INSTRUCIUNILE DE ZBOR ALE AVIAIEI

CIVILE
Editia 1975, amendata cu Amendamentul nr.1/1992
2000

Cuprins
Capitolul 1
-NOIUNI DE BAZ .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ................3
Capitolul
2
-PERSONALUL
AERONAUTIC
SPORTIV .................... 16216y245q .6

CIVIL

DIN

AVIAIA

Capitolul 3
-BAZELE ASIGURRII SECURITII ZBORURILOR (SALTURILOR CU
PARAsUTA) ............................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q ............13
Capitolul
4
-ORGANIZAREA
PARAsUTA) .................... 16216y245q 16

ZBORURILOR

(SALTURILOR

CU

Capitolul
5
-ACTIVITATEA
DE
ZBOR
CU
MOTOR
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ......19
Capitolul
6
-ACTIVITATEA
DE
PLANORISM
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ................27
Capitolul
7
-ACTIVITATEA
DE
PARAsUTISM
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ................33
Capitolul 8
-PREVEDERI FINALE .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..............37
Anexa 1
-MPRIREA PE CLASE A AERONAVELOR DE SPORT ....................
16216y245q .................... 16216y245q 38
Anexa 2
-ORGANIZAREA STARTULUI PE UN SINGUR CULOAR PENTRU
ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR - GHID .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q ............. 39
Anexa 3
DE ZBOR
16216y245q
16216y245q

-ORGANIZAREA STARTULUI PE DOU CULOARE PENTRU ACTIVITATEA

CU MOTOR - GHID .................... 16216y245q ....................
.................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
.................... 16216y245q .........40

Anexa 4
-ORGANIZAREA STARTULUI PE TREI CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE
ZBOR
CU
MOTOR
-GHID
....................
16216y245q
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .....41
Anexa 5
-ORGANIZAREA STARTULUI PE DOU CULOARE PENTRU ACTIVITATEA
DE
PLANORISM
PRIN
REMORCAJ
DE
AVION
GHID
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..............42
Anexa 6
-ORGANIZAREA STARTULUI PE TREI CULOARE PENTRU ACTIVITATEA DE
PLANORISM
PRIN
REMORCAJ
DE
AVION
GHID
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .............43
Anexa 7
-ORGANIZAREA STARTULUI PE DOUA CULOARE PENTRU ACTIVITATEA
DE PLANORISM PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR - GHID ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..44
Anexa 8
-SEMNELE PENTRU MARCAREA AERODROMULUI N CADRUL ACTIVITII
DE ZBOR CU MOTOR SAU DE PLANORISM .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ..........45
Anexa 9
PARAsUTISM
16216y245q
16216y245q
Anexa 10

-ORGANIZAREA AERODROMULUI PENTRU EXECUTAREA ACTIVITII DE

.................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
.................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
..................46
-ORGANIZAREA LOCULUI PENTRU ATERIZAREA sI STAIONAREA

PARAsUTIsTILOR .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................

16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q ....47
Anexa
11
-SEMNALE
PENTRU
DIRIJAREA
16216y245q .................... 16216y245q ..............48
Anexa
12
-SEMNALE
PLANOARELOR ....50

PENTRU

REMORCAJUL

AVIOANELOR
LA

....................

AUTOMOSOR

AL

Anexa 13
Anexa 14
-TABEL CU EXPRESII UZUALE N CONVORBIRILE RADIO ....................
16216y245q ..............
52
Capitolul 9
-INSTRUCIUNI PRIVIND ORGANIZAREA, PREGTIREA, EXECUTAREA,
CONDUCEREA sI ASIGURAREA ZBORULUI CU AERONAVE ULTRAUsOARE ....................
16216y245q 55
Capitolul
10 -NORME,
INSTRUCIUNI
sI
DISPOZIII
PENTRU
AERONAUTICA SPORTIV (N.I.D.A.S.) .................... 16216y245q ....................

16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................

16216y245q .................... 16216y245q ............ 61
Anexa 15
-CERERE DE ARONDARE .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ...............66
Anexa 15 A -MEMORIU DE PREZENTARE .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .......67
Anexa 17
-CERTIFICAT DE AUTORIZARE .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q .68
Anexa
18
-DECLARAIE
....................
16216y245q
....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q ........69
Anexa 19
- CONDIII CE TREBUIE NDEPLINITE PENTRU AVIZAREA TERENURILOR
DE ZBOR .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q .................... 16216y245q ....................
16216y245q .................... 16216y245q ............70
NOIUNI DE BAZ
1.1. GENERALITI
1.1.1. Instructiunile de zbor ale aviatiei sportive stabilesc modul de organizare,
pregatire si executie a zborurilor (salturilor) efectuate cu aeronave de sport n
portiunile de spatiu aerian (zonele) repartizate - pe perioade de timp determinate
sau nedeterminate - pentru activitatea aeronautica sportiva. Ele sunt ntocmite n
baza prevederilor Codului Aerian al Romniei, ale Regimului de Zbor n spatiul
Aerian al Romniei, precum si alte reglementari privind aviatie sportiva, adoptate
pe plan international.
1.1.2. Pentru organizarea, pregatirea si executia zborurilor (salturilor cu parasuta),
altele dect cele de instruire, antrenament si control al pregatirii personalului
navigant, precum si pentru cele efectuate cu aeronavele de sport. n afara zonelor
repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, se vor respecta si prevederile
urmatoarelor documente de reglementare, dupa caz:
a) pentru zborurile (salturile cu parasuta) competitionale, precum si pentru cele
executate n cadrul manifestatiilor cultural educative, programul de desfasurare al
acestora, ntocmit pentru fiecare caz n parte, astfel:
-pentru cele organizate si desfasurate de aerocluburile teritoriale pe baza planului
trimestrial de manifestatii si competitii aprobat;
-pentru cele organizate si desfasurate prin grija Aeroclubului Romniei,
programul
va
fi aprobat de A.A.C.R.;

b) pentru zborurile (salturile cu parasuta) tehnice interne si oficiale, normele

tehnice de admisibilitate la zbor a aeronavelor civile, aprobate.
c) pentru zborurile de deplasare sau pentru altfel de zboruri executate n spatiul din
afara zonelor repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, Regulamentul
de zbor al aviatiei civile.
1.1.3. Respectarea prevederilor prezentelor Instructiuni de zbor ale aviatiei sportive
este obligatorie pentru toate echipajele care zboara n portiunile de spatiu aerian
repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, precum si pentru ntregul
personal care concura la planificarea, organizarea, asigurarea, executarea, dirijarea
si controlul activitatii aeronautice sportive.
1.2. AERONAVE DE SPORT
1.2.1. Se numesc aeronave de sport toate aparatele de zbor, mai grele sau mar
usoare dect aerul, destinate unei activitati aeronautice sportive.
1.2.2. Clasificarea generala a aeronavelor este aratata n Anexa nr.1 a Codului
Aerian al Romniei. mpartirea pe clase a aeronavelor de sport se arata n Anexa
nr.1 a prezentelor instructiuni.
1.2.3. Din punct de vedere al folosirii lor, aeronavele de sport pot fi:
- de formare;
- de antrenament;
- de performanta;
Aeronavele de sport de formare, de antrenament sau de performanta pot fi la
rndul lor:
- de dubla comanda;
- de simpla comanda.
1.2.4. Din punct de vedere al numarului de locuri la bord, aeronavele de sport pot
fi :
- monoloc;
- multiloc.
1.3. TERENURI PENTRU DECOLAREA sI ATERIZAREA AERONAVELOR DE SPORT
1.3.1. Decolarile si aterizarile aeronavelor se executa n Romnia pe terenuri de
aeronautica civila, omologate si deschise pentru zbor de catre A.A.C.R. Exploatarea
terenurilor romne de aeronautica civila seface n conditiile stabilite prin
"certificatul de exploatare" eliberat de A.A.C.R. pentru fiecare teren n parte,
precum si prin "instructiunile de exploatare" aprobate de aceiasi autoritate si
difuzate tuturor celorinteresati.

1.3.2. Terenurile de aeronautica civila repartizate pentru desfasurarea activitatii de

sport aeronautic, sunt aerodromuri.
Aerodromurile repartizate aviatiei sportive - pe timp limitat sau nelimitat - trebuie
sa fie dotate cu infrastructura necesara activitatii aeronautice sportive.
1.3.3. Prin derogare de la prevederile 1.3.1., aeronavele de sport pot ateriza si
decola si de pe alte terenuri dect aerodromurile aviatiei sportive, fie n cazul
executarii unor misiuni speciale (omologari terenuri, zboruri si salturi de
performanta, depanari din terenuri neomologate etc.), fie n cazul aterizarilor
fortate. Misiuniie de aerotaxi cu aeronave sport se pot efectua pe si de pe terenuri
omologate temporar si n mod special pentru aceasta, cu respectarea procedurii
specifice aprobate de A.A.C.R.
Prin aterizare fortata se ntelege aterizarea exccutata n alte conditii dect cele
stabilite prin ordinul de misiune, datorita unor cauze de forta majora.
Aterizarea cu planorul, motoplanorul, parasuta sau aerostatul, executate n alte
conditii dect cele prevazute n ordinul de misiune, ca urmare a pierderii
posibilitatii de plutire datorita conditiilor meteorologice, nu se considera aterizare
fortata.
1.3.4. Aerodromurile repartizate aviatiei sportive trebuie sa fie dotate cu mijloace
meteorologice capabile sa determine cel putin:
- vizibilitatea;
- umiditatea atmosferei;
- temperatura atmosferei;
- viteza si directia vntului;
- naltimea plafonului de nori.
n lipsa mijloacelor pentru determinarea naltimii plafonului de nori, aceasta
determinare se va putea face cu ajutorul aeronavei, pilotata de catre un instructor
de zbor.
1.4. ORGANIZAREA PORIUNILOR DE SPAIU AERIAN REPARTIZATE AVIAIEI
SPORTIVE
1.4.1. n scopul executarii unor misiuni specifice, n interiorul portiunilor de spatiu
aerian repartizate pe timp nelimitat sau limitat, pentru activitatea aeronautica
sportiva se vor prevedea "zone de lucru" ale caror dimensiuni se vor stabili - n
functie de misiunile specifice respective - prin instructiunile de exploatare a
aerodromurilor n cauza.
1.4.2. ntre limitele laterale ale zonelor de lucru vecine trebuie sa existe o distanta
de siguranta de minim 1,5 Km.
1.5. CLASIFICAREA ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA)

1.5.1. Zborurile (salturile cu parasuta) cu aeronavele de sport se clasifica

dupa:
-scop;
-naltime;
-departare fata de aerodromul de decolare;
-relief geografic survolat;
-ora de executie.
1.5.2. Din punct de vedere al scopului, zborurile (salturile cu parasuta) executate
cu aeronave sport pot fi:
-de instruire;
-de antrenament;
-tentative de recorduri;
-competitionale;
-de deplasare;
-tehnice interne si oficiale (de control dupa revizii si ntretinerea curenta a
aeronavelor, ori de receptie si control al aeronavelor n vederea eliberarii sau
prelungirii valabilitatii certificatului lor de navigabilitate);
-de control al pregatirii personalului navigant;
-pentru
remorcarea
planoarelor
(motoplanoarelor)
aerodromului de decolare (zboruri de depanare);

aterizate

afara

-demonstrative;
-alte zboruri (salturi cu parasuta).
1.5.3. Din punct de vedere al naltimii, zborurile executate cu aeronavele de sport
pot fi:
-zboruri razante - pna la 50 m;
-zboruri la naltimi mici - ntre 51 si 1000 m;
-salturi cu parasuta la naltimi mici - ntre 600 si 1000 m;
-zboruri (salturi cu parasuta) la naltimi mijlocii - ntre 1001 si 4000 m;

-zboruri (salturi cu parasuta) la naltimi mari - peste 4000 m.

1.5.4. Din punct de vedere al ndepartarii fata de aerodromul de decolare, zborurile
(salturile cu parasuta) executate cu aeronavele de sport pot fi:
-zboruri (salturi cu parasuta) n zona aerodromului de decolare;
-zboruri (salturi cu parasuta) n afara zonei aerodromului de decolare - cu sau fara
aterizare pe alt teren.
1.5.5. Din punct de vedere al reliefului geografic survolat, zborurile (salturile
cu parasuta) executate cu aeronavele de sport pot fi:
-deasupra regiunilor plane - ses - sau ntinderi de apa - adica deasupra acelor
regiuni care sunt situate sub altitudinea de 2000 m si al caror relief este uniform,
fara variatii brusc de cote care sa depaseasca ntre ele 100 m;
-deasupra regiunilor deluroase, adica deasupra acelor regiuni care sunt situate sub
altitudinea de 2000 m si al caror relief este accidental, dar care nu prezinta variatii
bruste de cote ce depasesc ntre ele 500 m;
-deasupra regiunilor muntoase, adica deasupra acelor regiuni care sunt situate sub
altitudinea de 2000 m si alcaror relief este foarte accidental, cu variatii bruste de
cote care depasesc ntre ele 500 m, precum si deasupra acelor regiuni - cu orice
relief - care se gasesc la altitudini de peste 2000 m.
1.5.6. Din punct de vedere al orei la care se desfasoara zborurile (salturile cu
parasuta) executate cu aeronavele de sport pot fi:
-de zi;
-de noapte;
Zborurile (salturile cu parasuta) de zi sunt executate ntre rasaritul si apusul
soarelui, iar cele de noapte ntre apusul si rasaritul soarelui.
Orele rasaritului si apusului soarelui sunt prevazute n tabelele emise de
Observatorul Astronomic Romn, cu corectiile respective pentru fiecare pozitie
geografica n parte,
1.5.7. Decolarea si efectuarea de zboruri cu aeronavele de sport nmatriculate n
Romnia, n portiunile de spatiu repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva,
se pot face numai cu conditia existentei ordinului de misiune prin care se stabilesc
detaliile tehnice de executare a misiunii respective.
2. PERSONALUL AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN AVIAIA SPORTIV
2.1. GENERALITI.
2.1.1. Personalul aeronautic civil navigant din aviatia sportiva este
ncadrat conform legii, cu contract de munca pe durata nedeterminata, pentru
ndeplinirea la bordul aeronavelor a functiilor pentru care poseda brevet nominal de
aptitudine si licenta pentru personal aeronautic civil profesionist, cu valabilitatea la
zi, eliberat de Autoritatea Aeronautica Civila Romna. Posesorii de brevete de

aptitudine si licenta eliberate de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romna sau

Aeroclubul Romniei nencadrati n unitatile de aviatie sportiva (instructorii voluntari
de zbor/parasutism, sportivii piloti/parasutisti, precum si elevii piloti/parasutisti din
aerocluburile teritoriale) care se instruiesc n vederea obtinerii unui brevet de
aptitudine sau a mentinerii licentei de zbor, sunt asimilati cu personalul aeronautic
civil navigant pe perioada antrenamentului sau instruirii practice n zbor/salturi cu
parasuta n conditiile stabilite prin reglementarispecifice.
Pilotii si parasutistii particulari sunt asimilati sportivilor piloti/parasutisti pe timpul
desfasurarii activitatii lor n cadrul sistemului de pregatire al aviatiei sportive.
2.1.2. Personalul aeronautic civil navigant ncadrat n aviatia sportiva cuprinde:
-personalul de conducere a aeronavelor (piloti, mecanici naviganti, parasutisti);
-personal de control tehnic (ingineri de receptie si control, pentru zboruri tehnice
oficiale, pentru planoare si parasute).
2.1.3. Personalul aeronautic civil navigant prevazut la 2.1.2. poate fi ncadrat n
functii de conducere a aerocluburilor sau n functii de instructaj si de control
n zbor al pregatirii echipajelor (elevilor). Functiile respective sunt nominalizate prin
lege.
2.1.4. Personalul aeronautic civil navigant din aviatia sportiva este obligat sa aiba
asupra sa, pe timpul executarii misiunilor de zbor, brevetul de aptitudine si licenta,
pentru a-l prezenta la cererea organelor de aeroport (aerodrom) autorizate
n acest sens. Aceasta prevedere se poate excepta la zborurile planifi cateexclusiv
n zona de aerodrom.
2.1.5. ntreaga activitate de zbor/salt cu parasuta a personalului aeronautic civil
navigant din aviatia sportiva, ncepnd cu data primului zbor/salt cu parasuta se
consemneaza
ntr-un
carnet
individual
de
zbor/salt
cu
parasuta care se completeaza si se pastreaza conform normelor stabilite
n acest scop de Aeroclubul Romniei. Pentru elevii si sportivii piloti/parasutisti
formularul carnetului de zbor este specific.
2.1.6. Aeronavele care n afara de pilot mai au nevoie si de alt personal pentru
efectuarea zborului n bune conditii sau pentru asigurarea diferitelor sarcini la bord
legate de misiune, sunt deservite de un echipaj.
Compunerea numerica minima, pe functii, a echipajului unei aeronave este indicata
n anexa certificatului de navigabilitate.
Compunerea nominala a echipajului, pentru fiecare misiune n parte, se stabileste
prin ordinul de misiune si nu poate fi mai mica dect cea prevazuta n anexa
certificatului de navigabilitate al aeronavei respective sau mai mare dect cea
prevazuta n instructiunea de exploatare n zbor a tipului respectiv de aeronava.
2.1.7. Din punct de vedere al raspunderii executarii tehnice a misiunii, echipajul
unei aeronave se mparte n comandant si executanti. Functia de comandant este
ndeplinita n toate cazurile de catre pilot, care primeste si denumirea de "pilot
comandant de bord".

