STUDIUL ZONELOR

CU CONCENTRĂRI DE TENSIUNI
ÎN CAZUL CLĂDIRILOR
CU PEREȚI STRUCTURALI
DIN BETON ARMAT
 EFECTELE
DISTRUGĂTOARE
ALE CUTREMURELOR
CUTREMURUL SAN FERNANDO
DIN CALIFORNIA,
9 FEBRUARIE 1971
MAGNITUDINE MW=6,6

2
 EFECTELE
DISTRUGĂTOARE
ALE CUTREMURELOR

CUTREMURUL DIN TAIWAN,

16 FEBRUARIE 2016
MAGNITUDINE MW=6,4

3
 EFECTELE
DISTRUGĂTOARE
ALE CUTREMURELOR

CUTREMURUL DIN ROMÂNIA,

4 MARTIE 1977
MAGNITUDINE MW=7,4

4
SAN FRANCISCO, CALIFORNIA MESSINA, ITALIA TOKIO-KANTŌ, JAPONIA
18 APRILIE 1906 28 DECEMBRIE 1908 1 SEPTEMBRIE 1923
MW=7,9 MW=7,1 MW=8,2

Experiența tragică de la începutul sec. XX a unor orașe devastate de cutremure

distrugătoare (San-Francisco – 1906, Messina – 1908, și Tokyo-Kantō – 1923) a redirecționat
abordarea construcțiilor în zone seismice de la proiectarea gravitațională la proiectarea
5
antiseismică.

THOMAS PAULAY
(26 mai 1923 – 28 iunie 2009)
Profesor Emerit în Inginerie Structurală,
University of Canterbury, Noua Zeelandă
Profesorul neo-zeelandez THOMAS PAULAY a pus bazele
„METODEI PROIECTĂRII CAPACITĂȚII DE REZISTENȚĂ”, pe
care o descrie în modul următor:
„Într-un sistem structural se aleg de la bun început zone plastice
potențiale, care se dimensionează, și se alcătuiesc constructiv astfel,
încât să fie suficient de ductile.
Restul structurii se dimensionează
la capacități portante mai mari
decât în zonele plastice potențiale,
astfel încât să rămână totdeauna
în domeniul elastic. Se asigură
astfel situația în care mecanismele
alese de disipare de energie
rămân nemodificate chiar la
deformații mari ale structurii.”
 MECANISME FAVORABILE DE PLASTIFICARE

PERETE PLIN PEREȚI CUPLAȚI STRUCTURĂ DUALĂ CADRU

Articulația plastică la Articulații plastice la Articulații plastice la Articulații plastice la
baza peretelui extremitățile grinzilor de extremitățile grinzilor și extremitățile grinzilor
cuplare și la baza peretelui la baza peretelui izolat și la baza stâlpilor
 CEDAREA LA ÎNCOVOIERE
are loc prin strivirea betonului comprimat, după intrarea în
curgere a armăturii longitudinale întinse;
poate fi prevenită prin respectarea recomandărilor
normativului P100-1/2013 privind confinarea zonelor critice:
Lungimea zonei –
măsurată de la fibra
extremă
comprimată a
peretelui, și până la
secțiunea în care se
atinge deformația
ultimă a betonului
neconfinat.
MODURI DE CEDARE
Înălțimea zonei – reprezintă
ALE PEREȚILOR ZVELȚI
înălțimea zonei plastice CEDAREA SUB ACȚIUNEA MOMENTULUI
(critice) a peretelui, ÎNCOVOIETOR
măsurată de la cota
teoretică de încastrare.
 MODURI DE CEDARE ALE PEREȚILOR ZVELȚI
CEDAREA SUB ACȚIUNEA FORȚEI TĂIETOARE

Cedările datorate forței

tăietoare sunt cedări
casante, incompatibile cu
proiectarea clădirilor
ductile. Acestea se pot
preveni prin măsuri de
armare transversală
suficientă, doar până la
solicitările care cauzează
strivirea diagonalei de
beton comprimat. Dincolo
de această limită, cea mai
eficientă soluție este
mărirea secțiunii de
beton, sau utilizarea unei
clase superioare de beton.
 CEDAREA LA FLAMBAJ
apare atunci când:
zona comprimată are o înălțime mare;
lungimea articulației plastice depășește
înălțimea unui etaj.
Reducerea rigidității cauzată de fisurarea la
întindere favorizează flambajul tălpii, iar
după degradarea stratului de acoperire cu
beton apare flambajul inimii pereților
lamelari și al barelor comprimate
longitudinale.

