A.I.E.B.

_ BOMBARDIER CRJ700_ 2014

1

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Aerospatial
Echipamente de bord si Instalatii de Aviatie

Proiect AIEB
Bombardier CRJ-700

Titular curs: Student:
Prof. dr. ing Grigore Octavian Muller Cojocaru Ionut - Ciprian
Profesor coordonator: Grupa:
Prof. As. Barbelian Mihai 945 EIA
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
2
Tema de proiect:
DIMENSIONAREA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC AL
AERONAVEI BOMBARDIER CRJ 700.

CUPRINS

1. Prezentarea generala a aeronavei
1.1. Scurt istoric
1.2. Descrierea aparatului

2. Calculul surselor electrice instalate
2.1. Consumatorii de energie electrica
2.2. Etape de zbor
2.3. Determinarea puterii surselor secundare de energie
2.4. Determinarea puterii surselor principale de energie
2.5. Determinarea puterii surselor auxiliare si de avarie
2.6. Calculul invertorului static

3. Calculul electric al retelei de bord in regim permanent de functionare
3.1. Ipoteze de calcul
a) Ipoteza sectiunii constant
b) Ipoteza sectiunii variabile




A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
3
DIMENSIONAREA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC AL
AERONAVEI BOMBARDIER CRJ 700


1. Prezentarea generala a aeronavei

1.1 Scurt istoric
Bombardier CRJ 700 este un avion regional creat si construit de Bombardier Aerospace in
Canada. Acesta a fost construit din nevoia de a avea aeronave mai mari pe rutele regionale.
CRJ 700 este o varianta imbunatatita a modelului CRJ200 si de dimensiuni mai mari, lansat in 21
Ianuarie 1997.
Bombardier CRJ700 este un avion cu 70 de locuri, el fiind un derivat al modelului CRJ200.
Numarul de scaune poate varia de la 66 pana la 78, pentru diverse modele. Aeronava CRJ700 are
in dotare un nou model de aripi cu lise de ultima generatie si un fuzelaj alungit si ingustat.
Primele avioane construite erau echipate cu doua motoare General Electric CF34-8C1 . Totusi
avioanele construite mai recent sunt echipate cu motoare standard 8C5, care sunt, in mare parte,
un model imbunatatit al lui 8C1. Majoritatea companiilor aeriene au inlocuit motoarele mai
vechi cu noile modele 8C5, in timp ce unele au pastrat modelele mai vechi de motoare 8C1 in
flota lor.
Modelul CRJ700 poate fi comandat in trei versiuni: Modelul 700 , Modelul 701 si Modelul 702.
Modelul 700 este limitat la 68 de pasageri, Modelul 701- 70 de pasageri, iar Modelul 702 poate
transporta pana la 78 de pasageri. De asemenea aeronava CJR700 vine in trei variante de
combustibil/greutate: varianta standard, ER si LR. Varianta ER are o capacitate mai mare de
combustibil care mareste raza de deplasare. Varianta LP impinge aceste valori si mai mult.
Aceasta din urma este comercializata sub numele de Challenger 870.
Primul zbor a avut loc pe data de 27 Mai 1999.
In 2008 aeronava CJR700 a fost inlocuita cu CJR700 NextGen, avand imbunatatiri, din punct de
vedere economic, si o cabina reconceputa, precum cabinele modelelor CRJ900 Nextgen si
CRJ1000 Nextgen.
In 2006 Avionul CJR700 a fost introdus in simulatorul de zbor Microsoft Flight Simulator ca un
avion demonstrativ, impreuna cu Lerarjet 45 si Robinson R22.
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
4
1.2. Descrierea aparatului

Dimensiuni:
ARIPA
1 Coarda la ncastrare 5.28 m
2 Coarda la extremitate 1.18 m
3 Anvergura suprafeei reduse 20.60 m
4 Unghiul de sgeat n bordul de atac 30.00
0
5 Grosimea maxim la ncastrare 0.55 m
6 Grosimea maxim la extremitate 0.25 m
7 Poziia grosimii maxime la ncastrare 1.06 m
8 Poziia grosimii maxime la extremitate 0.06 m
9 Unghiul profilului n bordul de atac 47.00
0
10 Unghiul profilului n bordul de fug 10.00
0