2.1.8. Pilotul comandant de bord este, de regula, comandantul aeronavei.

2.1.9. Comandantul aeronavei care remorcheaza o alta aeronava sau care este
"capul" unei formatii de aeronave este comandantul acestora pna la
declansarea aeronavelor remorcate - respectiv pna la "ruperea" formatiei.
2.1.10. Pilotul comandant de bord al aeronavei din care se executa lansare
de parasutisti trebuie sa urmeze indicatiile instructorului de parasutism de la bord,
ale
conducatorilor
de
lansari,
precum
si
cele
ale
conducatorului
de zbor n conformitate cu prevederile subcapitolului ce reglementeaza activitatea
de zbor cu motor pentru lansarea de parasutisti din prezentele instructiuni.
2.1.11. Se interzice prezenta la bordul aeronavelor de sport a oricarei persoane care
nu este nscrisa n ordinul de misiune.
2.1.12. n cazul zborurilor de instruire sau antrenament, pilotarea unei aeronave
poate fi ncredintata elevului/sportivului pilot sau pilotului n instruire, nsa numai
sub supravegherea si pe raspunderea instructorului de zbor.
2.1.13. Cnd se gaseste la bordul aeronavei, n executarea functiei sale, instructorul
de zbor este ntotdeauna comandantul aeronavei.
2.1.14. Personalul navigant va fi admis la zbor (salturi cu parasuta) zilnic, numai
daca naintea zborului (saltului cu parasuta) a avut repaosul normal (minim 8 ore de
odihna nentrerupta) si numai daca stareasanatatii sale este constatata de
personalul medico-sanitar ca fiind corespunzatoare.
2.1.15. Se interzice urcarea la bordul aeronavelor (saltul cu parasuta) a
oricarei persoane care din cauze psiho-fizice nu este n masura a suporta conditiile
de zbor (salturi cu parasuta).
2.1.16. Timpul de serviciu pentru zbor n 24 de ore, timpul de zbor/numarul de
salturi cu parasuta zilnic, lunar si anual, se stabilesc n conformitate cu
reglementarile generale ale Autoritatii Aeronautice Civile Romne si cele specifice
stabilite de Aeroclubul Romniei.
2.2. OBLIGAIILE sl RSPUNDERILE GENERALE ALE PERSONALULUI AERONAUTIC
CIVIL DIN AVIAIA SPORTIV, PRECUM sI ALE PILOILOR (PARAsUTIsTILOR) AMATORI
(SPORTIVI) sI ELEVILOR
2.2.2. Prezenta unui superior la bordul aeronavei nu scuteste echipajul respectivei
aeronave de raspunderea sa pentru executarea misiunii n cele mai bune conditii.
2.2.3. Principala obligatie si raspundere a echipajului aeronavei este ndeplinirea
misiunii de zbor (salturi cu parasuta) primite, la indicele de calitate cel mai nalt,
ntelegndu-se prin aceasta:
a) pregatirea minutioasa a misiunii;
b) respectarea cu strictete a elementelor nscrise n documentele de bord si a
celor autorizate de organele de dirijare si control, asigurnd o deplina securitate a
zborului;
c) crearea unui climat de nalta tinuta morala si profesionala n vederea cresterii
prestigiului unitatii prin:

-mentinerea unei discipline ferme ntre membrii echipajului si ntre acestia si

organele aeronautice cu carevin n contact n timpul misiunii (organele de trafic
aerian, comandanti de aerodromuri etc.);
-abordarea unui comportament prevenitor, dar demn, n relatiile cu alte persoane
n afara aviatiei sportive.
2.2.4. n caz de tentativa de capturare la sol sau deturnare n zbor a aeronavei,
pilotul comandant de bord poarta raspunderea pentru executarea prevederilor
instructiunilor elaborate n acest sens de A.A.C.R.
2.3. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT
DIN AEROCLUBURI
2.3.1. Instructorul de zbor (parasutism)
2.3.1.1. Instructorul de zbor (parasutism) este subordonat nemijlocit comandantului
aeroclubului de care apartine. Pe timpul stationarii pe un alt aerodrom dect cel
de baza, instructorul de zbor (parasutism) este subordonat comandantului
aerodromului respectiv, din punctul de vedere al oricarei activitati legate direct de
zbor (salturi cu parasuta) si de securitatea aeronavei.
2.3.1.2. Instructorul de zbor (parasutism) organizeaza si conduce executarea n
bune conditiuni a misiunii primite. vegheaza la respectarea tuturor dispozitiilor,
precum si la ndeplinirea operatiilor legate deexecutarea misiunii, asigura
disciplina si ordinea la sol si n zbor a elevilor.
2.3.1.3. Instructorul de zbor (paralutism) trebuie:
-sa stabileasca si sa aplice metode optime de instruire la sol si n zbor a elevilor,
insuflnd acestora o nalta disciplina, precum si dragostea pentru aviatie si
pentru aeroclubul n care se instruiesc;
-sa mbunatateasca permanent nivelul de pregatire al elevilor si sportivilor;
-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica naintea si n timpul zborului;
-sa cunoasca si sa aplice toate documentele n vigoare care reglementeaza
activitatea sa la sol si n zbor;
-sa stapneasca si sa aplice metoda cea mai naintata de instruire a elevilor la sol
si n zbor, insuflnd acestora o nalta disciplina, precum si dragostea pentru aviatie
si pentru aeroclubul unde se instruiesc;
-pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura permanenta radio
(daca are aparatura la bord) si la vedere (n zborul de aerodrom) cu organul de
dirijare si control, pentru a executa ntocmai dispozitiile acestuia. Totodata, el va
supraveghea necontenit spatiul nconjurator pentru a preveni abordajele cu alte
aeronave sau ciocnirile cu obstacolele de pe sol;

-sa consemneze n carnetul de drum al aeronavei (acolo unde acesta exista) si sa

raporteze comandantului sau nemijlocit toate faptele care survin pe timpul
executarii misiunii si care prezinta interes pentru ndeplinirea acesteia si a zborului
(lansarilor) n general;
-sa fie exemplu personal de disciplina pentru elevi si sa impuna printr-o nalta
competenta profesionala si conduita morala;
-sa ridice permanent nivelul de calificare al elevilor, sa-i educe n spiritul de respect
si dragostea fata de patrie si popor si sa-i stimuleze n ndeplinirea cu cinste a
ndatoririlor lor;
-sa paraseasca ultimul aeronava n caz de forta majora.
2.3.1.4. Instructorul de zbor (parasutism) poarta raspunderea pentru:
-respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor
(salturilor cu parasuta) n zone rezervate sportului aeronautic, precum si n afara
acestora (dupa caz);
-executarea vizitei medicale zilnice a echipajului nainte de zbor (salt cu parasuta);
-buna pregatire a echipajului (elevilor ce i-au fost repartizati) pentru
executarea misiunii primite;
-executarea n perfecte conditii a misiunii primite;
-respectarea prevederilor Codului aerian al Romniei si ale reglementarilor
referitoare la executarea zborurilor (salturilor cu parasuta) n zonele rezervate
sportului aeronautic, precum si n afara acestora (dupa caz);
-respectarea regimului de odihna, precum si executarea vizitei medicale zilnice a
echipajului nainte de zbor(salturi cu parasuta);
-respectarea centrajului aeronavei;
-comportarea diciplinara a echipajului (elevilor).
2.3.1.5. Instructorul de zbor (parasutism) trebuie:
-sa amne sau sa anuleze decolarea (salturilor cu parasuta) daca constata nereguli
n pregatirea misiunii;
-sa pretinda elevilor ce i-au fost repartizati sa ndeplineasca ntocmai si la timp
dispozitiile date n sensul prevederilor documentelor ce reglementeaza activitatea
de zbor (salturi cu parasuta);
-sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinei la bord si la sol n toate cazurile
n
care
constata
ncalcarea
normelor
ce
reglementeaza
activitatea
aeronautica sportiva.
2.3.1.6. Pe timpul ct elevii de la categoria "formare" ce i-au fost repartizati,
executa zbor n simpla comanda, instructorul de zbor (avion, planor, motoplanor) se
va gasi n mod obligatoriu la organul de dirijare si control sau va ndeplini sarcinile

ce revin acestui organ, n scopul ndrumarii elevilor, n special la decolare si

aterizare.
2.3.1.7. Se elimina.
2.3.2. Pilotul aeronavei remorchere
2.3.2.1.
Pilotul
aeronavei
remorchere
este
subordonat
nemijlocit
comandantului aeroclubului de care apartine. Pe timpul stationarii pe alt aerodrom
dect cel de baza, pilotul aeronavei remorchere este subordonat comandantului
aerodromului respectiv, din punct de vedere al oricarei activitati legata direct de
zbor si desecuritatea aeronavei.
2.3.2.2. Pilotul aeronavei remorchere organizeaza si executa n bune conditii
misiunea primita, vegheaza la respectarea tuturor dispozitiilor, precum si la
ndeplinirea operatiilor legate de executarea misiunii, asigura disciplina si ordinea
la sol si pe timpul remorcajului, a elevilor (pilotilor) din aeronavele remorcate.
2.3.2.3. Pilotul aeronavei remorchere trebuie:
-sa
stapneasca
cunoasterea
tehnica
a
aeronavei,
precum
cunoasterea instructiunilor de exploatare aacesteia la sol si n zbor;

si

-sa stapneasca tehnica de pilotaj, de remorcare si de navigatie aeriana;

-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica naintea si n timpul zborului;
-sa cunoasca si sa aplice toate documentele n vigoare care reglementeaza
activitatea sa la sol si n zbor;
-sa poata sa aprccieze corect posibilitatea de a decola si ateriza, fara pericol, pe
terenurile pe care au aterizat aeronavele ce urmeaza sa fie remorcate (depanate);
-pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura permanenta radio
(daca are aparatura la bord) si la vedere (n zborul de aerodrom) cu organul de
dirijare si control, pentru executarea ntocmai a dispozitiilor acestuia;
-pe timpul aterizarii pe terenul unde se afla aeronava ce urmeaza sa fie remorcata
(depanata), sa pastreze legatura la vedere cu pilotul acestei aeronave, n scopul
urmarii indicatiilor acestuia, n toate cazurile, va supraveghea permanent spatiul
nconjurator, pentru a preveni abordajele cu alte aeronave sau ciocnirile
cuobstacolele de pe sol;
-sa consemneze n carnetul de drum al aeronavei si sa raporteze comandantului sau
nemijlocit toate faptele care survin pe timpul executarii misiunii si care prezinta
interes pentru ndeplinirea acesteia si a zborului n general;
-sa fie exemplu de disciplina si sa impuna printr-o nalta competenta profesionala si
conduita morala.
2.3.2.4. Pilotul aeronavei remorchere poarta raspunderea pentru:

-respectarea prevederilor
de remorcaj;

reglementarilor

referitoare

la executarea zborurilor

-executarea vizitei medicale zilnice a echipajului de zbor;

-respectarea prevederilor Codului aerian al Romniei si ale reglementarilor
referitoare la executareazborurilor n zonele rezervate sportului aeronautic, precum
si n afara acestora;
-respectarea regimului de odihna al personalului navigant si executarea vizitei
medicale zilnice nainte de zbor;
-respectarea centrajului aeronavei;
-se elimina.
2.3.2.5. Pilotul aeronavei remorchere trebuie:
-sa amne sau sa anuleze decolarea daca constata nereguli n pregatirea misiunii;
-sa pretinda echipajelor aeronavelor remorcate sa ndeplineasca ntocmai si la
timp dispozitiile date n sensul prevederilor documentelor ce reglementeaza
activitatea de zbor;
-sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii n toate cazurile n care constata
ncalcarea normelor ce reglementeaza activitatea aeronautica sportiva.
2.3.2.6. Se elimina.
2.3.3. Mecanicul navigant
2.3.3.1. Pe timpul executarii misiunii, mecanicul navigant este subordonat
direct pilotului comandant de bord.
2.3.3.2. Mecanicul navigant trebuie:
-sa cunoasca documentele care reglementeaza activitatea serviciului tchnic ingineresc al aviatiei civile si n special prevederile ce se refera la activitatea sa;
-sa stie sa exploateze si sa deserveasca corect aeronava pe care zboara si
instalatiile speciale ale acesteia, conform cu instructiunile de exploatare;
-sa nlature dupa zbor toate defectiunile tehnice ivite pe timpul zborului, pentru a
mentine aeronava n permanenta stare de disponibilitate; n cazul
n care defectiunile nu pot fi remediate cu posibilitatile sale, mecanicul navigant
este obligat sa sesizeze organele tehnice competente pentru a se
dispune efectuarealucrarilor respective de catre formatiuni de lucru specializate.
2.3.3.3. Mecanicul navigant poarta raspundcrca pentru:
-pregatirea aeronavei pentru zbor - din punct de vedere tehnic - pentru ca aceasta
sa fie n perfecta stare de functionare;
-exploatarea tehnica corecta a aeronavei n zbor si la sol;

-existenta cantitativa si calitativa la

si lichidelor speciale;

bord

combustibilului,

lubrifiantilor

-sesizarea pilotului comandant de bord asupra oricarei defectiuni tehnice ivite

la aeronava.
2.3.3.4. Se elimina.
2.4. OBLIGAIILE sI RSPUNDERILE PILOTULUI (PARAsUTIsTULUI) AMATOR (SPORTIV)
sI ALE ELEVULUI PILOT (PARAsUTIST).
2.4.1. Sportivul pilot/parasutist
2.4.1.1.
Sportivul este subordonat
nemijlocit
instructorului
de zbor/ parasutism la care a fost repartizat.
Pe timpul stationarii pe alt acrodrom dect cel de baza, sportivul este subordonat
cornandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere al oricarei activitati
legata direct de zbor, de exploatarea si ntretinerea aeronavei sale.
2.4.1.2. Sportivul este obligat sa execute n bune conditii misiunea primita, sa
respecte toate dispozitiile primite si sa fie disciplinat la sol si n zbor.
2.4.1.3. Sportivul trebuie:
-sa cunoasca functionarea tehnica a
de exploatare a acesteia la sol si n zbor;

aeronavei,

precum

si

instructiunile

-sa stapneasca tehnica de pilotaj (lansare) si de navigatie aeriana;

-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica naintea si n timpul zborului
(antrenamentului de salt cu parasuta);
-sa poata sa aprecieze corect posibilitatca de a ateriza fara pericol cu planorul
(parasuta) pe terenuri alese din aer;
-n simpla comanda, pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura
permanenta radio si la vedere (n zborul de aerodrom) cu organul de dirijare si
control, pentru a executa ntocmai dispozitiileacestuia;
-sa raporteze instructorului de zbor/parasutism toate datele care survin pe timpul
executarii
misiunii
si
care
prezinta
interes
pentru
ndeplinirea
n siguranta a acesteia si a zborului n general;
-sa fie disciplinat.
2.4.1.4. Sportivul poarta raspunderea pentru:
-luarea n primire - la zborul n simpla comanda - a aeronavei si a instalatiilor
acesteia n perfecta stare de functionare si cu documentele de bord avnd
valabilitatea la zi;
-buna pregatire si executare a misiunii primite;
-respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor n
zonele rezervate sportului aeronautic, precum si n afara acestora;

-respectarea regimului propriu de odihna si hrana, precum si executarea vizitei

medicale zilnice nainte de zbor;
-respectarea centrajului aeronavei (unde este cazul);
-comportarea disciplinata la sol si n zbor.
2.4.2. ELEVUL PILOT/PARAsUTIST
2.4.2.1. Elevul este subordonat nemijlocit instructorului de zbor/parasutism la care
a fost repartizat.
Pe timpul stationarii pe alt aerodrom dect cel de baza, sportivul este subordonat
comandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere al oricarei activitati
legata direct de zbor, de exploatarea si ntretinerea aeronavei sale.
2.4.2.2. Elevul trebuie:
-sa-si nsuseasca n cel mai nalt grad cunostintele teoretice ce i se predau de
catre instructor;
-sa depuna interes n formarea deprinderilor practice pe timpul zborului n dubla
comanda (antrenamentului pentru salturi);
-sa cunoasca si sa aplice toate documentele care reglementeaza activitatea sa la
sol si n zbor;
-sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica naintea si n timpul zborului;
-sa raporteze instructorului sau de zbor (parasutism) toate faptele care survin pe
timpul zborului (saltului cu parasuta) si care prezinta interes pentru executarea
acestuia si a zborului (salturilor cu parasuta) n general;
-sa fie exemplu de disciplina si sa dea dovada de o nalta pregatire profesionala si o
corecta conduita morala;
-sa raporteze instructorlui de zbor/parasutism daca constata ca nu ndeplineste
conditiile de pregatire sau psiho-fizice pentru zbor;
-sa se prezinte la control medical zilnic nainte de zbor (salturi cu parasuta).
2.5. ADMITEREA LA ZBOR A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN
AVIAIA SPORTIV, PRECUM sI A SPORTIVILOR sI ELEVILOR PILOI/PARAsUTIsTI.
2.5.1. Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia sportiva va fi
admis la zbor astfel:
-anual, prin decizia directorului Aeroclubului Romniei, ca urmare a obtinerii de
catre respectivul personal a brevetului sau a prelungirii valabilitatii brevetului de
aptitudine si licenta pe care l poseda, n conditiile stabilite de Autoritatea
Aeronautica Civila Romna;
-la nceputul perioadei intense de zbor/salt cu parasuta a fiecarui an de catre
comandantul detasamentului de specialitate din cadrul Aeroclubului Romniei, ca
urmare a controlului practic n zbor executat asupra pregatirii respectivului
personal de catre instructorii de zbor/parasutism abilitati prin decizia directorului
Aeroclubului Romniei sau a directorului Autoritatii Aeronautice Civile Romne;

-zilnic, de catre comandantul de aeroclub sau nlocuitorul sau de drept, pe baza

recomandarii instructorului de zbor sub al carui control a efectuat pregatirea
misiunilor;
-la ntreruperi de la zbor/salt cu parasuta mai mari de 60 zile, n urma controlului
practic n zbor executat de catre un instructor de zbor/parasutism.
2.5.2. Sportivii piloti/parasutisti vor fi admisi la zbor astfel:
-anual, prin decizia directorului Aeroclubului Romniei, ca urmare a obtinerii de
catre respectivii sportivi a brevetului sau a prelungirii valabilitatii brevetului de
aptitudine si licenta pe care l poseda, n conditiile stabilite de Aeroclubul
Romniei;
-la ntreruperi mai mari de 30 zile de la zbor/salt cu parasuta, de catre
comandantul de aeroclub, ca urmare a controlului practic n zbor executat de catre
un instructor de zbor/parasutism din aeroclub;
-zilnic, de catre instructorul de zbor/parasutism pe baza rezultatului obtinut n
cadrul controlului pregatirii pentru zbor.
2.5.3. Elevii piloti/parasutisti vor fi admisi la zbor astfel:
-anual, prin decizia directorului Aeroclubului Romniei;
-la primul zbor n simpla comanda/salt cu parasuta comandat n urma rezultatelor
obtinute la zborul de control n dubla comanda/la salt cu parasuta automat
efectuat de catre un instructor de zbor/parasutism autorizat prin decizia
directorului Aeroclubului Romniei;
-zilnic, de catre instructorul de zbor/parasutism pe baza rezultatului controlului
medical facut asupra aptitudinilor psiho-fizice ale respectivului elev.
2.5.4. Pe
timpul
zborului
de
control
asupra
pregatirii
personalului
navigant, executat pe avioane, planoare si motoplanoare, responsabilitatea pentru
ndeplinirea misiunii revine persoanei care executa controlul.
Pilotul care executa controlul devine automat si comandantul aeronavei, revenindu-i
sarcina, ndatoririle,responsabilitatile si drepturile ce decurg din aceasta functie.
2.5.5. Rezultatele tuturor controalelor teoretice si practice executate asupra
pregatirii personalului navigant se vor nscrie n mod obligatoriu n fisele de control
si n carnetele individuale de zbor.
2.6. OPRIREA DE LA ZBOR/SALT CU PARAsUTA A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL
NAVIGANT DIN AVIAIA SPORTIV.
2.6.1. Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia sportiva poate fi
oprit de la exercitarea functiilor sale la bordul aeronavelor de sport n cazul:
a) neprezentarii sau nereusitei la examenul anual de licenta;
b) nereusitei la controlul periodic n zbor executat n cadrul aeroclubului;

c) neprezentarii sau nereusitei la examinarile medicale zilnice si periodice;

d) nereusitei la controlul zilnic asupra pregatirii n vederea zborului (saltului cu
parasuta);
e) comiterii unor abateri grave de la regulile de zbor sau de la cele de conduita.
n cazurile de la literele a, b, c si d oprirea de la zbor (saltul cu parasuta) va avea
durata necesara nlaturarii cauzelor care au produs-o.
n cazul de la litera e, oprirea va putea avea o durata de:
a) pentru pilotii (parasutistii) amatori si sportivi, precum si pentru elevii
piloti (parasutisti):
-pna la o zi, daca sanctiunea este data de instructorul de zbor (parasutism);
-pna la 5 zile, daca este data de comandantul aeroclubului;
-pna la 15 zile, daca este data de comandantul aeroclubului sau detasamentului
respectiv din cadrul Aeroclubului Romniei;
-pna la 30 zile, daca este data de inspectorul Autoritatii Aeronautice Civile
Romne;
-nelimitat pna la definitiv, daca este data de directorul Aeroclubului Romniei sau
de Autoritatea Aeronautica Civila Romna.
b) pentru instructorii de zbor (parasutism), pilotii remorcheri si mecanicii naviganti:
-pna la o zi, daca este data de comandantul de aeroclub;
-pna la 5 zile daca este data de comandantul de aeroclub sau de detasamentul
respectiv din cadrul Aeroclubului Romniei;
-pna la 15 zile daca este data de directorul pentru zbor al Aeroclubului Romniei
sau inspectorul Autoritatii Aeronautice Civile Romne;
-pna la 30 zile, daca este data de directorul Aeroclubului Romniei sau seful
serviciului inspectie zbor din cadrul Autoritatii Aeronautice Civile Romne;
-nelimitata pna la definitiva, daca este data de Autoritatea Aeronautica Civila
Romna.
CAPITOLUL 3
BAZELE ASIGURRII SECURITII ZBORURILOR ( SALTURILOR CU PARAsUTA )
3.1. CONDIII METEOROLOGICE
3.1.1. Zborurile cu aeronavele de sport (salturile cu parasuta) se executa ziua sau
noaptea, cnd valorile conditiilor meteorologice sunt cel putin:

Spatiu
Perioada
Conditii

n zona a/d
propriu de
decolare/aterizare

n afara zonei de a/d

ses

Deal si munte

Ziua

2 km

4 km

Noaptea (*)

5 km

10 km

Ziua

50 m

100 m

300 m

Noaptea (*)

300 m

300 m

500 m

Vizibilitatea

Distanta
verticala, sub
plafon (**)