MODURI DE CEDARE Stabilitatea pereților se asigură prin

ALE PEREȚILOR ZVELȚI prevederile de predimensionare a secțiunii
pereților și necesitatea introducerii de bulbi
CEDAREA DATORATĂ PIERDERII STABILITĂȚII și tălpi, dată de valoarea forței axiale
ZONEI COMPRIMATE determinate prin calcul seismic.
Este un tip de cedare
casant, datorat armării
transversale sau
longitudinale ineficiente.

Procesul de proiectare
obișnuit exclude armarea
transversală deficitară.

Armarea longitudinală
corectă poate fi adoptată
funcție de valoarea forței
tăietoare.

MODURI DE CEDARE ALE GRINZILOR DE CUPLARE

CEDAREA SUB ACȚIUNEA FORȚEI TĂIETOARE
 ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A GRINZILOR DE CUPLARE

ARMARE CU BARE ORTOGONALE ARMARE CU CARCASE ÎNCLINATE

Pentru clasa de ductilitate DCM, la Pentru clasa de ductilitate DCM, la
grinzile la care se respectă condiția: grinzile la care se respectă condiția:
STUDIU DE CAZ – PARTEA 1
DATE DE INTRARE. PRINCIPII CONSTRUCTIVE

○Regim de înălțime: P+8E;

Hwi 27,50
○Proporția de „perete zvelt”: 0   (stâlp
2,12 în
2 consolă);
lwi 13
hs 3,50
○Grosimea peretelui din condiții de asigurare a stabilității: bw    0,30m
12 12

○Amplasament: mun. Constanța, cu ag=0,20g și TC=0,7s;

○Materiale folosite: beton C30/37, oțel BST500C;

○Destinație: spații locative. PERETE STRUCTURAL

PRINCIPII DE ALCĂTUIRE

Contoso Ltd.
  ZONA CRITICĂ: conform CR2-1-1.1, zona A se extinde pe
înălţimea parterului şi a primului etaj (6,5m);
MODEL 1
 ÎNĂLȚIMEA RELATIVĂ A ZONEI COMPRIMATE: nu apare
CALCULUL LINIAR ELASTIC necesitatea introducerii tălpilor sau bulbilor la extremitățile
pereților: u  xu / lw   max  0,135(  2)

Armarea din condiții minime de Contoso

armare Ltd.
15
  ZONA CRITICĂ: conform CR2-1-1.1, zona A se extinde pe
înălţimea parterului şi a primului etaj (6,5m);
MODEL 2
 ÎNĂLȚIMEA RELATIVĂ A ZONEI COMPRIMATE: nu apare
CALCULUL LINIAR ELASTIC necesitatea introducerii tălpilor sau bulbilor la extremitățile
pereților:

Armarea din condiții minime deContoso

armare Ltd.
REDISTRIBUȚIA EFORTURILOR
ÎNTRE GRINZI ȘI MONTANȚI

CONLUCRAREA
MONTANȚILOR PRIN
INTERACȚIUNEA CU GRINZILE
DE CUPLARE

17
  ZONA CRITICĂ: conform CR2-1-1.1, zona A se extinde pe
înălţimea parterului şi a primului etaj (6,5m);
MODEL 3
 ÎNĂLȚIMEA RELATIVĂ A ZONEI COMPRIMATE: nu apare
CALCULUL LINIAR ELASTIC necesitatea introducerii tălpilor sau bulbilor la extremitățile
pereților: u  xu / lw   max  0,135(  2)

Contoso Ltd.
18
Armarea din condiții minime de armare
 VERIFICAREA ARMĂRII
VALORILE EFORTURILOR
LONGITUDINALE DIN STÂLPI
DE FORFECARE
ÎNCADRAREA EFORTURILOR DE
REZULTATE DIN PROGRAMUL DE
MODEL 3 PROIECTARE ÎN INTERIORUL CURBEI
CALCUL, DE PROIECTARE ȘI CAPABILE
STRUCTURA DUALĂ DE INTERACȚIUNE
 Pentru analiza neliniară, pereții se modelează cu elemente neliniare de
suprafață, care reproduce proprietățile efective ale betonului și oțelului, format
din:
1.unul sau mai multe straturi de armătură - comportare ideal elasto-plastică;
2.un strat de beton cu comportare neliniară;
3.un strat de beton cu comportare liniar elastică.