ELERON
1 Poziia axei de rotaie 0.15 m
2 Unghiul de sgeat n bordul de atac 15.00
0
3 Semianvergur 6.25 m
4 Coarda medie 0.85 m
5 Distana de la axul fuselajului la coarda medie 4.50 m
AMPENAJ ORIZONTAL
1 Coarda la ncastrare 2.50 m
2 Coarda la extremitate 1.03 m
3 Anvergura suprafeei reduse 8.78 m
4 Unghiul de sgeat n bordul de atac 30.00
0
5 Grosimea maxim la ncastrare 0.33 m
6 Grosimea maxim la extremitate 0.18 m
7 Poziia grosimii maxime la ncastrare 0.50 m
8 Poziia grosimii maxime la extremitate 0.22 m
9 Unghiul profilului n bordul de atac 15.00
0
10 Unghiul profilului n bordul de fug 10.00
0
PROFUNDOR
1 Poziia axei de rotaie 0.52 m
2 Unghiul de sgeat n bordul de atac 20.00
0
3 Semianvergur 4.17 m
4 Coarda medie 0.50 m
5 Distana de la axul fuselajului la coarda medie 2.18 m
AMPENAJ VERTICAL
1 Coarda la ncastrar 3.35 m
2 Coarda la extremitate 1.78 m
3 Anvergura suprafeei reduse 6.45 m
4 Unghiul de sgeat n bordul de atac 45,00
0
5 Grosimea maxim la ncastrare 0.49 m
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
5
6 Grosimea maxim la extremitate 0.36 m
7 Poziia grosimii maxime la ncastrare 0.64 m
8 Poziia grosimii maxime la extremitate 0,28 m
9 Unghiul profilului n bordul de atac 35,00
0
10 Unghiul profilului n bordul de fug 12,00
0
DIRECIE
1 Poziia axei de rotaie 1.27 m
2 Unghiul de sgeat n bordul de atac 30,00
0
3 Semianvergur 3,25 m
4 Coarda medie 0.85 m
5 Distana de la axul fuselajului la coarda medie 2.95 m
FUSELAJUL
1 Diametru fuselaj 2.70 m
2 Lungime fuselaj 29,85 m
3 Diametru fuselaj n dreptul ampenajului 0.2 m
4 Lungime vrf 2.64 m
5 Raza de rotunjire a vrfului 0,35 m
6 Lungime parte posterioar 6.16 m
7 Raza poriunii terminale 0,20 m
GEOMETRIE ANSAMBLU
1 Distana la ampenajul vertical 25.09 m
2 Distana pn la arip 13.21 m
3 Distana la ampenajul orizontal 27.53 m
4 Unghiul de calaj al aripii 2,00
0

5 Unghiul diedru al aripii 3.00
0

6 Unghiul de calaj al ampenajului orizontal 9,00
0
7 Poziia aripii -0,72 m
8 Poziia ampenajului orizontal 2.95 m
9 nlime de calcul 1000



Date tehnice (Specificatii):

Performante:
- Distanta maxima acoperita: 1218 NM (2255.73 Km)
- Inaltimea maxima atinsa: 41000 ft (12496.8 m)
- Viteza maxima de croaziera: 473 kts (875.9 Km/h)
- Mach (max): 0.85
- Distanta necesara decolarii: 5271 ft (1606.6 m)
- Rata de urcare: 2000 ft/min (10,16 m/s)
- Distanta necesara aterizarii: 5087 ft (1550.5 m)

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
6
Motorizare:
- Marca/Model: 2 x General Electric CF34-8C5 Turbofan
- Putere: 56,4 kN

Greutate si capacitate:
- Greutate maxima de decolare: 73000 lbs (33112.2 Kg)
- Greutate maxima de aterizare: 67000 lbs (30390.6 Kg)
- Incarcatura maxima acceptata: 18055 lbs (8189.6 Kg)
- Greutate fara combustibil: 62300 lbs (28258.8 Kg)
- Capacitate combustibil utilizabil: 19592 lbs (8886.7 Kg)
- Capacitate rezervor: 2902 gal (10985.26 litri)