*Numai avioane si parasute

** Cu pastrarea naltimii de siguranta corespunzatoare zonei orografice, conform
prevederilor Regulamentului de Zbor al Aviatiei Civile si dupa caz prevederilor art.
3.2. de mai jos.
3.1.2. Zborurile/salturile cu parasuta noaptea, n afara zonelor repartizate
pentru activitatea deaeronautica sportiva, se pot executa numai cu aprobarea
sefului A.A.C.R., data pentru fiecare caz n parte.
3.1.3. De regula, zborurile cu planorul noaptea sunt interzise. Totusi, aceste zboruri
se pot executa n cadrultentativelor de stabilire a unor recorduri de cstig de
naltime, cu asigurarea echiparii corespunzatoare, confom normelor, a planorului si
a terenurilor de aterizare de baza si rezerva si cu aprobarea prealabila a
programului activitatii respective data de A.A.C.R.
3.1.4. Intensitatea maxima a vntului admisa pentru fiecare tip de aeronava n
parte este prevazuta n instructiunile de exploatare emise de constructor, n limitele
acestei intensitati maxime admise pentru aeronava si de tema de zbor (salt cu
parasuta) ce trebuie executata, se va stabili intensitatea maxima a vntului, pentru
fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta).
3.2. NLIMILE MINIME DE SIGURAN
3.2.1. naltimile minime de siguranta ce trebuie respectate, n zbor de echipaje,
deasupra obstacolelor de pe sol, pentru prevenirea ciocnirilor cu acestea, sunt:

Aeronavele

n zborul n tur de pista

n zborul de deplasare spre zona de

de sport

lucru si n zona de lucru

Pe laturile de zbor n urcare

Pe laturile de zbor

Avioane

15 m

150 m

150m

Planoare

15 m

50 m

50 m

3.2.2. naltimile de siguranta prevazute n tabelul de la 3.2.1. se stabilesc fata de

cel mai nalt obstacol amplasat ntr-o suprafata determinata asfel:

n zborul n tur de pista

Aeronavele de
sport

Avioane

Planoare

Pe laturile de zbor n
urcare si coborre, un
triunghi cu vrful n
centru a/d, cu naltimea
egala cu latura turului
de pista de zbor n
urcare si coborre si cu
baza egala cu:

Pe laturile de zbor
orizontal, un dreptunghi
cu latura mare egala cu
latura de zbor orizontal a
turului de pista si cu
latura mica egala cu:

2 km

2 km

(1 km stnga si 1 km
dreapta fata de traiectul de
zbor)

(1 km stnga si 1 km
dreapta fata de traiectul de
zbor)

1 km

1 km

(500 m stnga si 500 m

dreapta fata de traiectul de
zbor)

(500 m stnga si 500 m

dreapta fata de traiectul de
zbor)

n zborul de
deplasare spre
zona de lucru o
duprafata
cuprinznd n
stnga si n
dreapta axei de
zbor cte:

n zborul n zona
de lucru, o
suprafata
deasupra careia
se gaseste zona
respectiva si n
plus o margine
de siguranta cu o
latime de:

1 km

1 km

500 m

500 m

3.3. EsALONAREA MINIM LA DECOLARE sl ATERIZARE

3.3.1. Esalonarea minima a aeronavelor de sport la decolare si aterizare se
asigura astfel:

A. n cazul avioanelor:
a) un avion poate decola numai daca pe directia sa de decolare, pna la o distanta
minima de 1,5 km si ntr-un unghi de 15 stnga si dreapta fata de traiectul de
zbor, nu se gaseste nici o aeronava;
b) un avion poate continua apropierea pentru aterizare numai daca la atigerea
naltimii de 50 m fata de banda de aterizare a fost degajata de aeronava din fata.
B. n cazul planoarelor:
a) un planor poate fi lansat cu automosorul numai daca n fata sa, pna la distanta
minima de 600 m si daca ntr-un unghi de 15 stnga si dreapta fata de traiectul de
zbor, nu se gaseste nici o aeronava;
b) la aterizare, pilotul planorist trebuie sa asigure prin manevre de pilotaj:
- pe panta de aterizare, 500 m distanta de planorul din fata;
- dupa orirea din rulaj, 50 m distanta si 30 m interval fata de planorul aterizat mai
nainte.
3.3.2. Fac exceptie de la prevederile de la 3.3.1. decolarile si aterizarile n formatie.
n aceste cazuri, o formatie se considera ca o singura aeronava si deci esalonarea
prevazuta se asigura ntre doua formatii.
3.4. DISTANELE DE SIGURAN DINTRE AERONAVELE N ZBOR
3.4.1. Distantele de siguranta n zbor ntre aeronavele de sport (avioane, planoare)
se respecta ca urmare a observarii vizuale reciproce a echipajelor, astfel:
A. n cazul avioanelor:
a) distanta longitudinala minima ntre doua avioane care zboara pe acelasi traiect si
la aceeasi naltime trebuie sa fie de 1,5 km. Reducerea acestei distante se admite
numai n cazul zborurilor n formatie;
b) distanta pe verticala minima, ntre doua avioane care zboara pe
acelasi traiect trebuie sa fie de 200 m. Reducerea acestei distante se admite numai
n cazul zborurilor n formatie.
c) n cazul zborurilor pe directii n sens contrar si la aceeasi naltime, distanta
laterala minima dintre avioane trebuie sa fie de 1,5 km. Reducerea acestei distante
se admite numai n cazul zborurilor n formatie.
d) n cazul zborurilor pe directii n sens contrar si la aceeasi naltime, distanta
laterala minima dintre avioane trebuie sa fie de 200 m. Aceasta distanta se asigura
prin efectuarea de viraje pe dreapta. Virajele se vor executa cu ncepere de la
minimum 1,5 km distanta o aeronava fata de alta.

e) n cazul zborurilor pe directii care se intersecteaza, avioanele trebuie sa

asigure ntre ele o distanta pe verticala de minimum 200 m. Aceasta distanta se
realizeaza prin coborrea avionului care vede celalalt avion n stnga sa sau prin
urcarea avionului care vede celalalt avion n dreapta sa;
f) Depasirea unui avion de catre un alt avion, care zboara la aceeasi naltime, se
face la o distanta laterala de minimum 200 m. Aceasta distanta se realizeaza:
- prin viraj n afara turului de pista daca depasirea se executa n cadrul turului de
pista;
-prin dreapta avionului care este depasit, daca depasirea se executa n altfel de zbor
dect turul de pista.
Manevra pentru realizarea distantei laterale de siguranta trebuie nceputa la o
distanta longitudinala de minimum 1,5 km de avionul din fata.
B. n cazul planoarelor:
a)
distanta
longitudinala
minima
dintre
doua
care zboara pe acelasi traiect si la aceeasi naltime trebuie sa fie:

planoare

-500 m n cazul zborului n tur de pista;

-50 m n cazul zborului care nu este tur de pista.
Reducerea acestei distante se admite numai n cazul zborurilor n formatie.
b) distanta pe verticala minima ntre doua planoare care zboara pe acelasi traiect
trebuie sa fie de 50 m. Reducerea acestei distante se admite numai n cazul
zborurilor n formatie.
c) n cazul zborurilor n acelasi sens si la aceeasi naltime, distanta laterala minima
dintre planoare trebuie sa fie de 30 m (ntre punctele externe ale planoarelor).
Reducerea acestei distante se admite numai n cazul zborurilor n formatie.
d) n cazul zborurilor pe directie de sens contrar si la aceeasi inaltime, distanta
laterala
minima
ntre
planoare
trebuie
sa
fie
30
m
(ntre
punctele extreme ale planoarelor). Aceasra distanta se realizeaza prin executarea
de viraje pe dreapta. Virajele se vor executa cu ncepere de la minimum 200 m
distanta un planor fata de altul.
e) n cazul zborurilor pe directii care se intersecteaza, planoarele trebuie sa asigure
ntre ele o distanta pe verticala de minimum 50 m. Aceasta distanta se realizeaza
prin coborrea planorului care vede celalalt planor;
f) depasirea unui planor de catre un alt planor care zboara la aceeasi naltime se
face la o distanta laterala de minimum 30 m (ntre punctele extreme ale

planoarelor) si prin dreapta acestuia. Manevra depasirii va ncepe la cel putin 100
m distanta longitudinala de planorul din fata.
3.4.2. n cazul avioanelor care remorcheaza planoare se vor respecta prevederile
de la 3.4.1. lit.A.
3.4.3. n cazul ntlnirii n zbor de catre un avion de sport a unui planor sau a unui
parasutist n coborre, avionul va ocoli planorul sau parasutistul, lasndu-le
acestora "drum liber". Ocolirea se va face la o distanta si un interval de minimum
1,5 km.
3.4.4. n cazul ntlnirii de catre un planor n zbor a unui parasutist n coborare,
planorul va ocoli parasutistul la o distanta si un interval de minimum 500 m.
3.5. OCOLIREA N ZBOR A AERODROMURILOR (AEROPORTURILOR)
3.5.1. Ocolirea aerodromurilor (aeroporturilor) - altele dect cele de decolare si
aterizare
-de catre aeronavele (avioane, planoare) de sport ce executa zboruri de deplasare,
se fac la o distanta de minim:
-10 km, n sectoarele de decolare - aterizare;
-5 km, n celelalte sectoare.
3.6. PRIORITATEA LA DECOLARE sI ATERIZARE
3.6.1. La decolare, avioanele au prioritate fata de planoare; avioanele care nu
remorcheaza planoare au prioritate fata de cele care remorcheaza planoare
3.6.2. La aterizare, planoarele si parasutele au prioritate fata de avioane.
ORGANIZAREA ZBORURILOR ( SALTURILOR CU PARAsUTA)
4.1. PREGTIREA ECHIPAJULUI DE ZBOR (SALT CU PARAsUTA)
4.1.1. Fiecare zbor (salt cu parasuta) trebuie sa fie precedat de o pregatire
minutioasa
si
temeinica
a
echipajului. Pregatirea
pentru
zbor
(salt
cu parasuta) se organizeaza si se executa astfel nct sa usureze munca
echipajului n aer si sa se asigure securitatea, precizia si economicitatea misiunii
respective.
4.1.2. Personalul navigant, indiferent de calificare sau grad de antrenament va
fi autorizat sa execute o misiune de zbor/salt cu parasuta daca este apt din punct
de vedere medical si numai dupa ce s-a pregatit corespunzator pentru misiunea
respectiva.
4.1.3. Pentru organizarea unei misiuni precise si coordonate, pregatirea pentru
zbor (salt cu parasuta) se face cu participarea ntregului echipaj (tuturor elevilor,

pilotilor, parasutistilor amatori sau sportivi repartizati) sub

pilotului comandant de bord (instructorul de zbor sau parasutism).

conducerea

4.1.4. Pregatirea pentru zbor/salt cu parasuta se desfasoara, de regula, n doua

etape: preliminara (periodica) si pregatirea nemijlocita (briefing) nainte
de efectuarea unei/unor misiuni de zbor:
4.1.4.1. Pregatirea preliminara (periodica) se desfasoara pentru o perioada
maxima de 30 zile calendaristice avnd durata stabilita de comandantul de
aeroclub functie de specificul activitatii de zbor planificate. Ea se efcctueaza n
prima faza cu personalul navigant profesionist si factorii de conducere din
aeroclub; pregatirea este continuata pe grupe de instruire si echipaje de catre
instructorii de zbor.Pregatirea preliminara se poate executa si cumulat cu
pregatirea nemijlocita dar numai pentru sportivii si elevii parasutisti.
4.1.4.2. Pregatirea nemijlocita a zborului/saltului cu parasuta, (briefing)
se efectueaza ntrunit cu totpersonalul care participa la activitate n perioada
imediat urmatoare a zilei si de catre fiecare instructor de zbor cu grupa sa. Pentru
misiunile
de zbor/salt cu
parasuta izolate (transport
avion, aerotaxi etc.),
pregatirea nemijlocita se efectueaza de catre comandantul echipajului sau de
catre un instructor de zbor/parasutist.
4.1.5. Consemnarea activitatii de pregatire pentru zbor se face n registrele de
pregatire si organizare a zborului prin grija fiecarui comandant de aeroclub.
Pregatirea preliminara se consemneaza obligatoriu de catre elevi, sportivi si
personalul navigant profesionist angajat sau voluntar care executa misiunile
cuprinse n programul propriu de calificare initiala sau superioara, n caietul de
pregatire personala. Pregatirea nemijlocita (briefing) se consemneaza n mod
obligatoriu de catre elevii si sportivi, prin grija instructorului de zbor/parasutism n
caietul de pregatire personala. Succesiunea si continutul datelor nscrise
n registrele de pregatire si organizare a zborului si ncaietele de pregatire
personala
se stabilesc de catre directorul
A.R.
si
contin,
n
principal,
informatiilespecifi cate la punctul 4.1.6. din prezentul regulament.
4.1.6. De regula, pregatirea pentru zbor (salturi cu parasuta) se executa n
ajunul fiecarei zile de zbor (salturi cu parasuta) revazndu-se n ziua zborului
(salturi
cu parasuta) n
scopul actualizariielementelor
variabile.
Totusi,
pregatirea pentru executarea unei teme de instruire n zbor (sau salturi
cuparasuta) (turul de pista, de exemplu) se va putea executa - la aprecierea
comandantului de aeroclub -odata pe saptamna, revazndu-se nsa n fiecare zi
de zbor (salturi cu parasuta) n scopul actualizarii elementelor variabile. Trecerea
la o noua tema de instruire in zbor (salturi cu parasuta) va fi precedata, n mod
obligatoriu, de o pregatire corespunzatoare a echipajelor.
4.1.7. De regula, cu ocazia pregatirii preliminare si/sau nemijlocite
pentru zbor/salt cu parasuta se procedeaza si la analiza activitatii anterioare.
4.1.8. Controlul pregatirii pentru zbor se executa:
-de
catre
comandantul
un instructor de zbor/parasutism
personalul navigant profesionist;

adjunct,
numit

seful
de sector sau
n acest sens,
pentru

-de catre instructorul de zbor/parasutism, pentru elevi, sportivi si personalul

navigant profesionist ce seinstruieste sau este examinat in zbor/salt cu parasuta
n baza unui program aprobat.
4.2. ORGANIZAREA sl INSTALAREA STARTULUI
4.2.1. Startul se va organiza si instala n fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta), cu
cel putin 30 minute nainte de ora prevazuta pentru prima decolare.
4.2.2. Organizarea si instalarea startului
prevederile anexelor 2-10, nfunctie de
de zbor (salturi cu parasuta).

se vor efectua n conformitate cu

directia vntului si activitatea

4.2.3. Controlul organizarii si instalarii startului se executa de catre conducatorul

de zbor numit. Nici o decolare nu va putea fi efectuata daca n prealabil nu a fost
executat controlul asupra instalarii startului.
4.2.4. Planificarea si desfasurarea simultana a mai multor activitati de zbor diferite
pe acelasi teren n acelasi start se executa sub conducerea unui singue conducator
de zbor si cu respectarea procedurilor stabilite de comandantul de aeroclub.
4.2.5. Se interzic la star activitati care pot atrage atentia de la zbor (salt cu
parasuta)
a
instructorului
sau
aelevilor naviganti,
cum
ar
fi ascultarea aparatelor portative de radio, jocuri cu mingea, citirea de ziare,
reviste, carti, discutii pe alte teme dect cele legate de executarea zborurilor
respective.
4.3. DIRIJAREA $l CONTROLUL ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARASUTA)
4.3.1. Conducerea zborurilor/salturilor cu parasuta este obligatorie si se asigura de
catre personalulautorizat in acest sens prin decizia directorului A.R.
4.3.2. Conducerea zborurilor/salturilor cu parasuta se asigura prin legatura
radio bilaterala.
In
cadru!activitatilor competitionale
unde
regulamentul
de desfasurare interzice sau limiteaza folosirea statiilor radio de la bord, in
activitatea
de
parasutism
precum
si
in cazuri exceptionale (defcctarea statiei radio,
etc.) conducerea zborului
se efectueaza cu ajutorul semnelor si semnalelor aratate inanexele8,11,12si13.
4.3.3. Echipajele aeronavelor sunt obligate sa mentina legatura radio bilaterala cu
conducatorul de zbor sau organele de dirijare si control dand rapoarte si
primind autorizari:
- pe timpui rulajului pentru decolare si dupa aterizare;
- pe timpui zborului in zona de aerodrom, pentru parasirea acesteia si
pentru traversarea unei zone a aerodromului (la zborurile din afara acestuia) cu
minim 3 minute fnaintea atingerii limitelor acestei zone.

Pe timpui zborurilor in afara zone! de aerodrom, logatura radio se va pastra cu

organele de trafi c ce au injurisdictie portiunile de spatiu aerian survolate pentru a
da rapoarte si prirni autorizari necesare precum $i pentru darea si primirea de
informatii asupra traficului si conditiilor de zbor pe traiect. Expresiile ce trebuiesc
folosite in convorbirile radio sunt aratate in anexa nr.14.
4.4. ASIGURAREA METEOROLOGIC A ZBORURILOR (SALTURI CU PARAsUTA)
4.4.1. Asigurarea meteorologica a zborurilor (salturilor cu parasuta) se realizeaza
prin informarea prompta si permanenta a echipajelor si organului de dirijare si
control al zborurilor (salturi cu parasuta) asupra elementelor meteorologice reale si
prevazute:
-directia si taria vntului;
-vizibilitatea;
-naltimea plafonului de nori;

-nebulozitatea;
-umiditatea atmosferica.
4.4.2.
Asigurarea meteorologica a
zborurilor
(salturilor
cu parasuta) se realizeaza cu ajutorul aparaturii meteorologice din dotarea
aerodromurilor, prin legatura existenta ntre aerocluburi si organele (statii, centre)
meteorologice existente pe aerodromuri (aeroporturi) sau n apropierea acestora,
precum si prin informatiile furnizate de echipajul care a executat sondajul
meteorlogic si de toate celelalte echipaje, imediatdupa aterizare.
4.4.3. Asigurarea meteorologica a zborurilor/salturilor cu parasuta se efectueaza
potrivit normelor elaborate de A.A.C.R.
4.5. ASIGURAREA MEDICAL A ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA)
4.5.1. Asigurarea medicala a zborurilor/salturilor cu parasuta este obligatorie si se
realizeaza prin:
a) pentru personalul navigant profesionist prin controlul asupra capacitatii
psihofizice de zbor/salt cu parasuta anual de caare I.M.A.S., precum si n fiecare zi
de zbor/salt cu parasuta, nainte de prima decolare, efectuat de catre personal
calificat si autorizat corespunzator, conform normelor stabilite de A.A.C.R.
b) pentru elevi si sportivi prin controlul asupra capacitatii psihofizice de zbor/salt
cu parasuta executat de catre policlinicile teritoriaie si n fiecare zbor/salt cu
parasuta, efectuat de catre personal calificat si autorizat corespunzator. Aptitudinea
medicala pentru zbor se acorda n ambele situatii conform normelor stabilite de
catre A.A.C.R.

c) Asistenta medicala la start, constnd n personal califical si autorizat

corespunzator si mijloacele necesare acordarii primului ajutor, precum si transportul
la spitalul cel mai apropiat.
4.5.2.
Se
interzice
efectuarea
zborurilor
(salturilor
parasuta) fara asigurarea controlului si asistenteisanitare aratate la 4.5.1.

cu

4.5.3. Controlul medical este obligatoriu pentru personalul care a produs si a suferit
un accident sau incident de aviatie. Acest control se executa de catre I.M.A.S.
4.6. ACTIVITATEA ECHIPAJULUI DUP ATERIZARE
4.6.1. Dupa aterizare, la terminarea misiunii dc zbor primite, echipajul este obligat:
-sa se prezinte la comandantul care a ordonat misiunea, raportnd de executare;
-sa raporteze organului de dirijare si control al zborului conditiile meteorologice
ntlnite pe timpul zborului si alte elemente;
-sa predea, la terminarea zilei de zbor, aeronava, personalului tehnic
terestru specificnd n documentele stabilite, felul cum a functionat aceasta,
agregatele si instalatiile de la bord. Predarea-primirea aeronavelor ntre personalul
navigant si personalul tehnic terestru se va face cu respectarea prevederilor
Regulamentului Tehnic al Aviatiei Civile;
-situatiile deosebite aparute pe parcursul desfasurarii misiunii de zbor se vor
specifica ntr-un raport scris, ntocmit imediat dupa zbor care se va nainta
comandantului de aeroclub.
4.7. ANALIZA ZBORURILOR (SALTURILOR CU PARAsUTA)
4.7.1.
Comandantii
de
aerocluburi
sunt
obligati
sa organizeze
cu
personalul navigant subordonat, dupa fiecare zi de zbor (salturi cu parasuta)
sedinte de analiza a modului de desfasurare si asigurare a activitatii de zbor (salt cu
parasuta).
n cazul sedintelor de analiza se vor urmari n mod perseverent ridicarea nivelului
de disciplina a echipajelor si nlaturarea tuturor cauzelor ce pot duce la scaderea
indicelui de securitate si precizie a zborurilor (salturilor cu parasuta).
4.7.2.
Analiza
trebuie
sa scoata n
evidenta
nu
numai
lipsurile
n
organizarea, asigurarea, conducerea si desfasurarea zborurilor (salturilor cu
parasuta), ci trebuie totodata sa sublinieze si sa generalizeze experienta pozitiva pe
linia ndeplinirii ndatoririlor de serviciu si a respectarii prevederilor reglementarilor
aeronautice.
4.7.3. Analiza zborurilor va urmari evidentierea tuturor corectiilor ce trebuie aduse
elementelor deexecutare a misiunilor de zbor (salturi cu parasuta), pentru fiecare
pilot (parasutist) n parte, evitndu-se n mod categoric generalizarile.