ANALIZA
NELINIARĂ
MODELAREA NELINIARĂ A
PEREȚILOR CU ELEMENTE DE
SUPRAFAȚĂ
 VERIFICARE DEPLASĂRI
RELATIVE DE NIVEL (SLS)

DEPLASĂRI REZULTATE DIN CALCULUL LINIAR ȘI CEL NELINIAR

ÎN BAZA ARMĂRII REALE A ELEMENTELOR

Verificarea deplasărilor relative de nivel consideră

comportarea construcţiei la cutremure mai frecvente
și de o intensitate mai mică, decât cutremurul de
proiectare, urmărind limitarea degradărilor
structurale şi nestructurale la un nivel redus, astfel
încât să fie necesare doar lucrări de remediere
neînsemnate.
 CURBA DE CAPACITATE (PUSHOVER)
Curba pushover reprezintă relaţia între forţa tăietoare asociată modului
fundamental de translaţie şi deplasarea la vârf. Analiza neliniară scoate în evidență
evoluția mecanismului de plastificare și a degradărilor construcției, pe măsura
sporirii forțelor laterale care simulează forțele de inerție ca răspuns la mișcarea
seismică, în timp ce încărcările gravitaționale rămân constante.
 FACTORUL DE
FACTORUL DE COMPORTARE q
MODEL COMPORTARE
q INIȚIAL DUPĂ CALCULUL NELINIAR

1. Perete plin q  3, 45 q  3  kw  u / 1  3,06

2. Pereți cuplați q  4,375 q  3,5  u / 1  5, 29
3. Structura duală q  4,375 q  3,5  u / 1  5, 6
4. Cadru q  4,725 q  3,5  u / 1  5, 6

Calculul neliniar aduce un aport semnificativ în procesul de

eficientizare economică a structurilor. În cazul unui recalcul
conform factorilor corectați, se poate reduce semnificativ
consumul de materiale (excluzând cazul în care alcătuirea
constructivă se adoptă după un procent minim de armare).

FACTORUL DE COMPORTARE
Factorul de comportare depinde de două
caracteristici: proprietățile de redundanță ale unui tip
de structură, și de suprarezistența sistemului
structural comparat cu un sistem ideal elasto-plastic.
Acest factor este constituit din 3 factori de comportare
parțiali.
 TABLOUL ARTICULAȚIILOR PLASTICE

PERETE PLIN PEREȚI CUPLAȚI STRUCTURĂ DUALĂ CADRU

CONCLUZII

TIPUL DE SISTEM STRUCTURAL DUCTILITATE RIGIDITATE

Încadrarea structurii în categoria Ductilitatea structurii Pereții structurali sunt
structurilor „cu pereți” sau este direct proporțională sisteme eficiente de preluare
„duale”, nu depinde doar de cu gradul de a solicitărilor seismice, care,
valoarea forței de bază pe care o nedeterminare a pe lângă o ductilitate
preia peretele, ci de întregul structurii, dar asta nu comparabilă cu cea a
răspuns seismic al clădirii, în este echivalent cu cadrelor, oferă o rigiditate
valori de deplasări și perioada rezistența structurii la suficientă, care protejează
proprie de vibrație. acțiuni seismice. elementele nestructurale.
STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- Betonul – rezistență la compresiune bună; rezistență la întindere redusă

betonul armat (armătură întinsă …);
betonul precomprimat.

- PRINCIPIUL PRECOMPRIMĂRII:
P P

P P

Comportarea deficitară a betonului la întindere este anulată prin

introducerea, înainte de încărcarea exterioară, a unei forțe de
compresiune prin intermediul armăturii de precomprimare.
În betonul precomprimat eforturile de întindere, produse de încărcările
exterioare, sunt reduse sau anulate de eforturile de compresiune inițiale
datorate precomprimării.
STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- PRINCIPIUL PRECOMPRIMĂRII:
compresiune + compresiune = compresiune puternică

compresiune + întindere = compresiune

σprecompr. + σM = σfinal

Încărcări exterioare tensiuni de întindere din încovoiere M .