Avionica:
- Marca/Model: Rockwell Collins Pro Line 4 six-screen EFIS/EICAS

Energia electric:
- Furnizat de un generator electric Hamilton Sundstrand, cu dou generatoare de
antrenare integrate ce furnizeaza 40kVA.
- Unitatea auxiliar de putere Honeywell.
- Aeronava este echipat cu un sistem de detectare a incendiilor Walter Kidde.


Tipul aeronavei (Destinatie): Avion de transport pasageri cu raza de actiune medie.


A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
7
Aranjament interior
Cabina CRJ700 ofer locuri confortabile pentru 70 de pasageri. Comparativ cu seria
CRJ200, ferestrele din seria CRJ700 au fost ridicate patru inci (10,16 cm), pentru a aduga mai
multa lumina naturala.


Stilul este foarte mult standardizat pentru toate companiile aeriene care opereaz
aeronava CRJ700 . Majoritatea companiilor aeriene configureaza acum interiorul CRJ700 cu
dou locuri de clas ( clasa I i Economie / clasa Regular ) .
n interiorul cabinei tipice CRJ700 , primele 2-3 rnduri / 6-9 scaune sunt configurate
ntr-o seciune de clasa I . Restul scaunelor sunt destinate pentru relaxare ntr-o configurare de 2
pe 2 .
Exist, de asemenea, companii aeriene care opereaz aeronava cu economie cu numai o
clasa de relaxare n interiorul cabinei Bombardier CRJ700 .
Interiorul CRJ700 are o nlime de 6 ft si 2 inchi. Cele mai multe cabine CRJ700 au , de
asemenea, un grup sanitar / toaleta la bord .
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
8


A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
9

Cabina de pilotaj:
Lungime 20,78 m (68 ft 2 in)
Limea max: la linia median 2,57 m (8 ft 5 in)
la nivelul podelei de 2,13 m (7 ft 0 in)
Inaltime maxima 1.89 m (6 ft 2 in)
Suprafaa podelei, cabina de pilotaj fr 42,8 m2 (461 sq ft)
Volum 75.95 m3 (2682 cu ft)
Volumul bagajelor (total) 23,3 m3 (824 cu ft)

Cabina de pilotaj a Bombardier CRJ700 este foarte similara cu a CRJ200. Aspectul
tuturor controalelor i caracteristicile cabinei de pilotaj CRJ700, sunt aproape la fel ca si
CRJ200.
Ca i n cazul tuturor aeronavelor seriei CRJ, cabina de pilotaj conine Linia Pro
Rockwell Collins 4, sistem de avionic ce are ase ecrane. In interiorul cabinei de pilotaj CRJ700
sunt situate locurile pilotilor i un jumpseat. Consola central gzduiete unitile de FMS,
comenzile clapetei, clapeta de control, de control radio i diverse switch-uri i butoane pentru
alte elemente. Puntea de zbor CRJ700 poate conine, de asemenea, un display head-up sau
unitate HUD / HG (un element optional).