4.7.4. Analiza unei zile de zbor (salturi cu parasuta) trebuie facuta fie n aceasi zi,
fie cel trziu a doua zi, pentru ca elementele sa fie ct mai exacte si ct mai clare n
memoria personalului.
CAPITOLUL 5
ACTIVITATEA DE ZBOR CU MOTOR (AVION)
5.1. PORNIREA sI NCERCAREA MOTORULUI
5.1.1. Activitatile premergatoare ncercarii, precum si ncercarea motorului se vor
face numai la platformastabilita si organizata n acest scop. La pornirea si
ncercarea motorului se vor respecta prevederile Regulamentului tehnic al aviatiei
civile, partea a doua, cap. VI, art. 263-276.
5.1.2. Este interzis pilotului sa ceara permisiunea (autorizarea) de pornire a
motorului n urmatoarele cazuri:
-fara existenta ordinului de misiune;
-cu compunerea echipajului incompleta fata de prevederile anexei certificatului
de navigabilitate al aeronavei, precum si fata de prevederile ordinului de
misiune. Echipajul trebuie sa corespunda nominal cu prevederile ordinului de
misiune;
-n cazul unoi pregatiri incomplete pentru zbor a aeronavei, a
instalatiilor speciale de la bordulacesteia, necesare misiunii respective;

defectarii

-daca vreunul din membrii echipajului nu a avut repaosul normal nainte de zbor
sau starea lui psihofizica nu este corespunzatoare;
-n cazul existentei unor conditii nefavorabile pentru zbor daca - n zborurile de
deplasare - nu este sigura primirea aeronavei pe aerodromul de destinatie si
de rezerva;
-daca aeronava nu dispune de rezerva de combustibil necesara;
-fara planifi carea zborului conform Regimului de zbor n spatiul aerian al Romniei;
-fara prinderea centurilor de siguranta de catre toate persoanele de la bord.
5.1.3. Se interzice pornirea si ncercarea motorului daca:
-gurile de alimentare ale aeronavelor nu sunt nchise;
-cisterna (butoiul) de alimentare se gaseste mai aproape de 50 m de aeronava;
-aeronava este prevazuta cu blocaje de comenzi, este ancorata sau are usile
(cabina) deschise;

-rotile nu sunt blocate cu frne si cale;

-n suflul elicei se gasesc planoare, materiale sau alte aeronave;
-se face mbarcarea sau debarcarea unor persoane sau materiale;
-la locul de pornire nu sunt extinctoarele necesare asigurarii stingerii unui eventual
incendiu provocat de pornirea motorului.
5.1.4. La pornirea, ncalzirea si ncercarea motoarelor se vor respecta prevederile
instructiunilor pentru exploatarea tipului respectiv de aeronava.
5.1.5. Se interzice folosirea calelor care pun persoana ce le manevreaza n situatii
periculoase prin intrarea n cmpul de rotatie al elicelor.
5.1.6. Daca pornirea se face "tragndu-se" la elice cu mna, cel care executa
aceasta manevra trebuie sa fie instruit n mod special pentru a cunoaste bine
manevra si pentru a fi foarte atent la executarea ei.
5.2. RULAREA sI REMORCAREA AVIONULUI
5.2.1. nainte de a ncepe rularea, pilotul avionului este obligat sa ncerce
functionarea frnelor si a comenzilor avionului, precum si a altor echipamente de la
bord, conform instructiunilor de exploatare a avionului si sa ceara autorizarea
organului de dirijare si control al zborului pentru rulare.
5.2.2. Pe timpul rulajului, pilotul este obligat sa execute dispozitiile organului de
dirijare si control date prin radio sau prin semne si semnale, dupa caz. n anexele
11 si 12 ale prezentului regulament sunt prevazute semnalele pentru dirijarea
circulatiei la sol a aeronavelor.
5.2.3. Viteza de rulare a avionului se determina de pilot n functie de starea
terenului, existentaobstacolelor si conditiile de vizibilitate si de vnt, n asa fel
nct sa se asigure securitatea avionului. Aceasta viteza nu poate depasi n nici o
mprejurare viteza de rulare prescrisa n instructiunile de exploatare a tipului
respectiv de avion.
n apropierea obstacolelor sau a platformei stationare, viteza de rulare se va reduce
astfel ca avionul sapoata fi oprit prompt.
5.2.4. Pe timpul rularii, se interzic virajele prin frnarea completa a unei roti, care
poate duce la torsionari n elementele jambelor sau la crearea de efecte de
smulgere n elementele de fixare a acestora.
5.2.5. Toti membrii echipajului avionului sunt obligati, pe timpul rularii,
sa supravegheze spatiul si sa previna pe pilot, despre aparitia unor obstacole. Cu
avioanele care nu au buna vizibilitate n fata, se va rula serpuit. Pentru a se
supraveghea permanent spatiul pe timpul rularii, se interzice echipajului sa faca
manevre pregatitoare n vederea decolarii (flaps, reglare comenzi etc.) nainte de
oprirea avionului la T-eu.

5.2.6. Se interzice depasirea altei aeronave care ruleaza. Daca directiile

aeronavelor care ruleaza
se
intersecteaza,
echipajul
aeronavei
care
vede cealalta aeronava n stnga sa trebuie sa se opreasca si sa o lase sa ruleze
pe cealalta. Daca directiile aeronavelor sunt opuse, pilotii aeronavelor vor ncetini
rularea si vor tine dreapta astfel nct distanta reala ntre punctele extreme
ale aeronavelor sa fie cel putin 10 m.
5.2.7. Daca pe timpul rularii este nevoie sa se traverseze pista (banda) de decolareaterizare, traversarease va face numai cu aprobarea organului de dirijare si
control, dndu-se prioritate aeronavelor care vin la aterizare.
5.2.8. Daca pilotul care ruleaza primeste ordin prin radio sau prin semnale de a
nceta rularea, el va opri imediat avionul, asteptnd ordine ulterioare.
5.2.9. Pe timp de noapte, rularea se va face cu luminile de pozitie aprinse. La
rularea pe timp de noapte, pilotul avionului este obligat sa respecte regulile aratate
la 5.2.1.-5.2.8. si n plus:
-nainte de rulare sa constate buna functionare a ntregii instalatii de iluminare a
avionului (inclusiv iluminarea cabinei);
-sa regleze iluminarea cabinei pentru a nu stnjeni supravegherea spatiului
nconjurator;
-sa urmareasca cu atentie semnalele luminoase de dirijare si sa execute
prompt comenzile;
-sa
ruleze
cu
farurile
este sufi cient luminat.

de

bord

aprinse

daca

terenul

din fata nu

5.2.10. Rularea este interzisa:

a) daca nu exista vizibilitatea necesara prevenirii ciocnirilor cu obstacole -inclusiv
cu alte avioane - de pe suprafata aerodromului (ceata, pcla, ploaie,
averse, ninsoare etc.);
b) daca distanta dintre avion (punctul extrem al planului) si un obstacol - inclusiv o
alta aeronava - este mai mica de 10 m si nu exista un organ specializat care sa
dirijeze rularea;
c) daca nu exista o distanta corespunzatoare pna la avionul cu motorul pornit, prin
spatele caruia se ruleaza;
d) daca suprafata solului este accidentata nct pune n pericol integritatea
avionului;
e) daca frnele avionului sunt defecte;
f) daca suflul elicei (elicelor) are efect asupra altor aeronave sau obiecte.

5.2.11. n afara de rulare, deplasarea avionului pe suprafata solului se poate face si

prin remorcare. Aceastaoperatiune se va face n functie de tipul avionului, cu
o viteza de cel mult 5 km/ora. Remorcajul pe timp de noapte se face cu luminile de
pozitie ale avionului aprinse si cu lumina de obstacol pe vehiculul de remorcare de
asemenea aprinsa.
5.2.12. La remorcarea, manevrarea si rularea avioanelor pe platforme, cai
de circulatie si hangare se vor respecta prevederile Regulamentului tehnic al aviatiei
civile, partea a doua, cap.VII, art. 277 - 279.
5.3. DECOLAREA AVIONULUI
5.3.1. Pe aerodrom (aeroporturi), intrarea pe pista (banda) de decolare - aterizare se
executa numai cu autorizarea organului de dirijare si control al zborului.
5.3.2. Este interzis sa se dea autorizarea de intrare pe pista (banda) de decolareaterizare n urmatoarele cazuri:
-daca pe pista (banda) se gasesc alte avioane sau obstacole;
-daca o alta aeronava se gaseste pe panta de aterizare, n apropierea finala;
-daca aeronava care a decolat mai nainte sau care a ratat aterizarea nu a intrat
nca n regim de urcare (se mai gaseste n palier si nu se respecta distantele
longitudinale aratate la 3.3.;
-daca se observa la avion deteriorari produse pe timpul rularii (remorcarii) sau
zborului anterior.
5.3.3. Este interzis sa se ceara permisiunea de intrare pe pista (banda) de decolareaterizare n urmatoarele cazuri :
-daca pe suprafata avionului care urmeaza sa decoleze se gaseste zapada,
chiciura sau gheata;
-daca conditiile meteo (vizibilitate, plafon, vnt) depasesc valorile admise;
-daca suprafata pistei (benzii) nu este corespunzatoare (moale dupa ploaie, cu
gheata, polei etc.) si poate provoca devierea avionului de pe directie sau
chiar accidentarea lui;
-daca se observa la avion deteriorari produse pe timpul rularii (remorcarii)
sau zborului anterior.
n cazul cnd pilotul constat nainte de decolare ca nu sunt conditii
pentru executarea sigura
a
misiunii
de
zbor
primite,
el
raporteaza
despre aceasta conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control si
ntrerupe
misiunea
din
proprie
initiativa.
Comandantul
de
aeroclub (comandantul de aerodrom - n cazul n care pilotul nu se gaseste pe

aerodromul de baza) va analiza situatia si va dispune dupa caz anularea

sauamnarea misiunii, precum si masurile ce trebuie luate n legatura cu hotarrea
sa si a pilotului comandant de bord.
5.3.4. Dupa intrarea pe pista (banda) de decolare, pilotul este obligat:
-sa aseze avionul aliniat pe axa longitudinala a pistei (benzii) de decolare si n
dreptul marcajului de decolare;
-sa se asigure ca pe directia de decolare nu sunt obstacole;
-sa observe spatiul din fata, lateral si spate (ct posibil);
-sa execute manevrele si controalele pregatitoare decolarii, n functie de tipul
de avion;
-sa ceara permisiunea de decolare n cazul cnd constata ca totul este n ordine si
sa decoleze numai la primirea autorizarii. n caz contrar, va anunta organul de
dirijare si control si va proceda conforminstructiunilor acestuia, degajnd imediat
pista (banda) de decolare.
5.3.5. Daca o decolare a fost ntrziata mai mult de un minut, ea nu se va
efectua dect dupa o noua autorizare data de organul de dirijare si control.
5.3.6. Pe terenurile unde nu exista organ de dirijare si control, punctul nceperii
rularii pentru decolare si directia decolarii se stabilesc de catre pilot, care poarta
ntreaga raspundere pentru hotarrea luata.
El trebuie, nainte de rularea pentru decolare, sa examineze personal starea si
dimensiunile terenului pe directia decolarii, precum si obstacolarile existente
pe aceasta directie.
5.3.7. Daca la nceputul rularii n vederea decolarii avionul a fost deviat din axa de
decolare si aceastadeviere nu poate fi remediata cu ajutorul ampenajului, frnelor
sau motorului, pilotul va ntrerupe rularea. El va ntrerupe de asemenea
rularea daca un simptom de functionare necorespunzatoare a avionului s-a produs
nainte de atingerea vitezei de desprindere a acestuia.
5.3.8. Se interzice desprinderea avionului de la sol nainte ca acesta sa fi
atins viteza stabilita pentru decolare.
5.3.9. Trenul de aterizare se escamoteaza (unde este cazul) numai la naltimea
prescrisa n instructiunile deexploatare a tipului respectiv de avion, dar nu mai
jos de 10 m.
5.3.10. Se interzice sa se nchida flapsul (n cazul n care s-a decolat cu el bracat) la
o naltime sub 50 m -daca nu exista alte provederi n instuctiunile de exploatare a
tipului respectiv de avion.

5.3.11. Dupa o decolare ntrerupta, o noua cerere de autorizare de decolare (o

noua decolare) va fi efectuata numai dupa ce s-au nlaturat cauzele care au produs
ntreruperea.
5.4. LUAREA NLIMII DUP DECOLARE
5.4.1. De regula, luarea naltimii dupa decolarea cu avionul se executa n linie
dreapta, cu respectarea vitezei prescrise, pna la naltimea de siguranta
deasupra obstacolelor prevazuta pentru zborul n tur de pista sau pe itinerar, dupa
caz (a se vedea 3.2.). Totusi, n cazul cnd obstacolele din culoarul
de decolare impunmanevre (viraje) la naltimi mai mici dect cele de siguranta,
urcarea n linie dreapta dupa decolare se va face pna la naltimea prevazuta n
instuctiunile de exploatare a aerodromului (terenului) respectiv.
5.4.2. Pe timpul zborului n urcare, dupa decolare, se interzic manevrele bruste,
escamotarea flapsului sub naltimea de 50 m sau escamotarea trenului (acolo unde
este cazul) sub naltimea de 10 m.
Primul viraj va fi executat numai dupa atingerea naltimii de siguranta prevazuta de
reglementarile n vigoare si precizata n instructiunile de exploatare a terenului de
aeronautica respectiv.
5.5. ZBORUL N TUR DE PIST
5.5.1. Elementele turului de pista cu avionul se stabilesc prin instructiunile de
exploatare ntocmite pentru fiecare aerodrom n parte. La stabilirea acestor
elemente se vor avea n vedere urmatoarele:
-evitarea punctelor (zonelor) cu mare aglomeratie de populatie (zonele cladite ale
oraselor, uzine etc.) sau pentru care zborul n ritm sustinut poate aduce
prejudicii importante;
-evitarea unor obstacole ce pot prejudicia sccuritatea zborului;
-posibilitatea de legatura de vedere bilaterala permanenta pe timpul zborului ntre
pilotul avionului si organul de dirijare si control;
-posibilitatea aterizarii pe
cazul defectarii motorului;

aerodrom,

din

oricare

punct

al

traseului,

-cerintele impuse de desfasurarea activitatii de zbor n zona de aerodrom.

5.5.2. Turul de pista constituie principalul fel de zbor pentru nsusirea decolarii,
aterizarii, executarii virajelor de 90, zborului n linie dreapta, n urcare, coborre si
la orizontala, precum si supravegherea aerodromului n scopul determinarii
conditiilor de aterizare.
Se interzice simplificarea turului de pista (executarea de viraje de 180 sau
scurtarea laturilor), precum si nerespectarea altor elemente ale turului de pista, n

asa fel nct rolul sau sa nu fie ndeplinit sau sa creeze pericol pentru alta aeronava
n zbor.
5.5.3. Intrarea n tur de pista din zborul pe ruta n vederea aterizarii se face de
regula tangent la virajul 2 si n conformitate cu indicatiile conducatorului de zbor
sau ale organului de dirijare si control al zborului, asigurndu-se o esalonare
longitudinala de minim 1,5 Km fata de aeronava din fata.
Intrarea n tur de pista din zborul n zona de lucru se face si cu indicatiile
conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control asigurnduse aceeasi esalonare.

5.5.4. De regula, virajele n tur de pista vor fi executate la orizontala si la naltimea

de cel putin 150 m. Exceptii se admit numai pentru cazurile prevazute prin
instructiunile de exploatare a aerodromului sau n cazurile de forta majora.
5.6. ZBORUL N ZONA DE LUCRU
5.6.1. n zona de lucru se admite sa zboare un singur avion sau o singura formatie
de avioane.
5.6.2. n zona de lucru se nsuseste n special manevrarea avionului n viraje n
urcare si coborre, n viraje pe orizontala cu nclinare mai mare de 15 o, zborul
acrobatic, zborul instrumental si zborul n formatie.
n zona de lucru se va nsusi de asemenea manevrarea avionului n cazurile de
dificultate (defectarea motorului, angajarea n limita de viteza etc.). naltimea
minima de zbor n zona de lucru se precizeaza prin instructiunile de exploatare
ale aerodromului respectiv.
5.6.3. Parasirea zonei de lucru se va efectua numai dupa ce pilotul s-a convins ca
prin aceasta zborul celorlalte avioane n tur de pista sau spre ori dinspre celelalte
zone de lucru, nu va fi stnjenit. Parasirea zonei de lucru pentru aterizare se va face
cu asigurarea unei rezerve de combustibil pentru cel putin 30 minute de zbor. Se
excepteaza de la pastrarea acestei rezerve, aeronavele care executa
zboruricompetitionale n zona de la verticala aerodromului si care vor
parasi aceasta zona cu o rezerva de combustibil suficienta pentru intrare n tur de
pista si aterizare n conditii de maxima siguranta.
5.7. ZBORUL PE ITINERAR
5.7.1. Pe durata ntregului zbor pe itinerar, pilotul avionului este obligat sa respecte
elementele de zborprevazute si autorizate n jurnalul de bord pentru navigatie.
Abaterea de la aceste elemente este admisa numai n cazuri justificate,
cnd asigurarea securitatii zborului o impune.

5.7.2. La zborurile de deplasare, alegerea unui aerodrom de rezerva este

obligatorie.
5.7.3. Rezerva minima de combustibil n zboruri de deplasare este de 30 minute de
zbor cu regim de croaziera.
5.7.4. Echipajul trebuie sa cunoasca permanent pozitia avionului. Pentru aceasta,
pozitia
avionului
trebuiecalculata sistematic,
folosind toate mijioacele
existente, att la bord, ct si la sol, si confruntnd permanent harta
de navigatie cu terenul survolat.
5.7.5. Pentru zborurile cu o durata de peste 30 minute si executate la nivele mai
mari de 4000 m standard, echipajele si celelalte persoane de la bordul aeronavelor
sunt obligate sa foloseasca instalatia de oxigen de la bord. n cazul cnd aceasta
instalatie nu este prevazuta la bord sau este defecta, depasirea nivelului de 4000
m standard este interzisa.
5.8. ZBORUL DE APROPIERE PENTRU ATERIZARE
5.8.1. n cazul cnd la bordul avionului exista aparatura de radio legatura,
apropierea de aerodrom din zborul n zona de lucru sau de pe itinerar va fi raportata
de pilot organului de dirijare si control cu 3-5 minute nainte de intrarea n tur de
pista sau la un punct de raport stabilit prin instructiunile de exploatare a
aerodromului.
5.8.2.
Pe toata durata
zborului
de
apropiere,
pilotul
avionului
este obligat sa supravegheze spatiul
si
terenul
pentru
a
observa
miscarile altor aeronave, precum si semnele organului de dirijare si control al
zborului.
5.8.3. n cazul manevrelor gresite de aterizare sau cnd alte motive o impun, pilotul
avionului este obligat sa ntrerupa apropierea (sa rateze) fara sa mai astepte
dispozitii sau semnale de la sol. Ratarea se va face de la o naltime care sa asigure
o perfecta securitate a zborului si a activitatii de aerodrom.
5.9. ATERIZAREA
5.9.1. n apropiere de pragul pistei (benzii) de zbor se interzic manevrele bruste si
ample pentru corectarea pozitiei avionului n naltime sau directie. n cazul cnd
manevrele zborului de apropiere fi nala pentruaterizare s-au facut defectuos,
pilotul este obligat sa rateze aterizarea.
5.9.2. Asezarea avionului
pe
sol
trebuie facuta n
mod
obligatoriu
limitele marcate prin semne conventional (linii albe, T-eu, panouri, balize etc.).