Tensiunile de întindere din M sunt preluate prin decompresiune.
Compresiunea din M + Compresiunea din P (precomprimare) =
compresiune puternică a betonului.
Întreaga secțiune transversală este activă (comprimată).
- Forța inițială de compresiune permanentă este introdusă controlat în
beton prin intermediul barelor pretensionate din oțel.
Barele din oțel de înaltă rezistență solicitate la forțe de întindere
apropiate de capacitatea lor de rezistență sunt fixate în beton. La
transfer (după precomprimare) barele sunt lăsate libere și tind să-și
recapete lungimea inițială forța de compresiune în beton.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- PRINCIPIUL PRECOMPRIMĂRII:
- Precomprimare totală: întreaga S.T. comprimată.
- Precomprimare limitată: sunt admise eforturi mici de întindere în S.T.
- Precomprimare parțială: apar eforturi de întindere în S.T.

σc > fctd
Ap σc ≤ 0 σc ≤ fctd
∆σp w ≤ wmax

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

Funcție de posibilitățile de ancoarare a barelor de oțel pt.

precomprimare în beton, există:

- BETON PRECOMPRIMAT PRIN PREÎNTINDERE

P

- Toroanele de precomprimare se întind cu prese hidraulice fixate pe

reazeme puternice de capăt;
- Toroanele de precomprimare se blochează în reazemele de capăt;
- Betonul se toarnă în cofraje incluzând toroanele de precomprimare;
- După întărirea betonului, toroanele se eliberează la capete
transferând forța de precomprimare (faza de transfer) elementului
de beton (datorită tendinței de scurtare) prin aderență;
- Se pot aplica încărcările ext. asupra elem. din beton precomprimat.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- BETON PRECOMPRIMAT PRIN POSTÎNTINDERE

P

- Turnarea elementului din beton armat care conține canale;

- Toroanele sunt introduse în canale.
sau
- Postîntinderea poate fi realizată prin toroane exterioare
(în afara S.T.), fără toroane în interiorul elementului din beton.

- Toroanele sunt întinse prin prese hidraulice rezemate pe elementul

din beton transferul forței de precomprimare este continuu.
- După atingerea nivelului de tensiune dorit capătul toronului se
blochează pe elementul din beton.
- Se pot aplica încărcările ext. asupra elem. din beton precomprimat.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- AVANTAJELE FOLOSIRII BETONULUI PRECOMPRIMAT

Înteaga secțiune transversală este activă.
În comparație cu betonul armat, avantajele sunt:
- la încărcări de serviciu (în exploatare) elementele din beton
precomprimat nu sunt fisurate;
- elementele din beton precomprimat rezistă mai bine la coroziune,
atac chimic și penetrarea apei (fără fisuri);
- rigiditate substanțial mărită (S.T. activă în întregime);
- deoarece întreaga S.T. este activă, elementele din beton
precomprimat sunt mai zvelte (raportul L / h ↑); se pot compara cu
elementele din oțel;
- se folosesc betoane și oțeluri cu rezistențe superioare, economice
ca raport preț / rezistență.
- DEZAVANTAJELE BETONULUI PRECOMPRIMAT
- execuția mai complicată; necesită muncitori specializați;
- necesită dispozitive de ancoraj sau speciale, costisitoare.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- FOLOSIREA ELEMENTELOR DIN BETON

PRECOMPRIMAT

- structuri cu deschideri mari unde raportul încărcărilor

permanente / utile ↑ greutatea proprie a structurii este
importantă și necesită S.T. reduse;
- structuri și grinzi de acoperiș;
- structuri parter: hale industriale, supermarket-uri;
- grinzi de poduri cu deschideri mari, având diferite S.T.:
I, cheson, T, cu goluri, C;
- la clădiri: plăci precomprimate, panouri prefabricate
precomprimate, grinzi și stâlpi prefabricați;
- silozuri și rezervoare de mare capacitate;
- structuri impermeabile: rezervoare și conducte.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

- Folosind toroane drepte sau curbe

- preîntinse toroane drepte
- Se adoptă diferite forme de grinzi pt. a obține
precomprimarea totală în lungul întregii grinzi.
GRINZI CU O SINGURĂ DESCHIDERE