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
10



Motorizare
Bombardier CRJ700 este echipat cu 2 motoare General Electric GE CF34 - 8C1 - GE
CF34 - 8C5B1.
De cand CRJ700 a luat primul zbor, n 1999, au existat dou motoare diferite. Motorul
CRJ700 iniial a fost General Electric ( GE ) CF34 - 8C1 . Certificat de FAA, la sfritul anului
1999, motorul Bombardier CRJ700 a fost primul din seria CRJ controlat electronic - FADEC
(Full Authority Digital Engine Control - electronically controlled ) . Motorul GE CF34 - 8C1
este capabil s produc o for maxim de 56,4 kN.
Specificatii GE CF34 - 8C1 :
Traciune maxim la decolare: 6255 Kg
Tractiune normala la decolare: 5747 Kg
Traciune maxim continu : 6022 kg
Lungime : 386.79 cm
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
11
Diametru: 154.07 cm ( diametru maxim )
Greutate : 1226 kg ( include combustibil rezidual i ulei ) .
Al doilea motor Bombardier CRJ700 - GE CF34 - 8C5B1:
n mai 2005, urmtorul motorul CRJ700 ,General Electric CF34 - 8C5B1 a fost anunat
ca fiind disponibil pentru avionul CRJ700. GE CF34 - 8C5B1 este un derivat almotorului
CRJ900 ,CF34 - 8C5 . Motivul pentru comutarea motoarelor CRJ700 a fost de a exista o legatura
mai comuna, cu motorul CRJ900 i la costuri de operare mai mici . CF34 - 8C5B1 are aproape
aceeai forta ca si motorul CRJ700 anterior. Ambele motoare CRJ700 au aprobare FAA si pot fi
folosite alternativ) la bordul aeronavei CRJ700 ( n conformitate cu AFM ) .
Specificatii GE CF34 - 8C5B1 :
Traciune maxim la decolare: 6255 Kg
Tractiune normala la decolare: 5747 Kg
Traciune maxim continu : 6023 kg
Lungime : 384.98 cm
Diametru: 154.07 cm ( diametru maxim )
Greutate : 1260 kg ( include combustibil rezidual i ulei ) .

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
12
Avionica
Sistemul de avionica folosit in liniile CRJ 700 sunt alimentate de catre Linia Pro
Rockwell Collins 4.
Exist dou ecrane de zbor primare i 4 afiaje multifuncionale. Cele dou afiaje
multifuncionale n faa pilotului / co-pilotului afieaz, de obicei, informaii de navigare de la
sistemul de avionic CRJ700. Unitatea FMS, Collins FMS-4200, mai face parte din sistemul de
avionic CRJ700. Din sistemul de avionica mai fac parte dou sisteme de referin de altitudine
(AHRS) si un sistem de evitare (TCAS II).


Trenul de aterizare
Trenul de aterizare pentru Bombardier CRJ700 a fost iniial dezvoltat de ctre
Aerosystems Coltec Industries / Menasco. Coltec a fuzionat cu Goodrich n 1999 i Goodrich a
devenit productorul trenului de aterizare CRJ700. Goodrich apoi a fuzionat cu United
Technologies Corporation n 2012, ceea ce face United Technologies producatorul oficial al
trenului de aterizare folosit pe CRJ700.
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
13
Acesta este un angrenaj de configurare tricilu controlat hidraulic. Trenul de aterizare de
tip nas este pe deplin manevrabil de catre o carma situata pe partea stng a cabinei de pilotaj.




Sistemul auxiliar APU - RE220 RJ

Blocul de alimentare auxiliar este de tip Honeywell RE220 RJ APU (oficial: RE220
[RJ]). Acesta a fost cunoscut anterior ca Allied Signal RE220 RJ APU, nainte de fuziunea dintre
AlliedSignal i Honeywell.

Specificaii:
Greutate (Include Accesorii): 108.0 kg
Zona de evacuare: 613.1 cm2
Suprafata de intrare: 677.4 cm2

- Este certificat pentru a porni si opera la niveluri de zbor de pn la 13106 metri.
- Generator de energie electric 45kW.
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
14













A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
15
Sistemul electric (scheme electrice):


A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
16
Sistemul distributiei de C.A.
Puterea electrica de curent alternativ pentru sistemul electric al aeronavei este asigurata
de catre 2 motoare actionate, generatoare integrate pneumatic (Integrated Drive Generators), ce
alimenteaza tot sistemul de C.A., in timpul procedurilor normale. Un generator auxiliar (APU)
asigura sursa de putere C.A. de rezerva, in zbor, daca un IDG nu este operabil sau cand aeronava
este la sol, cu motoarele oprite. Daca toata puterea de C.A. se pierde in zbor, se asigura de
urgenta C.A. de catre un generator actionat pneumatic - ADG (Air-Driven Generator).


Sistemul distributiei de C.C.
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
17
Aeronavei ii este furnizata putere electrica de curent continuu de catre 4 B.T.R.-uri si 2
baterii (principala si auxiliara-APU).
- Sursele de curent alternativ sunt convertite in curent continuu cu ajutorul B.T.R.-
urilor, la tensiunea nominala (Un) de 28V c.c.
- Bateriile sunt in numar de 2, una principala si alta auxiliara.
o Cea auxiliara este situata in compartimentul de echipamente la pupa.
Tensiunea sa nominala este de 24V c.c. si capacitatea de 43 Ah.
o Cea principala este situata in compartimentul echipamentelor de bord, in
botul aeronavei. Tensiunea sa nominala este de 24V c.c. si capacitatea
de 17 Ah.

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
18
2. Calculul surselor electrice instalate

2.1. Consumatorii de energie electrica
Sursele electrice de bord sunt acelea care asigura energia electrica necesara functionarii
instalatiei electrice de bord. Pentru a putea determina aceste surse electrice este necesar un
calcul al puterii electrice totale instalate.
In functie de regimul de functionare, consumatorii pot fi:
- cu regim permanent de functionare (P) - aceia care consuma energie din reteaua electrica
in toate fazele zborului
- cu regim de scurta durata (SD) - aceia care functioneaza o perioada scurta de timp in
raport cu timpul necesat misiunii
- cu functionare de lunga durata (LD) - aceia care functioneaza un timp de cateva ori mai
mare decat cei de scurta durata
Pentru determinarea bilantului energetic consumatorii au fost grupati in urmatoarele
categorii functionale:
- Sistemul electroenergetic de cc;
- Sistemul electroenergetic de ca:
o General (echip. de c.a.)
o Sistemul de incalzire, degivrare, ventilatie
o Instalatie de iluminat
o Instalatii de semnalizare
o Aparate de bord, pilotaj si navigatie
o Instalatii radiotehnice
o Instalatie de combustibil si ulei
o Instalatii antiincendiu si menajere

2.2. Etape de zbor
Pentru determinarea puterii instalate la bord este necesar a se determina timpul de
functionare a consumatorilor, in ipoteza de functionare normala si in regim stabilizat. Astfel,
misiunea de zbor, care in cazul nostru este de 272 min, este impartita in etape de zbor cu o
durata determinata, in decursul careia functioneaza echipamentele specifice.
Putem considera ca aceste etape sunt:
- pregatirea de zbor: aeronava este la locul de parcare pe aerodrome si sistemul
electroenergetic de bord este functional. Aceasta etapa cuprinde reglarea parametrilor
initiali ai misiuni; initializarea sistemului de calcul si navigatie; imbarcarea pasagerilor;
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
19
incarcarea postei si a alimentelor; inchiderea si zavorarea trapelor; testul de functionare a
sistemelor de control automat al avionului, al aparaturii de bord si navigatie; actionarea
sistemului de semnalizare si iluminare; se cere permisiunea turnului de control pentru
pornirea motoarelor si rularea catre punctual de start. Durata acestei etape este de
aproximativ 15 minute. Pentru regimul de lunga durata se considera un timp de
functionare de 5% din regimul P, iar pentru regimul de scurta durata 0.8% din P.

- rularea: in cadrul acestei etape se considera ca aeronava este gata sa-si indeplineasca
misiunea, face etapa de taxi pana la punctual de start pentru alinierea la decolare. Etapa
dureaza 7.60 minute.

- decolarea:este etapa din misiunea de zbor in care aeronava de la punctual de start, cu
franele puse I se pun motoarele in plin si la permisiunea turnului de control incepe
accelerarea pe pista de decolare in vederea desprinderii de la sol. Durata este de 2.40 min.
- urcarea la plafon: cuprinde etapa de urcare a aeronavei de la desprinderea de la sol,
pana la inaltimea la care se face zborul de croaziera, respective zborul in conditii
economice pentru aeronava de transport sau de pasageri.Durata acesteia este de 15 min.

- zborul de croaziera:se considera un zbor uniform la o altitudine aleasa, dar
constanta.Aceasta etapa dureaza cel mai mult, respectiv, 180 min.

- coborarea: etapa ce cuprinde un dialog cu turnul de control, inscrierea avionului pe
panta de coborare si aducerea aeronavei la un nivel intermediar de zbor, de unde incepe
aterizarea. Durata acestei etape este de aproximativ 15 min.

- aterizarea: cuprinde procedurile de aterizare si de termina cand aeronava atinge cu trenul
de aterizare solul. Aceasta etapa dureaza aproximativ 2.4 min.

- rularea: operatie ce cuprinde parcurgerea pistei de aterizare, franarea avionului, etapa de
taxi, parcarea si oprirea motoarelor. Durata acestei etape este de 7.6 minute.
Astfel se calculeaza timpul maxim de zbor dupa formula:
max
max
0.8
croaziera
R
t
V
=

, de
unde rezulta timpul maxim de zbor este: 272 minute.

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
20


Deci timpul rezultat pentru fiecare etapa este:





2.3. Determinarea puterii surselor secundare de energie

Avand in vedere misiunea aeronavei in studiu, precum si avantajele sistemului electroenergetic
de current alternativ, aeronava va fi echipata cu sistem electroenergetic de c.a., deci sursa
primara de energie(generatorul) este de c.a., sursa secundara este de c.c. Acesta se calculeaza
folosind metoda valorii medie ponderate cu timpul (V.M.P.). In acest caz, relatia de calcul a
puterii este :

Daca pe intervalul [ti, ti+1] sarcina I are puterea constanta (Pi=const.) si puterea medie se poate
scrie:

Unde Pi este puterea unui consummator de c.c. din Anexa Puteri (etape de zbor) C.C., iar ti
este timpul de functionare a respectivului consummator.
1
1
1
n
i
i
med
n
i
i
Pdt
P
t
+
=
=
=

}

1
1
1
1 1
1 1 1
|
n
n n
i
i
i i i i
i
i i
med
n n n
i i i
i i i
Pdt
P t P t
P
t t t
+
+
=
= =
= = =

= = =

}

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
21
Se presupune ca:
,
=timpul maxim de zbor al aeronavei.
Folosind puterea medie consumata de receptorii de c.c se determina puterea unui BTR cu
formula:
med
BTR
P
P
n q
=

,
Unde
BTR
P
este puterea unui BTR, qeste randamentul BTR-ului, iar n este numarul de BTR-uri
folosite pe avionul ales.

Am ales:
0.7
4 n
q =
=


Din calculul realizat in foaia de lucru Excel, rezulta valoarea puterii unui BTR ca fiind:
3964.062
1415.73 1.415
4 0.7
BTR
W
P W kW = = =

Cum cos
BTR
P S = , se calculeaza puterea aparenta echivalenta in c.a a consumatorilor de c.c cu
relatia de mai jos, alegand cos 0.8 = :
cos
BTR
P
S

= ,
Rezultand:
1.415
1.769
0.8
S kVA = =

max
1
zbor
n
i
i
t t
=
=

max
zbor
t
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
22
Cu ajutorul tabelului puterilor consumatorilor de c.c, respectiv puterea totala a
consumatorilor corespunzatoare fiecarui regim de functionare si fiecarei etape de zbor, se
traseaza graficul de sarcina normala a consumatorilor de c.c:



2.4.Determinarea puterii surselor primare de energie
Folosind tabelul consumatorilor de c.a se calculeaza puterea medie activa consumata, cu ajutorul
valorii medii ponderate:

1
1
3.964
n
i i
i
med
n
i
i
P t
P kVA
t
=
=

= =

,
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
23
unde P
i
este puterea unui consumator de c.a din tabelul de consumatori , iar t
i
este timpul de
functionare a respectivului consumator.
Puterea reactiva se determina analog
1
1
51.703
n
i i
i
med
n
i
i
Q t
Q kVA
t
=
=

= =

,
Iar puterea aparenta este:
2 2
med med med
S P Q = +
.