5.9.3. Aterizarea trebuie facuta ntotdeauna cu vntul n fata. Exceptiile sunt

admise numai n cazuri deosebite si numai n limitelc admise de instructiunile de
exploatare a tipului respectiv de avion.

5.9.4. Rularea dupa aterizare trebuie executata strict pe axa pistei (benzii)
de aterizare, pna la oprirea avionului sau pna la atingerea vitezei normale de
rulare. n continuare, pilotul trebuie sa elibereze pista (banda) de decolareaterizare, supraveghind
continuu
si
atent
spatiul
nconjurator
si executnd dispozitiile (semnalele) organului de dirijare si control.
5.9.5.
Cu exceptia cazurilor
legate
de
securitatea
zborurilor,
se
interzice categoric organelor de dirijare si control sa faca comunicari sau sa dea
dispozitii echipajului unei aeronave care a aterizat, nainte ca aceasta sa fi emis un
mesaj sau nainte ca viteza aeronavei sa se fi redus la viteza de rulaj pentru
degajarea pistei (benzii) de aterizare.
5.10. ACTIVITATEA DE ZBOR
PLANOARELOR

CU

MOTOR

(AVION)

PENTRU

REMORCAREA

5.10.1. n toate situatiile, decolarea se va executa numai dupa ce pilotul avionului

remorcher s-a convins ca planorul a fost corect asezat pe sol, tinut
la orizontala, cablul clansat si ntins si nu sunt oameni (obstacole) ntre avion si
planor. Punerea motorului n plin trebuie facuta lent pentru a nu se provoca
extinderea brutala a cablului si ruperea lui.
5.10.2. n cazul ruperii cablului de remorcaj n ultima parte a rulajului pentru
decolare, pilotul avionului va continua decolarea pentru a lasa teren liber de
aterizare planorului; daca ruperea cablului s-a produs n prima parte a rulajului si
lungimea terenului permite, pilotul avionului va putea reduce motorul rulnd drept
nainte, fara a frna imediat, n scopul de a lasa teren liber pentru planor.
5.10.3.
n toate cazurile
n
care
pilotul
avionului constata ca,
prin
manevrele efectuate de pilotul planorului remorcat, securitatea zborului este
categoric periclitata, el va declansa cablul de remorcaj.
5.10.4. n cazul n care pilotul planorului remorcat nu poate declansa cablul n
punctul stabilit si nici n urma semnalelor date, pilotul avionului remorcher va
continua remorcarea planorului pna la verticala aerodromului de aterizare unde
va declansa cablul de la avion la naltimea convenabila pentru ca pilotul planorului
sa poata intra, n zbor planat, n tur de pista la virajul 2.
5.10.5.
n
timpul
remorcajului
se
interzice
pilotului
remorcher
sa efectueze manevre bruste sau ample care sa depaseasca nclinari mai mari de
30 si variatii de viteza mai mari dect cele admise de instructiunile
deexploatare ale planorului remorcat.
5.10.6. Remorcarea unui planor care a fost depanat (decolat prin remorcare de pe
un teren n afara aerodromului) se va executa pna la verticala aerodromului, la
naltimea convenabila pentru ca pilotul planorului sa poata intra, n zbor planat, n
tur de pista la virajul 2.
5.10.7. Se interzice sa se intre cu avionul care remorcheaza planor n zona de lucru
destinata
pentru
zborul
planoarelor.
Declansarea
planorului,
pentru

intrarea acestuia n zona de lucru n zbor liber, se va face ntr-un punct

din afara zonei, stabilit prin instructiunile de exploatare ale aerodromului respectiva
sau prin ordinul de misiune.
5.10.8.
napoierea
avionului
remorcher,
pentru
aterizare,
dupa declansarea planorului, se poate face prin intrarea directa pe panta de
aterizare, cu executarea virajului la cel putin 100 m naltime, cu conditia
respectarii esalonarii fata de alte avioane.
5.10.9. Largarea cablului de remorcaj de la avion, dupa declansarea planorului, se
va face prin trecerea la verticala aerodromului, n sensul de aterizare, la naltimea
de minim 50 m, urmarindu-se ca largarea cablului si caderea lui sa se produca pe
culoarul stabilit pe sol. n cazul n care largarea nu s-a produs, pilotul va repeta
manevra; daca nici la aceasta repetare manevra nu a reusit, pilotul va veni la
aterizare cu cablul clansat, urmarind atent ca prin aceasta sa nu pericliteze
securitatea zborului, a oamenilor si a bunurilor de pe sol.
Atreizarea cu cabul clansat este permisa si n alte situatii prevazute de exploatarea
aerodromului respectiv.
5.11. ACTIVITATEA
DE PARASUTISTI

DE

ZBOR

CU

MOTOR

(AVION)

PENTRU

LANSAREA

5.11.1. Pornirea si ncercarea motorului (motoarelor) pentru prima decolare

se fac numai dupa mbarcarea parasutistilor si nchiderea usii avionului; pentru
urmatoarele decolari se admite mbarcarea parasutistilorfara oprirea motorului
(motoarelor), dar numai n cazul n care actiunea acestuia (acestora) nu produce
dificultati la mbarcare sau nu degradeaza echipamentul parasutistilor.
5.11.2.
Rularea
la
sol,
manevrele
la
decolare
si
n
zbor
se
vor executa de catre pilotul avionului cu grija fatade starea psihofizica si
echipamentul parasutistilor. Se interzic manevrele brutale, virajele strnse sau
derapate ori pante de urcare si coborre accentuate.
5.11.3. Luarea naltimii pentru lansare se va executa ntr-o zona special
afectata, alta dect zona de lansare si la o distanta de minim 5 km de
aceasta. Deplasarea spre zona de lansare, dupa luarea naltimii, se
va executa numai cu autorizarea organului de dirijare si control al zborului obtinuta
prin legatura radio si la indicatia instructorului de parasutism de la bord.
5.11.4. Lansarea parasutistilor de la bordul diferitelor tipuri de aeronave
se reglementeaza prin metodologia de pregatire prevazuta n Procedurile si
Instructiunile de Desfasurare a Activitatii de Parasutism la Aeronava.
5.11.5. n durata perioadei de formare a parasutistilor (pna la brevetare) se
interzice executareazborurilor pentru lansare cu mai multe avioane simultan pe
acelasi aerodorm. Pe durata acestei perioade, salturile se vor executa dintr-un
singur avion, care va decola si ateriza numai cnd toti parasutistii lansati se gasesc
pe sol.

5.11.6. Pentru executarea de salturi de catre parasutistii de performanta din mai

multe avioane ce zboara simultan, se vor respecta urmatoarele reguli:
-n zona de lansare se va gasi un singur avion; exceptie se admite numai n cazul
cnd lansarile se executa din avioane ce zboara n formatie;
-locul de aterizare al parasutistilor se va afla la o distanta laterala fata de banda de
zbor de minim 50 m. Nici o aeronava nu va decola sau ateriza pna cnd ultimul
parasutist aterizat nu se va deplasa la minim 100 m lateral de banda de zbor;
-coborrea avioanelor din zona de lansare n vederea aterizarii, se va executa
numai dupa parasirea acestei zone si numai de-a lungul unei rute care sa ocoleasca
zona de lansare la cel putin 1,5 km;
-aterizarea si decolarea avioanelor se vor executa cu respectarea stricta a locului
si directiei stabilite.
5.11.7. Pe tot timpul activitatii de zbor pentru lansarea de parasutisti, pilotul
avionului este obligat sa supravegheze cu atentie spatiul nconjurator pentru a
preveni abordajele cu parasutisti lansati sau aterizati.
5.11.8. Pe timpul decolarii pna la naltimea de 100 m si n cazul zborului n
atmosfera turbulenta parasutistii sunt obligati sa foloseasca centurile de siguranta
ale aeronavei; prevederea ramne valabila si pentru aterizare.
5.11.9. n cazul n care, pe timpul zborului, se ivesc defectiuni ale aeronavei ce pot
periclita securitateaacesteia, pilotul este obligat sa creeze, pe ct posibil, conditii
favorabile lansarii parasutistilor de la bord, n strnsa colaborare cu instructorul de
parasutism si cu organul de dirijare si control. n caz contrar, va ateriza aeronava cu
parasutistii la bord, cu luarea tuturor masurilor ce se impun pentru astfel de situatii.
5.11.10. Pe tot timpul ct se gasesc la bordul avionului, parasutistii sunt obligati sa
ramna pe locurile stabilite, pentru a respecta centrajul aeronavei. Parasirea
locurilor se va face, n toate ocaziile, numai cu aprobarea sau la dispozitia
instructorului de parasutism de la bord.
5.11.11. Pilotul comandant de bord al aeronavei din care se executa lansare de
parasutisti trebuie sa urmeze indicatiile instructorului de parasutism de la bord
numai n privinta elementelor de zbor pentru lansare (directia, viteza, naltimea,
locul si numar de treceri pentru lansari) daca la pregatirea pentru zbor nu sastabilit aceasta. Aceste indicatii au ntietate fata de cele ale conducatorului de
lansari de la sol.Conducatorul de lansari este obligat sa informeze instructorul de
parasutism de la bord prin intermediul echipajului aeronavei sau al semnalelor
optice de la sol, despre schimbarea unor elcmente legate de lansare, informare de
care instructorul parasutist de la bord este obligat sa tina cont. Cnd situatia o
impune conducatorul de lansari poate anula partial sau total misiunea.
5.11.12. Instructorul de parasutism de la bordul avionului este obligat sa aiba
asupra sa cutit pentru taierea suspantelor parasutelor ce eventual se agata de

corpul avionului pe timpul lansarii parasutistilor si deci pentru nlaturarea

pericolului creat asupra securitatii acestora si a aeronavei.
5.11.13. ntre pilotul avionului si instructorul de parasutism de la bord trebuie
sa existe posibilitatea de legatura bilaterala, la vedere sau radio, directa, sigura si
permanenta.
ACTIVITATEA DE PLANORISM
6.1. RULAREA PLANORULUI
6 1.1. Manevrarea planorului si deplasarea (rularea) acestuia pe sol se executa de
catre personal special instruit n ceea ce priveste aceste operatii, ct si regulile de
circulate (rulare) pe aerodrom.
6.1.2. nceperea deplasarii (rularii) planorului pe sol se permite numai daca:
-maneta pentru escamotarea trenului de aterizare este pe pozitia "scos" si
sigurantata;
-capota cabinei este corect nchisa;
-frna este deblocata;
-terenul este degajat de obstacole de-a lungul traseului de rulare.
6.1.3. Viteza de deplasare a planorului se stabileste n functie de starea terenului,
dar nu va depasi pe cea a unui om la pas normal.
6.1.4. Pe vnt puternic, deplasarea (rularea) planorului se permite numai:
-cu existenta unui pilot n cabina de pilotaj;
-cu frnele aerodinamice bracate (scoase).
6.1.5. Se interzice executarea unor manevre prin mpingerea planorului pe sol care
pot duce la deformari si torsionari sau la crearea unor efecte de smulgere a unor
parti dm corpul planorului.
6.1.6. n cazul n care deplasarea planorului pe sol se executa prin tractare cu
mijloace auto, n lipsa dispozitivelor speciale pentru rulare, nsotirea planorului "la
plan" este obligatorie.
6.1.7. Se interzice depasirea n rulaj a planoarelor ntre ele.
6.1.8. La ntlnirea unui avion care ruleaza, echipa (mijlocul) care
mpinge (tracteaza) planorul, va nceta deplasarea acestuia pna n momentul
cnd suflul elicei avionului nu va mai putea influenta pozitia planorului n deplasare.

6.1.9. Membrii echipei (mijlocului auto) care executa deplasarea planorului pe sol
sunt obligati sa supravegheze permanent spatiul si terenul n scopul evitarii oricarei
stnjeniri a circulatiei de aerodrom si al evitarii obstacolelor.
6.2. DECOLAREA (LANSAREA) PLANORULUI PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR
6.2.1. nceperea lansarii planorului prin remorcaj de automosor se permite numai
dupa ce:
-functionarea automosorului a fost ncercata si constatata corespunzatoare;
-cablul de remorcaj a fost perfect ntins pe sol si clansat corect la planor;
-suspantele parasutei de cablu au fost descurcate;
-planorul este tinut cu planurile pe orizontala;
-declansatorul planorului prezinta siguranta n functionare;
-a fost obtinuta autorizarea organului de dirijare si control al zborului.
6.2.2. Se interzice desprinderea planorului de pe sol nainte de a atinge o viteza
superioara cu cel putin 10 % vitezei minime de zbor prevazuta n manualul de zbor
al planorului respectiv.
n cazul cnd dupa un rulaj prelungit viteza de desprindere nu este atinsa sau cnd
tractiunea nceteaza, pilotul planorului va declansa cablul de remorcaj si va scoate
frnele aerodinamice rulnd spre nainte, cu o usoara deviere pentru a feri cablul.
6.2.3. La aparitia unei situatii n care este periclitata securitatea zborului sau la
ntreruperea tractarii, pilotul planorului este obligat sa asigure viteza de sustentatie
prin punerea planorului n panta de coborre si sa declanseze cablul de remorcaj.
6.2.4. Se interzice trecerea planorului, dupa desprindere, pe panta normala de
urcare, nainte de atingerea vitezei stabilite pentru tipul respectiv de planor si
nainte de atingerea naltimii de siguranta de 40 - 50 m. Pna la aceasta naltime se
va zbura pe o panta moderata de urcare.
6.2.5. Decolarea prin remorcare la automosor se face cu voletul n pozitia
recomandata de manualul de zbor al respectivului tip de planor.
6.2.6. n cazul n care s-a produs o ntrerupere a decolarii, se interzice o noua
decolare, pna cnd cauzele care au dus la ntrerupere nu au fost analizate si
nlaturate.
6.2.7. Daca pe timpul rulajului pe sol n vederea decolarii sau imediat dupa
desprinderea de sol a planorului se produce ruperea cablului sau slabirea tractiunii
automosorului, pilotul planorului este obligat sa declanseze cablul si sa continue
rularea, drept nainte, pna la oprirea planorului.

6.3. DECOLAREA PLANORULUI PRIN REMORCAJ DE AVION

6.3.1. Decolarea planorului prin remorcaj de avion se admite numai dupa ce:
-functionarea avionului de remorcaj a fost verificata si gasita corespunzatoare;
-cablul de remorcaj a fost corect clansat si ntins pe sol;
-s-a verificat functionarea sigura a declansatoarelor avionului si planorului;
-planorul este tinut cu aripile la orizontala;
-3 fost obtinuta autorizarea de decolare a organului de dirijare si control al zborului
(pe aerodrom).
6.3.2. Se recomanda ca dupa desprinderea planorului de la sol si pna la
declansare, pilotul planorului sa "aiba" n vedere ca axa longitudinala a planorului
sa fie n prelungirea axei longitudinale a avionului.
6.3.3. n cazul ntreruperii decolarii de catre avionul remorcher, nainte de
desprinderea acestuia de pe sol, pilotul planorului este obligat sa declanseze
imediat cablul de remorcaj, sa aterizeze si sa ruleze, de regula, n dreapta avionului
remorcher.
6.3.4. n cazul n care, la decolare, pilotul planorului sesizeaza o situatie n care
securitatea zborului este periclitata, el este obligat sa declanseze imediat cablul de
remorcaj si sa aterizeze fara a face manevre bruste sau ample, pe ct posibil "drept
nainte", cu pastrarea vitezei de sustentatie.
6.3.5. Se interzice nchiderea brusca a voletului (acolo unde este cazul) imediat
dupa desprinderea planorului de sol; nchiderea se va face lent si numai dupa
obtinerea unui exces de viteza fata de viteza normala de zbor.
6.3.6. Remorcarea mai multor planoare de catre un avion remorcher se admite
numai
daca:
-numarul de planoare ce urmeaza a fi remorcate este admis prin instructiunile de
exploatare n zbor a avionului remorcher;
-pilotii planoarelor si-au nsusit tehnica de pilotaj corespunzatoare pentru acest tip
de remorcaj n cadrul programului de pregatire si au fost autorizati pentru aceasta;
-lungimea fiecarui cablu (funie) de remorcaj clansat la avion si la fiecare planor
asigura esalonarea longitudinala n zbor la o distanta minima de 20 m;
-conditiile meteorologice evaluate referitoare la turbulenta sunt corespunzatoare.

6.3.7. n cazul ntreruperii decolarii de catre avionul remorcher care remorcheaza

mai multe planoare, pilotii acestora sunt obligati sa declanseze imediat cablul de
remorcaj si sa aterizeze esalonat, de regula, spre dreapta si n dreapta avionului,
esalonarea spre dreapta se face n functie de lungimea cablurilor de remorcaj, cel
mai apropiat de avion va fi cel care a avut cablul cel mai scurt.
6.3.8. n cazul ruperii sau declansarii, la decolare, a cablului la unul dintre
planoarele remorcate de acelasi avion, pilotii planoarelor care urmeaza
dupa acesta sunt obligati sa declanseze cablul. Aterizarea dupa ruperea sau
declansarea cablului se va face n conditiile de esalonare aratate la pct.6.3.7.
6.3.9. Desprinderea de pe sol a planoarelor remorcate de un singur avion se
va face n ordinea lungimii cablurilor, primul fiind cel care are cablul cel mai scurt.
Dupa desprinderea de sol, planoarele se vor plasa n prelungirea axei longitudinale
a avionului, esalonate n naltime de la naltimea derivei avionului n jos, ultimul
fiind plasat imediat deasupra zonei turbionare produsa de elicea avionului.
6.4. LUAREA NLIMII DUP DECOLARE PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR
6.4.1. La decolare, dupa atingerea naltimii de 40 - 50 m si dupa obtinerea vitezei
normale de remorcaj de automosor, pilotul planorului va cabra planorul progresiv
pna la atingerea unghiului normal de panta urcnd n linie dreapta si cu
viteza constanta.
Pna
la
naltimea
la care tractiunea automosorului
ncepe
sa slabeasca. n acest punct, va pune planorul npanta normala de coborre printro manevra lenta si va declansa cablul de remorcaj.
6 . 4 . 2 . n cazul n care tractiunca automosoului se ntrcrupe prin ruperea
cablului de remorcaj sau ncetarea functionarii acestuia ori nu se asigura viteza
normala de urcare a planorului, pilotul este obligat sa puna planorul pe panta
normala de coborre, sa declanseze cablul si sa aterizeze conform instructiuniior de
exploatare a aerodromului.
6.5. LUAREA NLIMII DUP DECOLARE PRIN REMORCAJ DE AVION
6.5 1. Pe timpul zborului n palier si al luarii naltimii, pilotul planorului este obligat:
-sa mentina planorul n prelungirea axei longitudinale a avionului pe tot timpul
zborului n linie dreapta;
-sa mentina, pe timpul virajelor, aceeasi nclinare si acelasi traiect ca si avionul
remorcher, fara a urca sau cobor sub naltimea acestuia;
-sa declanseze cablul de remorcaj n momentul atingerii punctului stabilit pentru
nceperea zborului liber, fiind n zbor n linie dreapta si apoi sa mentina planorul pe
directia de zbor a avionului pna cnd s-a convins ca s-a produs declansarea
cablului.