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

GRINZI PRECOMPRIMATE PRIN PREÎNTINDERE

- Fază sensibilă: la transferul forței de precomprimare elementul se
deformează în sus cu posibile fisuri la partea superioară.
Măsuri recomandate pt. evitarea fisurării la partea superioară:
a) S.T. variabilă;

b) folosirea mai multor toroane

rezultanta forței de precomprimare
excentrice P este plasată în excentricitatea forței
sâmburele central al S.T. rezultante de precomprimare
numai compresiune;

As
c) armarea la partea superioară
pt. a prelua întinderile la transfer.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

GRINZI PRECOMPRIMATE PRIN PREÎNTINDERE

- Grinzi cu secțiune I variabilă (grinzi principale):

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

GRINZI PRECOMPRIMATE PRIN PREÎNTINDERE

- Grinzi simplu rezemate drepte: pe care reazemă alte elemente plane
(plăci) planșee plane pt.
clădiri etajate.

- Grinzi cu secțiune I sau T drepte sau curbe la partea superioară:

- acoperișuri pt. structuri parter cu deschideri mari;

- talpa superioară poate

forma tablierul podului.
tablier de pod

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

GRINZI PRECOMPRIMATE PRIN PREÎNTINDERE

- Grinzi cu secțiune T constantă (grinzi secundare sau principale):

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

GRINZI
CONTINUE

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

BETON PRECOMPRIMAT PRIN POSTÎNTINDERE

- Dacă elementele prefabricate nu se pot utiliza.
- Pt. structuri cu deschideri mari (poduri).
- Toroane drepte sau curbe pt. anularea efectelor încovoierii.
- Grinzi drepte: deschideri scurte; cofraje simple.
Pierderi de tensiune mari din frecare. Dificil de executat.

- Pt. deschideri și încărcări mari: betonul și armăturile sunt folosite

economic; toroane drepte.
Excentricitatea optimă este dificil de aflat.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

BETON PRECOMPRIMAT PRIN POSTÎNTINDERE

- Toroane drepte sau curbe pt. anularea efectelor încovoierii.
- Grinzi curbe și toroane ușor curbate: înălțimea optimă a grinzii;
poziția optimă a toroanelor de precomprimare.

- Cabluri ancorate în puncte intermediare: forță de precomprimare

variabilă în lungul
elementului.

- Pt. asigurarea continuității pe reazeme: Beton monolit

se adaugă cabluri de capăt.

Toroane întinse
Cabluri de capăt plasate
înainte de montaj
și întinse după montaj

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

STRUCTURI PARTER
- Grinzi cu deschideri mari:

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

STRUCTURI PARTER
- Grinzi cu zabrele pt. deschideri mari:

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

STRUCTURI PARTER
- Console:

- Structuri simplu rezemate pt. a permite deformarea datorită

forței de precomprimare:

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

STRUCTURI ETAJATE
- Mai multe etape de precomprimare la diferite intensități:

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

STRUCTURI ETAJATE
- Etape de execuție:

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

PLĂCI
- simplu rezemate pe 2 laturi + - simplu rezemate pe 4 laturi
2 laturi libere

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

PLĂCI
BETON PRECOMPRIMAT PRIN PREÎNTINDERE
- Fâșii cu goluri:

Suma grosimilor
de plin dintre
goluri

- Elemente pt. planșee parțial prefabricate:

Beton turnat monolit

Plăci prefabricate

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

REZERVOARE PENTRU LICHIDE:

BETON PRECOMPRIMAT PRIN ÎNFĂȘURARE
(PRECOMPRIMARE CIRCULARĂ)
- realizate din beton turnat monolit sau elemente prefebricate.

Rezervor Inel orizontal

Secțiune verticală

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

REZERVOARE PENTRU LICHIDE:

BETON PRECOMPRIMAT PRIN POSTÎNTINDERE

- Rezervor realizat din elemente prefabricate asamblate prin

postîntindere (canale + toroane)

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

PODURI
BETON PRECOMPRIMAT PRIN POSTÎNTINDERE
- Poduri cu deschideri foarte mari (> 100 m):
- Console din segmente: elemente prefabricate asamblate prin
toroane postîntinse. Elemente prefabricate
Deschideri < 200 m.

> 180 m
Toroane postîntinse

- Poduri suspendate (folosesc de asemenea tehnologia în consolă).

Deschideri > 200 m.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT