Sunteți pe pagina 1din 10

2.

FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

2.1 Calculul sarcinii critice de flambaj la bara dreapta supusa la compresiune


Flambajul elastic al barelor drepte a fost abordat prima data de L. Euler care a calculat expresia sarcinii critice de flambaj Pcr in anul 1744. Se considera o bara avand aria sectiunii transversale A si rigiditatea EIy constante in lungul sau. Bara este articulata la ambele capete si solicitata la compresiune de o forta P (fig. 2.1). Flambajul se produce la o anumita valoare P = Pcr a acestei forte. Intr-o pozitie deformata a barei se observa ca intr-o sectiune oarecare de la cota x, avand deplasarea de incovoiere w (pe axa Oz) apare alaturi de efortul axial P si un moment incovoietor M .

Fig. 2.1 Flambajul barei dublu articulate Momentul incovoietor in sectiunea x este M = Pw si ca urmare ecuatia fibrei medii deformate este:

ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR

d 2w = M = Pw (2.1) dx 2 Aceasta ecuatie se poate scrie d 2w + 2 w =0 (2.2) dx 2 unde P 2 = (2.3) EI Ecuatia caracteristica a acestei ecuatii diferentiale este: r 2 + 2 =0 (2.4) de unde r1, 2 = i si ca urmare solutia ecuatiei diferentiale este de forma: w( x ) = A sin x + B cos x (2.5) Conditiile la limita la cele doua capete sunt: a) La x = 0, w = 0 si rezulta Asin0+Bcos0 = B = 0 Ca urmare: w( x ) = A sin x b) la x = L, w = 0 si deci AsinL = 0 Pentru respectarea acestei conditii exista urmatoarele doua posibilitati: A = 0 care presupune solutia banala w = 0, sau L = k unde k = 1, 2, .... Observatie: k = 0 ar insemna P = 0 sau L = 0. Ca urmare, o solutie nenula se obtine din 2 L2 = k2 2 si tinand seama de (2.3 ) rezulta: P 2 L = k 2 2 (2.6) EI de unde 2 EI k 2 P= (2.7) L2 Cea mai mica valoare a sarcinii critice de flambaj se obtine pentru k = 1 adica: 2 EI Pcr = (2.8) L2 Aceasta este cunoscuta sub numele de formula lui Euler. Daca bara are Iy Iz, Pcr are valoarea cea mai mica atunci cand se considera in calcul valoarea minima a momentului de inertie I = Imin: 2 EI min Pcr = (2.9) L2 Atunci cand bara flambeaza, forma deformata a barei este: kx w = A sin (2.10) L EI

1. FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

adica o sinusoida. Pentru k = 1 se noteaza cu P1 sarcina critica de flambaj, pentru k = 2 notatia este P2 si asa mai departe. Formele deformate pentru k = 1 si k = 2 sunt prezentate in fig. 2.2. unde EI este EImin (EIy sau EIz, dupa caz).

Fig. 2.2 Sarcina critica de flambaj pentru bara dublu articulata Se obtine P2 = 4P1, P3 = 9P1 si asa mai departe. De exemplu, in cazul din fig. 2.2, flambajul la forta P2 se poate realiza practic daca mijlocul barei este impiedicat sa se deplaseze lateral. Interes practic prezinta flambajul in cazul fundamental k = 1, care conduce la cea mai mica valoare a fortei care produce flambajul, data de relatia (2.9). Pentru alte cazuri de rezemare (alte conditii la limita), relatia care da sarcina critica de flambaj se stabileste in mod asemanator obtinandu-se: 2 EI min Pcr = (2.11) L2f unde Lf =kL se numeste lungime de flambaj. Ea reprezinta distanta dintre doua puncte consecutive de inflexiune ale formei barei in starea flambata. Cateva cazuri uzuale de rezemare sunt prezentate in figura 2.3 indicandu-se si coeficientul corespunzator k. Pentru bara articulata la ambele capete Lf = L, iar pentru bara dublu incastrata Lf = 0.5L. Cazul barei cu incastrare la un capat si articulata la celalalt conduce la Lf = 0.7L iar bara incastrata la un capat si libera la celalalt are Lf = 2L. Acestea sunt cazurile cele mai uzuale.

ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR

Fig. 2.3 Coeficientul k al lungimii critice de flambaj (cazuri uzuale) In cazul unei bare din componenta unei structuri de tip cadru plan de exemplu, coeficientul k are o valoare intermediara intre 0.5 (articulatie) si 1 (incastrare) functie de rigiditatile (EI) ale barelor vecine cu care bara in discutie este solidarizata (v. fig. 2.4).

Fig. 2.4 Lungimea critica de flambaj Lf =kL

1. FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

2.2 Flambajul in domeniul elastic si flambajul in domeniul plastic


Tensiunea de compresiune in bara, corespunzatoare fortei critice de flambaj Pcr este: I min P 2 EI min si punand Imin=A.imin2 unde i min = cr = cr = 2 A A Lf A este raza minima de inertie, rezulta: 2 2 EAimin 2E 2E cr = = = 2 (2.12) L2f A L2f i2 min unde cu: Lf = (2.13) i min s-a notat un coeficient adimensional numit coeficient de zveltete sau coeficient de subtirime. Relatia (2.12) reprezinta o variatie hiperbolica iar curba cr () este numita hiperbola lui Euler (v. fig. 2.5).