6.5.2. n orice situatie n care nu se poate asigura securitatea zborului avionului

remorcher sau a planorului, sau n cazul ruperii cablului de remorcaj, pilotul
planorului este obligat sa declanseze cablul de remorcaj. Dupa declansare, pilotul
planorului va proceda la mentinerea vitezei normale de zbor n coborre, orientnd
planorul prin manevre lente, catre aerodromul de decolare sau, daca acest lucru
nu este posibil, catre un alt teren corespunzator pentru aterizare.
6.5.3. Luarea naltimii de catre mai multe planoare remorcate de un singur avion se
va executa n conditiile prevazute la 6.3.9., 6.5.2.
n cazul remorcarii mai multor planoare de un singur avion, declansarea se va
executa pe rnd, cte unul, ncepnd cu cel mai ndepartat planor (cel mai lung
cablu de remorcaj).
6.5.4. n cazul n care unul dintre pilotii planoarelor remorcate de un
singur avion este obligat de situatie sa declanseze cablul de remorcaj, el nu va
degaja din formatie dect dupa ce s-a convins de declansarea cablului;
Degajarea
se
va
face
prin
deviere
spre exteriorul formatiei.
Pilotii celorlalte planoare vor continua misiunea de zbor.
6.5.5. n toate cazurile, ruperea formatiei de planoare remorcate de un singur
avion, nu se va face nainte ca pilotii planoarelor sa se fi convins ca planoarele nu
au ramas legate ntre ele sau de avion prin cabluri.
6.6. ZBORUL N TUR DE PIST
6.6.1. Elementele turului de pista cu planorul se stabilesc prin instructiunile
de exploatare ntocmite pentru fiecare aerodrom n parte.
La stabilirea acestor elemente se vor avea n vedere urmatoarele:
-evitarea punctelor (zonelor) cu mare aglomeratie de populatie (zone cladite
ale oraselor, uzine etc.);
-evitarea unor obstacole ce pot periclita securitatea zborurilor;
-posibilitatea de legatura de vedere bilaterala, permanenta, pe timpul zborului
ntre pilotul si organul de dirijare si control al zborului;
-posibilitatea aterizarii pe aerodrom din orice punct al traiectului;
-cerintele impuse de desfasurarea activitatii de zbor n zona aerdromului.
6.6.2. Turul de pista constituie principalul fel de zbor pentru insusirea:
-decolarii prin remorcaj de automosor sau avion;
-zborului n urcare, n remorcaj de automosor sau de avion;

-zborului planat, liber, n linie dreapta;

-virajelor de 90 si 180;
-aterizarii;
-supravegherii aerodromului n scopul determinarii conditiilor de aterizare.
6.6.3. Turul de pista este obligatoriu la ntoarcerea la aerodrom din toate zborurile
pe ruta sau din zona de lucru, n scopul determinarii elementelor aterizarii si
observarii semnalelor conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control.
Intrarea n tur de pista se face de regula la virajul 2 sau la punctul indicat de
conducatorul de zbor sau de organul de dirijare si control cu respectarea esalonarii
longitudinale.
6.6.4. De regula, turul de pista se executa cu viraje de 90o. n cazul
n care naltimea de zbor a planorului nu asigura executarea celor patru viraje de
90, turul de pista poate fi executat dintr-un viraj de 130 si doua de 90o sau din
doua viraje de 180o.
Ultimul viraj nu va fi executat sub naltimea de 100 m; exceptii se admit numai
pentru cazurile de forta majora.
6.7. ZBORUL N ZONA DE LUCRU
6.7.1. n zona de lucru se nsuseste, n special, manevrarea planorului n zborul
liber - cu viraje executate n zbor cu pierdere de naltime (zbor planat) si n zbor
fara pierderea de naltime sau cu cstig de naltime (zbor plutit) - n zborul
acrobatic, n zborul instrumental, n zborul n formatie.
naltimea de zbor n zona de lucru trebuie sa asigure n orice moment aterizarea pe
aerodromul de decolare sau pe terenul de rezerva.
6.7.2. Parasirea zonei de lucru si venirea la aerodrom pentru aterizare sunt
obligatorii n momentul cnd pilotul constata ca nu poate respecta naltimea
minima de zbor prescrisa pentru zona respectiva, care sa-i asigure nscrierea n tur
de pista la virajul 2.
6.7.3. n cazul zborurilor mai multor planoare n spirala, n curent ascendent de
natura termica, pilotii planoarelor trebuie sa respecte acelasi sens de spiralare si sa
se gaseasca unul fata de altul la distantele prevazute la 3.4.1. lit.B.
Depasirea planoarelor ntre ele, n spirala, se executa numai spre exteriorul spiralei,
cu respectarea distantelor prevazute la 3.4.1. lit.B.
6.7.4. Zborul mai multor planoare n curenti ascendenti dinamici (la panta) se
executa
pe
un
singur
traseu,
cu
respectarea
distantelor
minime
ntre planoare aratate la 3.4.1. lit.B si cu respectarea distantei minime de 50 m

fata de sol, masurata pe verticala si orizontala (fata de versantul n vnt al dealului

sau muntelui).
6.7.4.1. n cazul ntlnirii pe directii de sens contrar la aceeasi naltime, a doua
planoare care executa zbor la panta, prioritatea de "trecere" o are planorul care se
gaseste cu aripa dreapta catre versant.
6.7.4.2. Punctele de executare a virajelor n zborul la panta trebuie stabilite nainte
de nceperea zborului si trebuie respectate ntocmai de pilotii planoarelor; virajele
se vor executa numai cu ndepartare de versantul dealului (muntelui) si cu vntul n
fata.
6.7.4.3. n cazul n care din zborul la panta se ajunge la zborul n curent ascendent
termic, se permiteexecutarea de spirale, dar numai cu cstigarea de naltime si
numai cnd prin aceasta nu se reduce distanta minima de siguranta fata de restul
planoarelor.
6.7.4.4. n cazul nrautatirii conditiilor meteorologice, inclusiv scaderea vntului planoarele vor parasi zona de lucru pentru zborul la panta, n scopul
aterizarii, respectnd
ordinea
de
prioritate stabilita n
cadrul
pregatirii
zborului. Prioritatea se va acorda, dupa caz:
-planoarelor cu naltime de zbor mai mica;
-planoarelor cu viteza de nfundare mai mare;
-planoarelor de dubla comanda.
6.7.5. Zborul plutit n curenti ondulatorii (de unda lunga) la nivele mai mari de 3500
m standard se poateexecuta numai cu respectarea urmatoarelor conditii:
-cu pregatirea corespunzatoare si autorizarea de zbor dupa instrumente;
-cu aparatura de radio legatura de bord n functiune pe frecventa organului de
dirijare si control stabilit;
-cu instalatia de oxigen n functiune;
-cu echipament de protectie a pilotului mpotriva frigului;
-cu instrumentatia de zbor instrumental n functiune;
-cu sistemul de degivrare a planorului n functiune imediat ce apare fenomenul de
givraj;
n
cazul
n careplanorul
nu
este dotat
cu astfel de
sistem,
la aparitia fenomenului de givraj, pilotul planorului este obligat sa ntrerupa urcarea
si sa zboare la naltimi la care fenomenul nceteaza.

6.7.6. n cadrul zborului de unda lunga, executat n orele de dupa amiaza, pilotul
trebuie sa respecte ora decoborre pentru aterizare n asa fel nct aterizarea sa
se produca pe lumina.
6.7.7. n cadrul zborului de unda lunga, se interzice pilotului sa piarda naltimea sub
cea de la care poate saexecute planarea spre aerodromul de aterizare sau de
rezerva prevazut.
6.7.8. Se interzice zborul planoarelor n nori sau peste plafonul de nori;
pilotii planoarelor sunt obligati sa ntrerupa misiunea si sa se rentoarca la
aerodromul de decolare imediat ce observa o tendinta de marire anebulozitatii.
6.8. ZBORUL PE ITINERAR
6.8.1. Pe durata ntregului zbor pe itinerar, pilotul planorului este obligat sa
respecte elementele prevazute si autorizate n cadrul pregatirii pentru zbor.
Abaterea de la aceste elemente este admisa n cazuri justificate cnd asigurarea
securitatii zborului o impune. n cazul n care naltimea de siguranta stabilita pentru
un tronson al zborului nu poate fi respectata, pilotul este obligat sa-si aleaga un
teren de aterizare corespunzator si sa procedeze la aterizare.
6.8.2. Echipajul trebuie sa cunoasca permanent pozitia planorului. Pentru aceasta,
pozitia planorului se va determina prin confruntarea permanenta a terenului
survolat cu harta de navigatie.
6.9. ZBORUL DE APROPIERE PENTRU ATERIZARE
6.9.1. n cazul cnd la bordul planorului exista aparatura de radiolegatura,
apropirea de aerodrom din zborul n zona de lucru sau pe itinerar va fi raportata de
pilot organului de dirijare si control cu 5-10 minute nainte de intrarea n turul de
pista sau la un alt punct de raport stabilit prin instructiunile de exploatare ale
aerodromului.
6.9.2. Pe toata durata zborului de apropiere, pilotul planorului este obligat
sa supravegheze spatiul si terenul pentru a observa miscarile altor aeronave,
precum si semnalele organului de dirijare si control al zborului.
6.9.3. Declansarea planorului remorcat de avion dupa efectuarea unui zbor de
transport se va executa la verticala aerodromului sau n apropiere de acesta si la o
naltime de la care planorul va putea sa intre n zbor planat, n turul de pista, la
virajul 2.
6.10. ATERIZAREA
6.10.1. n apropiere de pragul pistei (benzii) de zbor, se interzic manevrele bruste si
ample pentrucorectarea pozitiei planorului n naltime sau directie.
6.10.2. Asezarea planorului pe aerodrom trebuie facuta n limitele marcate prin
semne conventionale. Exceptii se admit numai n cazurile de pericol.

6.10.3. Aterizarea trebuie facuta ntotdeauna cu vntul n fata si numai n limitele

admise de instructiunile de exploatare a tipului respectiv de planor.
6.10.4. Rularea dupa aterizare trebuie executata strict pe axa pistei (benzii) de zbor,
pna la oprirea planorului.
6.10.5. n toate cazurile, hotarrea pentru aterizarea (amerizarea) pe un teren ales
din
aer, n afara aerodromului, trebuie luata de pilotul planorului in timp util, pen
tru asigurarea tuturor masurilor n vederea unei aterizari (amerizari) care sa nu
duca la distrugerea sau avarierea planorului si care sa nu produca prejudicii
persoanelor sau bunurilor de pe sol.
n cazul existentei la bord a aparaturii de radiolegatura, hotarrea pentru aterizare
trebuie raportata organului de dirijare si control al aerodromului de decolare.
n cazul zborului n dubla comanda, pilotarea planorului pentru aterizare pe teren
ales din aer (amerizare) se va executa de catre instructorul de zbor (pilotul
comandant de bord).
6.10.6. La alegerea din aer a terenului de aterizare, pilotul planorului trebuie sa
evite:
-zonele populate;
-mlastinile;
-culturile nalte;
-cablurile de nalta tensiune;
-zonele de ceata sau de pcla;
-terenul foarte framntat;
-padurile.
El trebuie sa prefere terenurile care au n apropiere sosele sau cai ferate.
6.10.7. Decolarea, prin remorcaj de avion, a unui singur planor aterizat pe un teren
ales din aer va putea fi ncredintata aceluiasi echipaj, numai cu avizul :
-comandantului de aeroclub, daca este cazul unui instructor de zbor;
-instructorul de zbor, daca este cazul unui elev navigant.
CCCXXXCCC

7.3. DEPOZITAREA sI TRANSPORTUL PARAsUTEI

7.3.1.
Depozitarea
si
transportul
cu parasuta introdusa n sacul de protectie.

parasutei

se executa numai

7.3.2. Depozitarea parasutei se face n ncaperi special destinate, prevazute cu

dulapuri sau rafturi de depozitare, cu perdele de protectie la ferestre (geamuri
vopsite cu culoare albastra). Temperatura n camera trebuie sa fie de 16 - 18 C.
Se interzice depozitarea n ncaperile destinate depozitarii parasutelor, a altor
materiale si mai ales a celorinflamabile, a acizilor, grasimilor etc., care prin
prezenta lor pot deteriora parasutele.
7.3.3.
Autovehiculul cu
care
se
executa transportul parasutelor
trebuie sa fie bine curatat, descarcat de alte materiale (corpuri) si sa nu prezinte
pete de ulei, grasime etc. Depozitarea parasutelor n masina se va face cu
grija pentru a nu se produce deteriorarea sau deplierea lor.
7.3.4. Pe cmp, parasutele vor fi pastrate n saci, iar sacii vor fi asezati pe o pnza
special destinata (n lipsa acesteia, pe o masa de pliaj de cmp).
Se interzice ca pe timpul stationarii pe cmp parasutele sa fie utilizate pentru
odihna personalului sau n alte scopuri.
7.3.5. n caz de ploaie, pe timpul transportului
cmp, parasutele vor fi acoperite cu prelate.

sau

depozitarii

pe

7.4. ECHIPAREA PARAsUTEI

7.4.1. Pentru toate salturile, echiparea parasutistului se face cu parasuta de spate
si parasuta de rezerva; verificarea echiparii parasutistului se efectueaza de
instructorul de parasutism numit pentru efectuarea controlului tehnic la sol.
7.4.2. Echiparea parasutei de spate si a celei de siguranta de catre elevii naviganti
ori de catre personalulnavigant sportiv sau amator, se executa sub directa
supraveghere si ndrumare a instructorului de parasutism si n locul
special destinat pentru aceasta operatie.
Dupa
echipare,
instructorul
de
parasutism este obligat sa execute controlul fiecarui elev parasutist sportiv
sau amator n parte, pentru a constatadaca echiparea s-a facut corect si daca
parasutele respective nu prezinta deteriorari care sa reduca indicelede securitate a
saltului.
7.4.3. Se interzice urcarea n aeronava pentru salt a parasutistului ale carui
parasute prezinta nereguli nstarea sau echiparea lui.
7.5. MBARCAREA PARAsUTISTULUI
7.5.1. Urcarea elevului navigant ori a parasutistului sportiv sau amator la bordul
aeronavei de lansare se va face sub supravegherea instructorului. De
regula, urcarea se face fara ca motorul (motoarele) aeronavei sa fie n functiune.

Se admit exceptii numai n cazul n care suflul elicei (elicelor) nu produce dificultati
la mbarcare sau nu degradeaza echipamentul parasutistului.
7.5.2. n cazul mbarcarii unui grup de parasutisti, ordinea de mbarcare a acestora
va fi inversa celei stabilite pentru salt.
7.5.3. Daca pe timpul mbarcarii instructorul observa producerea unei defectiuni
sau deteriorari n echipamentul parasutistului, el va opri imediat lansarea,
dispunnd debarcarea lui. Se interzice a se efectua la bordul aeronavei remedieri
ale plierii parasutei.
7.6. TRANSPORTUL PARAsUTIsTILOR LA BORDUL AERONAVEI
7.6.1. Pe timpul transportului la bordul aeronavei (zborului), parasutistul este
obligat:
-sa se aseze pe locul destinat;
-sa supravegheze terenul pentru a fi orientat asupra locului unde se afl a;
-sa supravegheze spatiul pentru a urmari evolutia starii atmosferice si
sa asculte sau sa ceara detalii despre aceasta de la instructorul de parasutism sau
pilotul comandant de bord.
-sa nu faca miscari bruste
fara aprobarea instructorului.

sau

dezordonate sau sa

nu-si paraseasca locul

7.6.2. Daca la bordul aeronavei se gasesc mai multi parasutisti, acestia vor fi
asezati pe locuri n ordinea stabilita pentru salt. La stabilirea ordinei pentru salt se
va tine seama de directia avionului fata de directia vntului si de greutatea
parasutistilor.
7.6.3. Se interzic la bord activitati care pot sustrage atentia parasutistilor de
la executarea misiunii lor.
7.6.4. Clansarea cablurilor parasutelor elevilor naviganti ori a personalului navigant
sportiv sau amator, pentru executarea saltului automat, va fi executata de
instructor. Prezenta instructorului la bordul aeronavei din care se lanseaza elevi
naviganti ori parasutisti sportivi sau amatori este obligatorie; exceptieface cazul n
care se lanseaza parasutisti de performanta, selectionati n lotul national.
7.6.5. Instructorul de parasutism este obligat sa supravegheze permanent pe timpul
zborului starea psihofizica a parasutistilor si sa opreasca de la salt pe oricare din
acestia, la care se observa o crestere a starii de emotivitate sau o nrautatire a
starii fizice.
7.7. PRSIREA BORDULUI AERONAVEI

7.7.1. Parasirea bordului aeronavei de catre elevii naviganti ori parasutistii sportivi
sau amatori trebuieexecutata la comanda si sub supravegherea instructorului
de parasutism. n cazul salturilor competitive, momentul saltului poate fi stabilit
de parasutist.
7.7.2. Esalonarea minima a parasutistilor la parasirea bordului aeronavei unul dupa
altul este de doua secunde. Reducerea acestei esalonari se admite numai n
cazul salturilor de performanta.
7.7.3. Parasirea bordului aeronavei pentru executarea saltului comandat este
admisa numai pentru parasutistii care si-au nsusit, pe timpul saltului automat,
tehnica deschiderii comandate a parasutei prin simularea actionarii comenzii
manuale.
7.7.4. La primele salturi comandate se va folosi parasuta de spate si de siguranta
special construite pentruaceasta faza de instruire. Folosirea parasutelor de
performanta este admisa numai dupa nsusirea de catre parasutist a pilotarii
corpului n atmosfera nct deschiderea parasutei sa se faca n pozitia orizontala a
parasutistului, cu fata n jos.
7.7.5. Timpul de cadere libera n saltul comandat se va mari progresiv, pe masura
nsusirii de catre parasutist a pilotarii corpului n atmosfera. La primele
salturi comandate se interzice depasirea timpului de 3-5 secunde de cadere libera.
7.7.6. Salturile comandate, n grup, pot fi executate numai de parasutisti
amatori, antrenamentisti sau de performanta. Deschiderea parasutelor n grup se
face numai cu respectarea distantei minime de siguranta de 30 m ntre parasutisti.
n cazul caderii pe aceeasi verticala sau pe verticale apropiate la mai putin de 30
m, deschiderea se va face n ordine inversa caderii (cel mai de jos va deschide
ultimul), cu respectarea naltimii minime, pentru siguranta deschiderii.
7.7.7. naltimea minima fata de sol (apa) pentru siguranta deschiderii parasutei
este de 600 m. Sub aceastanaltime nu se admite a prevedea deschiderea
comandata a parasutei, indiferent de gradul de antrenament al parasutistului.
7.7.8. Executarea figurilor acrobatice n timpul caderii libere se permite numai
parasutistilor de performanta.
7.7.9. Folosirea parasutei de siguranta, la toate felurile de salturi, este obligatorie
imediat ce parasutistul constata o defectiune la deschiderea sau functionarea
parasutei spate.
7.8. COBORREA CU PARAsUTA
7.8.1. Dupa deschiderea parasutei, parasutistul este obligat sa supravegheze:
-deschiderea completa a parasutei si starea voalurei;
-spatiul nconjurator n scopul prevenirii abordajelor cu alti parasutisti;

-terenul deasupra caruia se afla, n scopul orientarii spre locul prevazut de aterizare,
sau cnd acest lucru nu este posibil, spre un alt teren corespunzator aterizarii;
-semnalele optice ale organului de dirijare si control.
n apropiere de sol, parasutistii elevi si sportivii antrenamentisti pot fi dirijati si n
acest
caz vor executa comenzile date prin amplificatorul de voce de catre conducatorul de
lansari.
7.8.2. Daca aterizarea nu este posibila pe terenul stabilit, la alegerea unui alt teren
parasutistul va tine seama de urmatoarele:
-directia si viteza de deplasare pe orizontala;
-naltimea la care se gaseste;
-posibilitatile de pilotare a parasutei.
n functie de aceste elemente, si pe ct posibil, el va evita:
-zonele cu cladiri;
-retelele electrice si telefonice;
-podurile;
-zonele mlastinoase;
-soselele;
-caile ferate;
-terenurile framntate;
-ape;
-culturi nalte (porumb, floarea soarelui);
-alte obstacole.
7.8.3. n apropiere de sol, parasutistul este obligat sa reduca la minim posibil
balansul parasutei si sa execute manevrele pregatitoare aterizarii.
Pregatirea pentru aterizare trebuie sa nceapa la cel putin 100 m naltime fata de
sol.
7.9. ATERIZAREA

7.9.1. La primele salturi automate, nainte de brevetare, aterizarea trebuie sa se

execute cu vntul din spate. Aterizarea cu vntul din fata sau lateral se admite
numai pentru parasutistii brevetati, care executa salturi cu parasute de performanta
si numai n limitele admise conform prevederilor de la 3.1.4.
7.9.2. Se interzice declansarea sau desfacerea din sistemul de suspensie a
parasutei nainte de atingerea solului sau apei.
7.9.3. Imediat dupa aterizare, parasutistul este obligat sa manevreze parasuta
pentru a anula actiunea vntului asupra acesteia.
7.9.4. Dupa aterizare pe aerodrom si dupa strngerea parasutei, n cel mai scurt
timp posibil, parasutistul va degaja locul de aterizare deplasndu-se la locul de
stationare prevazut.
7.9.5. Dupa aterizarea n afara aerodromului si dupa strngerea parasutei,
parasutistul este obligat ca n cel mai scurt timp sa raporteze pe
orice cale organului de dirijare si control locul aterizarii, starea sa si posibilitatile sau
necesitatile de deplasare la aerodrom.
PREVEDERI FINALE
8.1. Prezentele Instructiuni de zbor ale aviatiei sportive intra n vigoare pe data de
01 debruarie 1976.
Pe aceeasi data, orice prevederi contrarii ale documentelor de reglementare
a activitatii de zbor (salturi cu parasuta) din aviatia sportiva, se anuleaza.

