂ IMPORTANTĂ
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri,

normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinut prescripţiilor indicate în cadrul caietului de
sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii,
chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
Întocmit,
ing. Adrian CĂLIN

C.S. Evacuare Ape

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.S. Evacuare Ape

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUARE A APELOR

Pentru cerinţele prezentului se aplică termenii şi definiţiile următoare:

A1. Standardele şi reglementările tehnice menţionate ca documente de referinţă sunt

SR EN 197-1:2002; SR EN 197-1/A1:2004; SR EN 197-1/A3:2007

SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi

aplicare a SR EN 206-1, cu erata SR 13510:2006/C91:2008

Dale de beton. Condiţii şi metode de încercări, cu erata SR EN 1339:2004/AC:2006 ’

SR EN 1990:2004; SR EN 1990:2004/A1:2006; SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009. Eurocod.

SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor.

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.

SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel

SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1:

SR 3518:2009 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin măsurarea

variaţiei rezistenţei la compresiune şi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ

SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 9001:2008/AC:2009

Sisteme de management al calităţii. Cerinţe

SR EN 12350-1:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare

SR EN 12350-3:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe

SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare

SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin

SR EN 12390-2:2009 încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea

SR EN 12390-3:2009 încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a

SR EN 12390-5:2009 încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa la întindere prin

SR EN 12390-8:2009 încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub

SR EN 12504-1:2009 încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,

SR EN 12504-2:2002 încercări pe beton în structuri. Partea 2: încercări

SR EN 12504-3:2006 încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de

SR EN 12504-4:2004 încercări pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei de

NE 012-1/2008 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.2. Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şi evacuarea

1.1.3. În prevederile prezentului caiet de sarcini se cuprind :

1.2. Prevederi generale

1.2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

2. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

2.1. Materiale pentru mortare şi betoane

CEM II B Sensibil Redusă Beton, beton Necesită o tratare

CEM I CEM II A CEM II B CEM III A

42,5 N Viteză mare de atingere a Viteză mare de Viteză mare de

2.1.1.3. Condiţii speciale

2.1.1.3.2. Turnare pe timp călduros (>+ 25 °C)

Tabelul.2.2 - Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp călduros

2.1.2.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:

2.1.2.7. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte

Observaţii : În cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în nisip şi

2.1.2.8. Caracteristicile fizico – mecanice ale agregatelor să îndeplinească condiţiile de

2.2. Prefabricate pentru rigole, şanţuri şi casiuri

2.2.1. Elementele prefabricate pentru amenajarea rigolelor, şanţurilor şi

2.3. Controlul calităţii materialelor

2.3.1. Controlul calităţii materialelor

2.3.1.1. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi

Încercări preliminare şi înainte de utilizare a materialelor

3. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

3.1. Pichetarea lucrărilor

3.2. Execuţia săpăturilor

3.3. Amenajarea şanţurilor, rigolelor şi casiuri

4.1. Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea

A. Încercări preliminare de informare

Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă

C. Încercări de control de recepţie

A: Încercări preliminare de informare

- Elementele prefabricate de beton pentru santuri sunt inspectate de