Fig. 2.5 Hiperbola lui Euler Formula lui Euler este valabila in domeniul liniar-elastic acolo unde materialul asculta de legea lui Hooke. Ca urmare cr < p (limita de proportionalitate). Pentru: 2 E 2 E p = 2 0 = (2.14) 0 p Coeficientul 0 depinde numai de materialul barei. Formula Euler este deci valabila daca > 0 (pentru bare zvelte). Daca pierderea stabilitatii are loc pentru < 0 fenomenul poarta numele de flambaj in domeniul plastic. Pe baza rezultatelor experimentale s-au propus diverse relatii analitice pentru

ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR

cr () in domeniul plastic, dintre care se prezinta o relatie simpla liniara, formula Tetmajer-Iasinski: cr = a b (2.15) valabila pentru [ p, c] si unde a, b sunt constante in MPa [N/mm2] care depind de natura materialului. De exemplu, pentru un otel cu E = 2,1.105 MPa, c = 240 MPa, in domeniul plastic cr = 304-1,12 , cu 0 = 105 si 1 = 57. Pentru un asemenea material curba cr () are trei zone distincte aratate in fig. 2.6.

Fig. 2.6 Zone tipice in cazul flambajului barelor a) Pentru < 1 curgerea materialului se produce inainte de aparitia flambajului. Se poate considera ca tensiunea limita este cr = c iar bara se calculeaza la compresiune. b) Pentru [ 1, 0] cr = a - b (flambaj in domeniul plastic) c) Pentru 0 cr = 2 E /2 (flambaj in domeniul elastic) La duraluminiu, relatia Tetmajer-Iasinski este cr = 372 - 2,12 cu 0 = 50 si 1 = 0 iar la fonta relatia este usor neliniara de forma cr = 761 - 11,8 + 0,0522 cu 0 = 80 si 1 = 0.

1. FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

2.3 Verificarea unei bare la flambaj


Pentru verificarea la flambaj se cunosc: - caracteristicile barei A, Imin, L, Lf - caracteristicile de material E, c, p, 0, 1 si a, b (din formula TetmajerIasinski). - coeficientul de siguranta prescris c Mai intai se calculeaza Lf I i min = min ; = . A i min functie de stabilindu-se in care dintre cele trei zone se face calculul. Coeficientul de siguranta la flambaj se defineste ca: P c f = cr = cr P Daca < 1 cf = c / cu = P/A Pentru [ 1, 0] cf = (a-b)/ Pentru 0 cf = 2 E /(2 ) = 2 E Imin/(Lf2 P) Daca cf c conditia de verificare la flambaj este realizata. Din experienta existenta in proiectare coeficientii de siguranta la flambaj care se prescriu pentru diverse categorii de piese sunt: - in constructii metalice 1,7-2,4 - in constructii din lemn 5-10 - pentru piese de masini 4-12 - pentru piese supuse la solicitari variabile 14-28

2.4 Dimensionarea la flambaj


In situatia de dimensionare A, Imin, initial nu se stiu. Se cunoaste insa materialul: E, c, p, 0, 1 si a, b (din formula Tetmajer-Iasinski). De asemenea se da coeficientul de siguranta la flambaj cf ce trebuie realizat in proiectare. Pentru evitarea fenomenului de flambaj (prin marirea valorii Pcr) sunt adecvate sectiunile care au momente de inertie apropiate sau egale si de valori mari. In acest sens sunt preferabile sectiuni inchise precum cele din fig. 2.7 a,b nerecomandabile fiind forme ale sectiunii prezentate in fig. 2.7 c,d si e (mai ales cand acestea au Iy >> Iz).

ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR

Fig. 2.7 Forme ale sectiunilor barelor supuse la compresiune In vederea dimensionarii, in prima faza se presupune ca ne plasam in cazul cel mai defovorabil si anume in zona flambajului elastic care are cr cel mai redus. In aceasta zona, din relatia: Pc f L2f P 2 EI min c f = cr = se scoate I min = dupa care se obtin A, imin, . P L2f P 2E Daca > 0, dimensionarea este corecta, in caz contrar se verifica realizarea ceeficientului de siguranta corespunzator cu zona flambajului in domeniul plastic sau cu zona compresiunii simple. Uneori este nevoie de cateva iteratii efectuate cu dimensiunile sectiunii transversale pana la o solutie satisfacatoare.

2.5 Formula lui Johnson


O alta relatie utilizata in domeniul flambajului plastic este formula lui Johnson, care reprezinta o dependenta parabolica cr = a - b2. Constantele a si b se determina din conditia ca pentru = 0, cr = c iar punctul de racordare la curba Euler sa se faca la 0, corespunzator unei valori a tensiunii egala cu jumatate din c ( v. fig.2.7). Rezulta imediat a =

2 Johnson este data de:

cr

iar

c2 2 2 E 2E , b= 0 = . Astfel incat formula c 4 2 E 2 0


c2 2 4 2 E
(2.16)

cr = a b2 = c

1. FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

Fig. 2.7 Formulele Euler si Johnson Pentru exemplificare, in figura 2.8 sunt date curbele corespunzatoare unui otel si unui aliaj de aluminiu folosite in aviatie. Fata de relatia TetmajerIasinski (ilustrata de figura 2.6) se observa ca in acest caz sunt delimitate numai doua zone: cea de aplicabilitate a formulei Euler (flambaj elastic) si zona flambajului in domeniul plastic unde se aplica formula Johnson.

Fig. 2.8 Exemple pentru formulele Euler si Johnson

ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR

2.6 Bibliografie
1. Buzdugan Gh., Rezistenta materialelor, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1986.
2. Timoshenko S.P. and Gere J.M., Theory of Elastic Stability, McGraw Hill Book Company, New York, 1961.

3. Ziegler H., Principles of Structural Stability, Gill-Blaisdell, Waltham, MA, 1968. 4. Bazant, Z.P., Cedolin, L., 1991. Stability of Structures: Elastic, Inelastic, Fracture and Damage Theories. Oxford University Press, New York.