CONDIII CE TREBUIE NDEPLINITE PENTRU AVIZAREA TERENURILOR DE ZBOR

-Sa detina aprobarea consiliului municipal, orasenesc sau comunal pentru folosirea terenului respectiv;
-Sa detina aprobarea proprietarului terenului;
-Sa fie la o departare de minim 30 km de frontiera de stat;
-Sa fie la o departare de minim 3 km de obiective economice importante si unitati militare;
-Sa fie la cel mult 30 km fata de o unitate sanitara;
-Sa fie la cel putin 300 m fata de un obstacol periculos pentru zbor (linii electrice, cai ferate, turnuri
etc.);
-Sa detina aprobarea unitatilor de aviatie militara sau civila aflate la o departare de pna la 30 km,
pentru stabilirea conditiilor de executare a zborului fara pericol de abordaj;
-Avizarea terenurilor de zbor situate n zonele aerodromurilor (CTR), se face numai dupa ntocmirea si
aprobarea normelor tehnice de colaborare cu unitatea de aviatie civila sau militara respective.

INSTRUCIUNI PRIVIND ORGANIZAREA, PREGTIREA, EXECUTAREA, CONDUCEREA sI

ASIGURAREA ZBORULUI CU AERONAVE ULTRAUsOARE
Ordinul General al sefului Departamentului Aviaiei Civile Nr.C-63/17.03.1988
9.1. GENERALITI
9.1.1. Instructiunile de zbor cu aeronavele ultrausoare sunt elaborate n
conformitate cu prevederile Codului Aerian, ale Regulamentului de zbor al Aviatiei
Civile, ale drepturilor si responsabilitatilor acordate Departamentului Aviatiei Civile
prin Decretul Consiliului de Stat Nr.84 din 1976, n baza Statutului si
Regulamentului de organizare si functionare a Federatiei Aeronautice Romne si
constituie baza legala de organizare si desfasurare a activitatii de zbor cu acest tip
de aeronave.
9.1.2. Prevederile prezentelor instructiuni se aplica de asociatii si cluburi sportive
afiliate la F.A.R. si care functioneaza n temeiul Legii nr.29 din 1967 cu privire la
dezvoltarea activitatii de educatie fizica si sport si n care se organizeaza zboruri cu
aeronave ultrausoare.
9.1.3. Nerespectarea prezentelor instructiuni atrage dupa sine sanctiuni sportive
si administrative, dupa caz.
9.1.4.
Recompensele
si
sanctiunile
se
aplica
n
conformitate
cu
prevederile respective din Regulamentul de organizare si functionare al
Federatiei Aeronautice Romne.
9.1.5. Prezentele Instructiuni completeaza prevederile instructiunilor de zbor ale
aviatiei sportive referitor la zborul cu aeronave ultrausoare.
9.1.6. Zborurile cu aeronave ultrausoare se organizeza si se realizeaza potrivit
prevederilor prezentelor instructiuni.
9.2. CLASIFICAREA ZBORURILOR
9.2.1. Zborurile se clasifica dupa naltimea fata de sol, astfel:
-Zbor razant, pna la cel mult 50 m naltime fata de sol, pe toata desfasurarea sa;
-Zbor la joasa naltime, ntre
pe toata desfasurarea sa;

50

si

300

naltime

fata

de

sol,

-Zbor de naltime, la peste 300 m.

9.2.2. Dupa scopul propus, zborurile se clasifica astfel:
-Zbor de scoala, efectuat pentru initiere sau instruire;
-Zbor de antrenament, efectuat pentru acumulare de experienta, perfectionarea
tehnicii de pilotare sau cu scop sportiv;
-Zbor de performanta, efectuat pentru obtinere de rezultate sportive remarcabile,
tentative si realizare de rccorduri (durata, distanta, naltime atinsa etc.);
-Zbor de calificare, executat n cadrul unor actiuni de selectare sau examinare, n
scopul de a obtine o licenta de zbor sau o gradatie mai nalta de calificare, n
prezenta unui examinator sau a unei comisii;

-Zbor tehnic, efectuat dupa programe stabilite, n vederea determinarii

unor parametrii caracteristici si a navigabilitatii aeronavelor ultrausoare.
9.3. CONDIIILE CE TREBUIE NDEPLINITE DE CTRE SPORTIVI
9.3.1. Conditiile ce trebuie ndeplinite de catre sportivi sunt:
-sa fie cetateni ai Romniei;
-sa
aiba vrsta minima
parintilor pentru minori;

de

14

ani

si

consimtamntul

legalizat

al

-sa posede aptitudinea medicala conform cerintelor Aeroclubului Romniei;

-sa posede recomandarea institutiei sau intreprinderii la care activeaza;
-sa posede asigurare ADAS;
-sa fie absolventi a minim 8 clase (sau n curs de absolvire);
-sa declare n scris ca si asuma toata rcsponsabilitatile si riscurile legate de
zbor (formulare tip);
-sa fie legitimati la F.A.R., dupa obtinerea gradatiei a treia de pregatire.
9.3.2. Cetatenii straini pot desfasura activitati de zbor cu aeronave ultrausoare n
spatiul aerian al Romniei numai cu aprobarea Departamentului Aviatiei Civile si a
celorlalte autoritati competente.
9.3.3. La activitatea de zbor a sectiilor aeronautice cu aeronave ultrausoare pot
participa si tineri selectionati de catre organizatiile de tineret fara a fi nscrisi n
sectie,
pentru
a
fi
pregatiti
si
instruiti
n
vederea
participarii
la activitati proprii organizate de acestea.
9.4. CONDIIILE CE TREBUIE NDEPLINITE DE CTRE INSTRUCTORII DE ZBOR
(ANTRENORI)
9.4.1. Selectionarea, pregatirea, legitimarea si clasificarea instructorilor
(antrenorilor)
se executa de
catre
Aeroclubul
Romniei potrivit prevederilor regulamentului
antrenorilor,
aprobate
prin
Hotarrea Biroului Exccutiv al C.N.E.F.S. pe baza propunerilor sectiilor (avizate de
Aerocluburile teritoriale). Atestarea ca instructor de zbor se face de catre D.Av.C.Aeroclubul Romniei la ndeplinirea urmatoarelor conditii:
-promovarea unui curs de pregatire aeronautica;
-sa promoveze examenul de control n zbor si n metodica de instruire n prezenta
unui instructor stabilit de catre Aeroclubul Romniei.
9.4.2. Conditiile psiho-fizice ale instructorilor de zbor (antrenorilor) trebuie sa
corespunda permanent aptitudinilor stabilite de F.A.R. cu avizul D.Av.C.
Vizita medicala si atestarea ndeplinirii aptitudinilor se vor face de catre policlinicile
din localitatile de resedinta a asociatiilor si cluburilor sportive n care respectivii

instructori de zbor (antrenori) si desfasoara activitatea. Nendeplinirea uneia sau

a mai multora dintre aptitudini atrage dupa sine imediata oprire de la zbor a
persoanei n cauza.
9.4.3. Pentru a fi atestat si mentinut n functie, instructorul de zbor trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii:
-sa posede cunostintele si deprinderile de pilotaj despre constructia si aerodinamica
zborului cu aparate ultrausoare pentru a putea efectua controalele si zborurile
tehnice nainte de declansarea activitatii de zbor;
-sa cunoasca si sa aplice metodica instruirii elaborate de Aeroclubul Romniei;
-sa dovedeasca pregatirea a minim doi sportivi.
9.4.4. n afara de pregatirea si atestarea de zbor aratate la punctul 3.1,
instructorii de zbor (antrenorii) vor fi pregatiti si atestati pentru controlul si
ntretinerea
tehnica
a aeronavelor ultrausoare,
prin
grija
F.A.R.,
dupa
programe avizate de D.Av.C. Responsabilitatea controlului zilnic, nainte si
dupa zbor al aeronavelor, revine n mod obligatoriu instructorilor de
zbor atestati n acest scop, observatiile fiind nscrise ntr-un registru special.
9.5. PREGTIREA TEORETIC NAINTE DE ZBOR sI ANGAJAMENTUL N ZBOR AL
SPORTIVILOR
9.5.1. Pregatirea teoretica a sportivilor n vederea nceperii activitatii, precum si
antrenamentul n zbor alacestora se executa n cadrul asociatiilor si cluburillor n
care sportivii sunt legitimati, dupa planuri de nvatamnt, programe, manuale si
cursuri avizate de Aeroclubul Romniei.
9.5.2. Se interzice modificarea metodologiei de pregatire teoretica si practica
avizate de Aeroclubul Romniei sau admiterea la activitatea de zbor a sportivilor
care nu au obtinut rezultate corespunzatoare la examenul de absolvire a cursurilor
teoretice ori la verificarea pregatirii din ziua anterioara pentru zbor.
Rezultatele examinarilor la absolvirea cursurilor teoretice si la verificarea pregatirii
pentru zbor se vor consemna n document semnat de instructor (antrenor).
9.6. STABILIREA TERENURILOR DE ZBOR
9.6.1. Caracteristicile terenurilor si zonelor afectate zborului cu aeronave
ultrausoare sunt stabilite de D.Av.C. si prevazute in instructiunile de organizare si
functionare a sectiilor de zbor cu aeronave ultrausoare din cadrul asociatiilor si
cluburilor sportive.
9.6.2. Sectiile de zbor cu aeronave ultrausoare ale asociatiilor si cluburilor
sportive sunt obligate sa comunice cu minim 10 zile nainte Aeroclubului Romniei
terenurile si zonele nou propuse pentru executareaactivitatilor de zbor cu
aeronave ultrausoare.
9.6.3. Aeroclubul Romniei va tine evidenta terenurilor si zonelor de zbor cu
aeronave ultrausoare.
9.7. CONDUCEREA ZBORULUI
9.7.1. Conducerea zborului cu aeronave ultrausoare se executa de catre un
instructor de zbor (antrenor) ncalitate de conducator de zbor, plasat n zona

cea mai favorabila pentru conducere, corespunzator etapeide pregatire a elevilor

sau pilotilor;
-un ajutor al conducatorului de zbor, desemnat de instructor pentru organizarea
transportului si cronometrajului.
9.7.2. ntre conducatorul de zbor si ajutorul sau trebuie sa existe legatura radio
sau, n lipsa acesteia - dar numai n cazul existentei legaturii la vedere - semne si
semnale, potrivit unui cod stabilit.
9.7.3. Conducatorul zborului trebuie sa fie califi cat pentru acordarea primului
ajutor, sa dispuna de o trusadotata corespunzator si de un mijloc de transport.
9.7.4.
n
situatia executarii unor
zboruri de catre instructorul
de
zbor
(antrenorul) conducator de zbor,activitatea de instruire se ntrerupe.
Organizarea startului si lansarea se vor executa sub conducerea sa, ajutat de catre
un asistent desemnatdintre
cei
mai
pregatiti
elevi
(piloti)
si
numit expres n acest scop.
9.7.5. n situatia executarii unor zboruri de catre piloti brevetati (avnd minim
gradatia a 3-a), acestia siorganizeaza si conduc personal zborul.
NOTA: Pentru asigurarea securitatii zborului se interzice zborul "de unul singur"
(fara asistenta la sol).
9.8. CONDIII METEOROLOGICE DE ZBOR
9.8.1. Conditiile meteorologice minime de zbor (plafon, vizibilitate si vnt) se
stabilesc dupa cum urmeaza:
-distanta pe verticala sub stratul de nori de minim 100 m;
-vizibilitatea trebuie sa fie egala cu cel putin de doua ori distanta dintre punctul
de decolare si punctul de aterizare, dar nu mai mica de 2 km;
-taria vntului: maxim 15 m/s (inclusiv rafala).
NOTA: Permanent solul sau apa trebuie sa fie la vedere.
9.8.2. Se interzice nceperea sau continuarea activitatii de zbor n conditiile
existentei sau a prevederii formatiunilor noroase prea joase, cetii, ploii, ninsorii
sau altor asemenea fenomene periculoase zborului, n zona de zbor.
9.9. ECHIPAMENTUL DE PROTECIE sI DE SALVARE
INSTRUCTORILOR
9.9.1. Echipamentul minim obligatoriu de zbor este:

SPORTIVILOR

sI

-casca rigida adaptata pentru zbor;

-manusi de protectie;
-mbracaminte ajustata pe corp, care sa nu mpiedice miscarile;
-ncaltaminte adecvata;
-harnasament ajustat la dimensiunea corporala a sportivului.
9.9.2. Parasuta de salvare face parte din echipamentul sportivilor n cazul zborurilor
care se executa la naltimi peste 300 m.
9.10. ASIGURAREA INSTRUCTORILOR sI A SPORTIVILOR

9.10.1. Sportivii si instructorii (antrenorii) vor fi asigurati obligatoriu la ADAS.

9.11. PLANIFICAREA, INFORMAREA sI EVIDENA ZBORURILOR
9.11.1. nceperea si ncetarea activitatii de zbor trebuie sa fie anuntate celei
mai apropiate unitati de aviatie sportiva sau serviciului dispecerat din
Aeroclubul Romniei cu minim o ora nainte de prima decolare si cu cel mult o ora
dupa ultima aterizare.
9.11.2. Fiecare zbor va fi nregistrat pentru evidenta de catre conducatorul de zbor
ntr-un registru unic pe asociatie sau clubul respectiv. nregistrarea n registrul de
zbor se va face conform modelului recomandat de F.A.R. Registrul de zbor este
document oficial obligatoriu si va fi pastrat ca atare.
9.12. ACORDAREA CALIFICRILOR SPORTIVILOR
9.12.1. Calificarile sportivilor se acorda potrivit Statutului si Regulamentului de
functionare al F.A.R. Conditiile de califi care vor fi precizate prin document ce va
fi difuzat de catre F.A.R.
Calificarile de pilot sportiv se acorda potrivit reglementarilor pentru aviatia civila,
n conditiile stabilite de catre D.G.Av.C.
9.13. RESPONSABILITI
9.13.1. Zborul cu aeronave ultrausoare este o activitate voluntara, sportivul care
executa aceasta activitate si asuma toate responsabilitatile si riscurile legate de
zbor. Anual, nainte de nceperea activitatii de zbor, sportivul va da o declaratie
n acest sens, conform modelului stabilit de F.A.R.
9.13.2.
Pentru
pagube
si
raniri
pricinuite
cu
mijlocul
de
zbor, responsabilitatea o poarta:
a) executantul zborului, daca:
-nu a respectat regulile prescrise pentru zbor;
-s-a angajat n executarea unei teme care i-a depasit calificarea;
-starea psiho-fizica de la nceputul zborului a cauzat producerea accidentului.
b) detinatorul planorului ultrausor, daca:
-planorul ultrausor a ajuns, din neglijenta la ndemna unei persoane neautorizate
pentru zbor;
-planorul ultrausor nu a corespuns din punct de vedere al navigabilitatii tehnice sau
nu a fost pregatit corespunzator pentru tema de zbor executata.
9.13.3. Pilotul este obligat:
-sa respecte n totalitate reglementarile aeronautice n vigoare;

-sa execute zbor numai cu aparate autorizate;

-sa posede cunostintele necesare licentei pe care o detine;
-sa execute temele de zbor dinainte stabilite si sa urmeze indicatiile
conducatorului de zbor;
-sa tina evidenta activitatii sale de zbor la zi att n documentele personale, ct si
n cele ale aparatului aflatn folosinta;
-sa urmareasca nentrerupt activitatea de zbor si conditiile n care se desfasoara si
sa comunice imediat conducatorului de zbor, conducerii asociatiei sportive, orice
constatare sau eveniment n legaaura cu securitatea zborului si alte evenimente
legate de activitatea de zbor (accidente, deteriorarea echipamentului de zbor, a
aeronavelor etc.);
-sa asigure paza aeronavelor de pe teren.
NOTA: Instructorii de zbor (antrenorii) de aeronave ultrausoare cu merite deosebite,
pot fi recomandati pentru calificarea de pilot planor sau instructor planorist.
9.14. DOCUMENTE ASOCIATE ACTIVITII DE ZBOR
9.14.1. Organizarea si desfasurarea activitatii de zbor se face pe baza unui ordin
de misiune emis de catreconducerea asociatiei/clubului conform modelului
anexat.
9.14.2. n timpul activitatii de zbor, sportivul va avea asupra sa:
-buletinul de identitate cu grupa sanguina nscrisa;
-carnetul de zbor;
-certificate de navigabilitate limitata a planorului ultrausor;
-certificatul de nmatriculare al aeronavei.
9.15. CONDUCEREA TEHNIC A SECIILOR DE ZBOR DIN CADRUL ASOCIAIILOR sI
CLUBURILOR SPORTIVE
9 15.1. Activitatea aviatica din asociatiile si cluburile afiliate la F.A.R. este
condusa de un instructor de zbor sau antrenor si un responsabil tehnic. n functia
de responsabil tehnic va fi desemnat un membru al clubului care a trecut cu
succes examenul teoretic de instructor si are cel putin o pregatire tehnica,
respectiv - n lipsa acestuia - are o experienta n construirea planoarelor
ultrausoare.
9.15.1.1. Atributiile instructorului de zbor sau antrenorului:
-organizeaza
si
conduce
activitatea teoretica si practica
de
instruire,
examineaza, organizeaza sicalifi ca sportivii si acorda licente acestora;

-tine evidenta sportivilor care

modelului recomandat de F.A.R.;

desfasoara activitatea de

zbor,

conform

-identifica terenurile de zbor si ntocmeste documentatia de omologare a

terenurilor;
-face selectia si propunerile pentru calificarea de instructor, ntocmeste tabelul
candidatilor pentru gradatii si licenta;
-organizeaza si ndruma activitatea de zbor;
-nscrie si certifica n carnetul de zbor al fiecarui sportiv toate observatiile si
mentiunile privind starea desanatate si nivelul de pregatire;
-n caz de
vinovati;

indisciplina

sau

ncalcare

reglementarilor, sanctioneaza pe

cei

-prelungeste, respectiv anuleaza licentele de zbor ale sportivilor.