Din calcul rezulta puterea medie aparenta totala ca fiind:

51.855
med
S kVA =
.

Avand in vedere ca aeronava dispune de 2 generatoare de 45kVA fiecare, aceasta putere medie
aparenta reprezinta aproximativ 57.61% din puterea maxima disponibila.






A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
24
Cu ajutorul tabelului puterilor consumatorilor de c.a, respectiv puterea activa totala a
consumatorilor corespunzatoare fiecarui regim de functionare si fiecarei etape de zbor, se
traseaza graficul de sarcina normala a consumatorilor de c.a. :


2.5. Determinarea puterii surselor auxiliare si de avarie

Pentru a se obtine siguranta maxima in exploatare, toate sistemele de pe aeronava sunt cel putin
dublate. Conform acestui principiu si sursele de energie sunt triplate. Sursa principala de energie
o constituie generatoarele montate pe motoare (in numar de doua, cate unul pe fiecare motor), iar
sursele auxiliare sunt generatorul angrenat de turbogeneratorul APU (Auxiliary Power Unit) si
acumulatoarele (care constituie si sursa de avarie a aeronavei). In general APU-ul este utilizat la
sol, furnizand energia necesara sistemului electroenergetic la locul de parcare, si in zbor cand se
defecteaza un motor\generator. In acest caz APU-ul este echipat cu un generator identic cu cele
de pe motoare deci este capabil sa alimenteze consumatorii in caz de avarie.


A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
25
Acumulatoarele dubleaza APU-ul in caz de avarie si trebuie sa mai indeplineasca functiile:
- Sa asigure porniea autonoma a APU-ului in 4 incercari
- Sa acopere varful de sarcina pe durata zborului
- Sa permita alimentearea aparaturii radio pe timpul avariei

Calculul capacitatii acumulatoarelor implica existenta unei situatii critice de avarie. Presupunem
aceasta situatie ca fiind aceea cand aeronavei I se defecteaza sistemul electroenergetic principal
si, de asemenea, si sistemul auxiliar de energie (APU-ul). In acest caz, acumulatoarele se
calculeaza pentru a putea asigura funcitonarea normala a aparaturii minime necesara navigatiei, a
aparaturii radiotehnice si a sistemului de comanda al aeronavei maxim 30 de minute ziua si 20 de
minute noaptea (pe timp de iarna), timp care se considera suficient pentru o aterizare imediata pe
cel mai scurt aeroport sau gasirea unui teren in vederea unei aterizari fortate. In continuare se
intocmeste tabloul consumatorilor de avarie cu ajutorul caruia se traseaza graficul de sarcina de
avarie. Se planimetreaza acest grafic rezultand aria A si coeficientul de scara s. Cu aceste date si
considerandu-se ca capacitatea la trecerea pe avarie este de 80% din capacitatea ei nominala iar
la sfarsitul timpului de alimentare capacitatea ei este de doar 20% din cea nominala,
dimensionarea acumulatorului se face folosind formula mediei ponderate, astfel, capacitatea
acumulatorului este:
1 var
var
60
n
i i
i a ie
n a ie
P t
t
Q
U t k
=

=

Unde coeficientul k= 0.5 0.6 si tine cont numai de proportia de folosire a acumulatorului, iar
i
t este timpul de functionare a acumulatorului.
Din calcule rezulta valoarea acumulatorului ca fiind:

3964.06 20
78.65
28 20 60 0.6
Q Ah = =



Se utilizeaza 2 acumulatori NiCd, cu capacitatea de 43 Ah.
A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
26
Prin urmare, iata tabelul de valori calculate:
Suma timpi [min]: 237.8908

Puterea totala medie [W] 3964.062806
Factor de folosinta a acumulatorului (k) 0.6
Tensiunea nominala Un[V] 28
Timp maxim de utilizare acumualator [min] 20
Capacitate necesara acumulatori [Ah] 78.6520398

Capacitate acumulator Ni-Cd [Ah] 43
Nr. de acumulatori 2
Capacitate disponibila acumulatori [Ah] 88

Energia disponibila in acumulatori [Wh] 2464
Energia necesara in acumulatori [Wh] 2202.257114
Excedentul de energie in acumulatori [Wh] 261.7428856
Putere demaror [W] 5000
Timp maxim de utilizare al demarorului [min] 3.140914627











A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
27
Cu ajutorul tabelului puterilor surselor de c.c. de avarie, respectiv puterea activa totala a
consumatorilor corespunzatoare fiecarui regim de functionare si fiecarei etape de zbor, se
traseaza graficul de sarcina a consumatorilor de c.c. in regim deavarie :


2.6. Calculul invertorului static

In situatia in care singura sursa de energie electrica disponibila ramane bateria este nevoie de un
convertizor, adica o sursa secundara de energie, cu rolul de a alimenta cu energie electrica
consumatorii esentiali de curent alternativ.
Cu ajutorul tabloului consumatorilor de avarie de c.a. se calculeaza puterea medie consumata cu
ajutorul puterii medii ponderate cu timpul:
1
max
3.964
zbor
n
i i
i
med
S t
S kVA
t
=

= =

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
28
unde
i
S
reprezinta puterea aparenta a unui consumator de c.a.
max
zbor
t
, fiind timpul maxim de
zbor al aeronavei, iar este timpul de functionare a respectivului consumator, stiindu-se ca
max
1
272min
zbor
n
i
i
t t
=
= =

Cu ajutorul puterii medii aparente se calculeaza puterea medie in c.c. consumata de convertizor
( )
cos
3171.25
med
med
S
P W
n

= =
,
unde n este numarul de convertizoare utilizate pe aeronava, 2.

Se calculeaza puterea echivalenta de c.c. consumata de convertizor
4530.35
med
P
P W
q
= =
,
unde
q
este randamentul convertizorului si are valoarea de 0.7.

Se aleg 2 invertoare a cate 5 kVA.


Cu ajutorul tabelului puterilor surselor de c.a. de avarie, respectiv puterea activa totala a
consumatorilor corespunzatoare fiecarui regim de functionare si fiecarei etape de zbor, se
traseaza graficul de sarcina a consumatorilor de c.a. in regim de avarie :

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
29



3. Calculul electric al retelei de bord in regim permanent de functionare

Calculul electric al retelelor in regim permanent de functionare are ca scop determinarea
circulatiei curentilor sau puterilor in fiecare ramura componenta a acestora, a variatiilor de
tensiune in nodurile de racordare a consumatorilor si pierderilor de putere si energie. Pe baza
acestor determinari se poate aprecia daca:
- Instalatiile componente ale retelelor electrice de bord sunt incarcate, astfel incat sa se
realizeze un regim economic de functionare cu pierderi minime de putere si energie, si cu
consum minim energetic
- Alimentarea consumatorilor se face, in functie de importanta lor, cu gradul de siguranta si
rezerva in alimentare necesara. In aceste conditii, consumatorii pot prelua din retea puterea si
energia necesara, la frecventa si tensiune cu variatii in limitele admisibile

A.I.E.B. _ BOMBARDIER CRJ700_ 2014
30
Determinarea regimului permanent de functionare a unei retele electrice complexe presupune
rezolvarea urmatoarelor probleme:
- Alegerea modelului matematic sau a schemei echivalente pentru fiecare element de baza al
retelei si determinarea parametrilor schemei echivalente. Consumatorii se vor reprezenta prin
curenti constanti, iar sursele prin tensiuni constante.
- Determinarea modului de legatura intre elementele retelei
- Alegerea metodei electrotehnice ce descrie starea electrica a retelei: metoda tensiunilor la
noduri, metoda perechilor de noduri si metoda curentilor ciclici. Acest lucru este absolut
necesar pentru retele cu configuratii complexe. In cazul nostru, o retea cu o configuratie
simpla, calculul regimului permanent se realizeaza cu ajutorului teoremelor lui Kirchhoff, cu
legea lui Ohm si Joule-Lenz.
- Imbunatatirea solutiei de baza prin modificarea rapoartelor de transformare reale sau
complexe, a injectiei de puteri active.