9.15.1.2. Atributiile responsabilului tehnic:
-ndruma si supravegheaza activitatea tehnica din cluburi sau asociatii afiliate,
privind proiectarea, construirea, repararea si constatarea navigabilitatii aparatelor
de zbor;
-tine evidenta tuturor mijloacelor de zbor privind starea tehnica a acestora;
-pastreaza documentatiile tehnice ct si cele necesare certificarii navigabilitatii;
-suspenda, dupa caz, certificatele de navigabilitate pe baza constatarii unor
dereglaje, defectiuni sau deteriorari ale planoarelor n exploatare.
9.16. RESTRICTII sI RAPORTAREA EVENIMENTELOR
9.16.1. Indiferent de pregatirea sportivilor, tipul aeronavei sau altele, activitatea de
zbor cu planorul ultrausor este interzisa:
-noaptea;
-n cazul unor restrictii de zbor stabilite de organele n drept;
-n cadrul unei competitii a caror organizare nu a fost aprobata sau avizata de F.A.R.;
-n cuprinsul zonelor stabilite de organele n drept ca fiind interzise pentru
activitatea de zbor;
-n nori;

-sub 50 m deasupra obstacolelor, cu exceptia zborului pe panta de aterizare;

-n figuri acrobatice, cu exceptia zborurilor autorizate la cerere cu caracter
experimental de catre D.G.Av.C.
9 . 1 . 6 . 2 . Accidentele survenite n timpul activitatii de zbor cu planorul ultrausor
si care au ca urmare moartea pilotului sau a unei alte persoane, se ancheteaza
conform prevederilor Codului aerian; unitatea centrala aeronautica sportiva va fi
sesizata n cel mai scurt timp posibil de catre conducatorul de zbor.
9 . 1 . 6 . 3 . Incidentele survenite n timpul activitatii de zbor si care au ca urmare
ranirea pilotului sau a unei alte persoane si/sau degradarea sau distrugerea
aeronavei, se ancheteaza de catre conducerea asociatieisau clubului respectiv.
Raportul asupra constatarilor facute va fi naintat Aeroclubului Romniei n terrnen
de cel mult 5 zile de la data incidentului.
NOT: Prin "ranire" se ntelege vatamarea care necesita spitalizare pe o durata de
cel putin 48 ore.
9.16.4. Aeroclubul Romniei va informa lunar, n scris, A.A.C.R. si I.Av.C. asupra
tuturor accidentelor si incidentelor survenite, precum si asupra concluziilor si
masurilor ce se impun n scopul prevenirii altor evenimente de zbor.
NORME, INSTRUCIUNI sI DISPOZIII PENTRU AERONAUTICA
SPORTIV (N.I.D.A.S.)
INSTRUCIUNI DE ORGANIZARE sI FUNCIONARE A SECIILOR DE ZBOR CU
AERONAVE ULTRAUsOARE DIN CADRUL UNITILOR SPORTIVE
GENERALITI
10.1. Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare din unitatile sportive
reprezinta cadrul legal pentru organizarea si desfasurarea activitatilor sportive cu
aeronave ultrausoare n Romnia.
Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare asigura dezvoltarea sportului
aeronautic de masa si de performanta n cadrul competitiilor sportive nationale,
prin
atragerea
tineretului
si
a
altor
categorii
de
cetateni
la practicarea acestor ramuri sportive cu caracter tehnico-aplicativ si de
pregatire n scopul apararii patriei.
10.2. CADRUL JURIDIC:
10.2.1. ntreaga activitate de zbor din cadrul sectiilor aeronautice ale unitatilor
sportive se organizeaza si se desfasoara n baza prevederilor Codului aerian al
Romniei, Regimului de zbor n spatiul aerian al Romniei, Ordinului General al
sefului Departamentului Aviatiei Civile Nr.C.63 din 17.03.1988 referitor la
organizarea,desfasurarea si
coordonarea
activitatilor
aeronautice
sportive
cu aeronave ultrausoare n Romnia si a prezentelor instructiuni.
10.2.2. Organizarea si autorizarea sectiilor de zbor cu aeronave ultrausoare.

10.2.2.1. Sectiile de zbor cu aeronave ultrausoare din cadrul unitatilor sportive se

organizeaza si se autorizeaza ca subunitati aeronautice, dupa cum urmeaza:
10.2.2.2. Organizarea sectiilor aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare din
cadrul unitatilor sportive se efectueaza n conformitate cu prevederile Legii
nr.29/1967 privind dezvoltarea activitatii de educatie si sport, ale Decretului
Consiliului
de Stat nr.79/1974, privind Normele generale de organizare
si
functionare a asociatiilor si cluburilor sportive emise de Consiliul National pentru
Educatie Fizica si Sport, ale Regulamentului de organizare si functionare a
asociatiilor si cluburilor sportive din ntreprinderi si institutii si cu prevederile
programelor si planurilor de dezvoltare a activitatii de educatie fi zica si sport.
Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare cu activitate sportiva de
performanta se afiliaza la Federatia Aeronautica Romna, fiind obligate sa respecte
normele, regulamentele si instructiunile emise de Consiliul National pentru
Educatie Fizica si Sport si de Organizatia cu atributii n sport n subordinea careia se
afla unitatea respectiva.
nfiintarea sectiilor de zbor cu aeronave ultrausoare se face cu aprobarea prealabila
a organului judetean caruia i este subordonata unitatea sportiva cu acordul
Consiliului Judetean pentru Educatie Fizica si Sport.Legitimarea sportivilor se face la
Federatia Aeronautica Romna, cu respectarea reglementarilor n vigoare
privind taxele si cotizatiile.
10.3. Autorizarea unitatilor sportive pentru desfasurarea activitatilor de zbor
cu aeronave ultrausoare se efectueaza de catre Aeroclubul Central Romn n
vederea arondarii acestora la aerocluburile teritoriale.
Pentru autorizare este necesar ca sectia de zbor cu aeroanve ultrausoare sa
ndeplineasca urmatoarele conditii:
-sa dispuna de minim un instructor sportiv atestat de Aeroclubul Romniei ca
instructor de zbor pentru activitati cu aeronave ultrausoare (retribuit sau voluntar);
-sa dispuna de un teren si de zone de zbor autorizate;
-sa fie n masura sa pastreze n conditii corespunzatoare aeronave ultrausoare
admise la zbor;
-sa dovedeasca posibilitatea folosirii unui mijloc de telecomunicatii cu aeroclubul
teritorial la care este arondata;
-sa dispuna de o dotare tehnica adecvata pentru exploatarea si ntretinerea
corespunzatoare a aeronavelor ultrausoare;
-sa dovedeasca o organizare si o pregatire corespunzatoare a membrilor sai
n conformitate cu cerintele reglementarilor aeronautice privind inforrnarea
aeronautica, meteorologica si asigurarea medicala a zborului.

10.4. Cererea de arondare a sectiei aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare la

aeroclubul teritorial (Anexa 15) va fi naintata de catre unitatea sportiva
Aeroclubului Romniei, nsotita de memoriul de prezentare care sa dovedeasca
satisfacerea conditiilor necesare (Anexa 16).
10.5. La ndeplinirea conditiilor necesare si confirmarea pe linie de specialitate a
sectiei aeronautice de catre Aeroclubul Romniei, aceasta va fi autorizata sa
desfasoare activitate de zbor cu aeronave ultrausoare si va fi arondata la
aeroclubul teritorial respectiv. Autorizarea si arondarea constituie din punct de
vedere organizatoric, cerintele de baza pentru desfasurarea activitatii de zbor cu
aeronave ultrausoare. Autorizarea si arondarea se atesta de catre Aeroclubul
Romniei prin eliberarea unui certificat de autorizare (Anexa 15 A).
10.6. Prelungirea autorizarii se face de catre Aeroclubul Romniei pentru o perioada
de trei ani. Aeroclubul Romniei poate prelungi sau anula autorizarea n functie de
ndeplinirea si respectiv, nendeplinirea conditiilor necesare.
10.7.
CONDUCEREA
SECIILOR
AERONAUTICE
DE
ZBOR
CU
AERONAVE ULTRAUsOARE sI A MEMBRILOR ACESTORA
10.7.1. Conducerea sectiilor aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare se
exercita de catre biroul sectiei, ales de adunarea generala sau de conferinta unitatii
sportive din care face parte sectia si confirmat pe linie de specialitate de catre
Aeroclubul Romniei. Sectia este subordonata Consiliului (biroului) de conducere al
unitatii sportive respective, caruia i se vor prezenta spre aprobare planurile si
programele de activitate, precum si rapoartele periodice asupra activitatii
desfasurate.
Din biroul sectiei aeronautice face parte: presedintele, instructorul principal de
zbor, responsabilul tehnic, responsabilul cu activitatea de informare aeronautica si
meteorologica si responsabilul cu asigurarea medicala.
10.7.2. Biroul sectiei aeronautice coordoneaza, controleaza si raspunde de buna
desfasurare a ntregii activitati de zbor, n conformitate cu reglementarile
si instructiunile n vigoare pe linie sportiva si aeronautica.
10.7.3. Biroul sectiei aeronautice coordoneaza ntocmirea planului de activitate
anual, care va cuprinde:
-nzestrarea cu aeronave ultrausoare si echipamente prin constructii proprii sau
achizitionarea celor realizate n regim industrial;
-activitatea de zbor pentru instruire, antrenament si competitie;
-participarea la competitiile sportive cu aeronave ultrausoare;
-activitatea financiara.
Planul de activitate anual aprobat de Consiliul unitatii sportive se nainteaza si
Aeroclubului teritorial la care sectia este arondata.
10.7.4. Biroul sectiei aeronautice ntocmeste propuneri privind:
-selectionarea si formarea sportivilor;
-clasificarea sportivilor ale caror rezultate sunt deosebite n conformitate cu
Regulamentul de clasificare sportiva pe ramura de sport, elaborat de Consiliul
National pentru Educatie Fizica si Sport;

-brevetarea elevilor piloti care au parcurs programul de pregatire, conform

metodologiei aprobate de Aeroclubul Romniei;
-organizarea ntrecerilor si concursurilor aeronautice n cadrul unitatii sportive si
participarea la concursuri interjudetene si competitii nationale, conform
calendarului sportiv oficial.
10.8. ATRIBUIILE MEMBRILOR BIROULUI SECIILOR AERONAUTICE SUNT:
10.8.1. PREsEDINTELE biroului sectiei aeronautice:
.Conduce sectia si raspunde personal de activitatea acesteia n fata Consiliului
unitatii sportive si n fataautoritatii aeronautice civile sau a mputernicitului
acesteia. Aproba nscrierea si legitimarea membrilor dupa avizarea n biroul sectiei,
pe baza dosarelor personale care trebuie sa cuprinda: cererea de legitimare,
caracterizarea moral-cetateneasca si acordul conducerii din unitatea unde lucreaza,
fisa medicala valabila un an, asigurarea si consimtamntul legalizat al parintilor
(tutorilor) pentru minori.
.Aproba ordinul de misiune pentru fiecare misiune de zbor.
.Aproba activitatea tehnica din sectie.
.Convoaca biroul sectiei aeronautice la termenele prevazute sau ori de cte ori
este nevoie.
10.8.2. INSTRUCTORUL PRINCIPAL DE ZBOR
.Organizeaza activitatea de instruire si perfectionare n zbor n cadrul
sectiei aeronautice.
.Organizeaza informarea aeronautica, meteo si serviciul de prim ajutor pentru
desfasurarea activitatii de zbor.
.Conduce personal procesul de instruire n zbor.
.ntrerupe sau suspenda activitatea de zbor n functie de situatia meteo sau
informare aeronautica.
.Organizeaza evidenta zborului pentru fiecare sportiv n parte, facnd aprecieri si
propuneri de calificare si
clasificare sportiva.
.Conduce procesul de pregatire la sol si n zbor, conform metodologiei aprobate de
Aeroclubul Romniei.
.Raporteaza imediat orice incident sau accident organului de trafic al aeroclubului
la care este arondata.
10.8.3. RESPONSABILUL TEHNIC
.Raspunde
acestora.

de starea tehnica

a aeronavelor ultrausoare

si

echipamentelor

.Organizeaza
si
raspunde
de
pastrarea aeronavelor ultrausoare
n
conditii corespunzatoare.
.ine evidenta n registrul special a activitatilor tehnice la aeronave, precum
si a activitatilor de zbor ale
acestora.
.ine evidenta manipularii, transportarii si dispersarii aeronavelor ultrausoare.
10.8.4. RESPONSABILUL CU INFORMAREA METEO sI AERONAUTIC
.Organizeaza informarea organului de trafic de la aeroclubul la care este arondata
sectia despre: data, locul, ora nceperii si ora terminarii zborului, numarul
participantilor la activitatea de zbor, numarul, tipul si nmatricularea aeronavelor,
terenul de zbor, precum si categoria de zboruri (naltimea maxima si traiectul
pentru zborurile de distanta pe circuit prestabilit).
.Organizeaza obtinerea aprobarilor de zbor.
.Organizeaza informarea aeronautica si meteorologica.
10.8.5. RESPONSABILUL CU ASISTENA MEDICAL
.Organizeaza acordarea primului ajutor medical.
.Asigura dotarea sectiei cu trusa de prim ajutor pentru caz de accident.
10.8.6. Membrii sectiei de zbor cu aeronave ultrausoare au drepturi si obligatii care
se stabilesc n conformitate cu reglementarile aeronautice n vigoare, precum si
cu regulamentul de ordine interioara al unitatii sportive.
10.8.7. Pentru admiterea la zbor,
ndeplineasca urmatoarele conditii:

membrii

sectiei

aeronautice

trebuie

sa

-sa fie cetateni ai Romniei;

-sa aiba vrsta de minim 14 ani (cu consimtamntul legalizat al sustinatorului
legal, pentru minori);
-sa posede aptitudine medicala (conform cerintelor Aeroclubului Romniei);
-sa fie absolventi a minim 8 clase;
-sa posede recomandarea conducerii unitatii unde si desfasoara activitatea;
-sa fie asigurati;
-sa declare n scris ca si asuma toate responsabilitatile si riscurile legate de zbor
(formular-tip Anexa 17).

10.8.8. Selectia, atestarea si mentinerea n functie a instructorilor de zbor

este conditionata de urmatoarele:
-candidatul instructor de zbor trebuie sa posede califi carea de antrenor sau
instructor sportiv si sa obtina atestarea de instructor de zbor acordata de Aeroclubul
Romniei;
-instructorul de zbor trebuie sa posede cunostintele necesare despre
constructia aparatelor ultrausoare pentru a putea efectua controalele si zborurile
tehnice de declansare a activitatii de zbor;
-instructorul de zbor trebuie sa cunoasca si sa aplice metodica instruirii elaborata
de Aeroclubul Romniei.
10.9. ORGANIZAREA, PLANIFICAREA sI EXECUTAREA ZBORULUI N CADRUL SECIEI
AERONAUTICE
10.9.1. Sectia aeronautica poate organiza, planifica si executa activitati de zbor
numai daca ndeplineste conditiile urmatoare:
10.9.1.1. Este autorizata de catre Aeroclubul Romniei.
10.9.1.2. Asigura pentru activitatea respectiva de zbor ndeplinirea urmatoarelor
servicii, n conformitate cu prevederile specifice din Regulamentul de zbor al aviatiei
civile:
a)informarea aeronautica;
b)informarea meteorologica;
c)conducerea zborului;
d)primul ajutor n caz de accident.
10.9.1.3. A planificat activitatea de zbor si a obtinut confirmarea acesteia prin
unitatea teritoriala la careeste arondata.
10.9.1.4. La activitatea de zbor participa minim trei persoane care pot ndeplini prin
rotatie si prin cumul serviciile mentionate la 9.1.2.
10.9.2. Planificarea si obtinerea confirmarii aprobarii de zbor se face prin aeroclubul
teritorial la care sectia este arondata sau n a carui zona de responsabilitate se
desfasoara activitatea (Anexa nr. 18) n conformitate cu prevederile specifice din
Instructiunile privind organizarea, planificarea, asigurarea si executarea zborului cu
aeronave ultrausoare n cadrul sectiei sau clubului aeronautic.
10.9.3. Zborul cu aeronave ultrausoare este permis astfel:

10.9.3.1. Cu aeronavele realizate n regim de constructii de amatori, numai

membrilor sectiei aeronautice din unitatile sportive care au construit aeronava sau
din sectia aeronautica unde activeaza constructorul;
-membrilor altor sectii
aeronautice,
avizul conducatorilor sectiilor aeronautice respective.
10.9.3.2. Cu aeronavele realizate n regim industrial:

cu

-fara restrictii privind sectia aeronautica unde activeaza.

10.10. RESPONSABILITI sI RISCURI ASUMATE DE MEMBRII SECIILOR DE ZBOR CU
AERONAVE ULTRAUsOARE
10.10.1. Zborul cu aeronave ultrausoare este o activitate voluntara.
Rezultatele activitatilor de zbor vor fi naintate Federatiei Aeronautice Romne si
Aeroclubului Romniei.
10.7.5. Lunar, biroul sectiei aeronautice convoaca toti membrii acesteia pentru
analiza activitatii de ndeplinire progresiva a planului de activitate, analiza activitatii
de zbor, respectarea disciplinei, a ordinii interne si a legislatiei, stabilind si
adoptnd oportun masurile ce se impun.
10.10.2. Sportivii care executa activitatea de zbor cu aeronave ultrausoare si
asuma n scris toate responsabilitatile si riscurile legate de aceasta.
10.10.3. Pentru pagube, raniri produse n activitatea de zbor, responsabilitatea o
poarta executantul zborului daca:
-nu a respectat regulile prescrise pentru zbor;
-s-a angajat n executarea unei teme de zbor care i-a depasit nivelul atins de
pregatire;
-a executat zborul sub influenta bauturilor alcoolice.
10.10.4. Pentru pagube si raniri produse n activitatea de zbor raspunde si
detinatorul aeronavei daca:
-aeronava a ajuns din neglijenta la ndemna unei persoane neautorizate sa zboare;
-aeronava nu a corespuns din punct de vedere tehnic sau nu a fost
pregatita corespunzator pentruactivitatea de zbor.
10.10.5. Accidentele se nregistreaza de catre unitatea sportiva de care apartine
sectia aeronautica a carui sportiv a produs accidentul.
Comisia de cercetare a accidentelor si incidentelor cu aeronave ultrausoare se
numeste de catre presedintele Federatiei Aeronautice Romne.

n comisia de cercetare vor fi numiti reprezentanti ai Inspectoratului Aviatiei Civile

si ai Aeroclubului Romniei.
10.11. TERENURI sI ZONE DE ZBOR
10.11.1. Caracteristicile terenurilor si zonelor afectate acestei activitati sunt
stabilite de catre A.A.C.R., tinndu-se cont de specificul activitatii ce se va desfasura
pe acestea si de tipul aeronavelor si ele sunt prevazute n Anexa 4.
10.11.2. Sectiile aeronautice de zbor cu aeronave ultrausoare sunt obligate sa
comunice aerocluburilor teritoriale la care sunt arondate, cu cel putin 10 zile
nainte, toate terenurile noi propuse pentru desfasurarea activitatii de zbor.
10.11.3. Aeroclubul Romniei va tine evidenta permanenta a tuturor terenurilor de
zbor stabilite pentru zborul cu aeronave ultrausoare n cadrul unitatilor sportive.
Anexa 1 - mpartirea pe clase a aeronavelor de sport
Anexa 2 - Organizarea startului pe un singur culoar pentru activitatea de zbor cu
motor -ghid
Anexa 3 - Organizarea startului pe doua culoare pentru activitatea de zbor cu motor
-ghid
Anexa 4 - Organizarea startului pe trei culoare pentru activitatea de zbor cu motor
-ghid
Anexa 5 - Organizarea startului pe doua culoare pentru activitatea de planorism prin
remorcaj de avion - ghid
Anexa 6 - Organizarea startului pe trei culoare pentru activitatea de planorism prin
remorcaj de avion - ghid
Anexa 7 - Organizarea startului pe doua culoare pentru activitatea de planorism prin
remorcaj de automosor -ghid
Anexa 8 - Semnale pentru marcarea aerodromului n cadrul activitatii de zbor cu
motor sau planorismu
Anexa 9 - Organizarea aerodromului pentru executarea activitatii de parasutism
Anexa 10 - Organizarea locului pentru aterizarea si stationarea parasutistilor
Anexa 11 - Semnalele pentru dirijarea avioanelor (executate cu doua fanioane - unul
alb, celalalt rosu)
Anexa 12 - Semnalele pentru remorcajul la automosor al planoarelor (executate cu
fanioane de culoare alba)

Anexa 13 - Semnele pentru dirijarea activitatii de parasutism

Anexa 14 - Tabel cu expresii uzuale n convorbirile radio
Anexa 15 -Cererea de arondare
Anexa 15 A - Certificat de autorizare
Anexa 16 - Memoriu de prezentare
Anexa 17 - Declaratie
Anexa 18 - Conditii ce trebuie ndeplinite pentru avizarea terenurilor de zbor

REGULAMENTUL PENTRU ZBOR AL AVIATIEI MILITARE

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Regulamentul pentru zbor al Aviatiei Militare stabileste cadrul normativ al conducerii si
executarii zborului cu aeronavele militare in spatiul aerian al Romaniei, pe timp de pace.
(2) Prezentul regulament este elaborat avand la baza Ordonanta guvernului nr. 29/1997 privind Codul
Aerian, aprobata prin Legea nr. 130/2000, hotararea de guvern HG 1172/2003 cu privire la Procedura
de autorizare a zborurilor cu aeronave civile si de stat in spatiul aerian national, Ordinul comun nr.
M70/2002 al ministrului Apararii Nationale si al ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei pentru aprobarea RACR-ASM/FUA Reglementarea privind managementul spatiului aerian si
aplicarea conceptului de utilizare flexibila a spatiului aerian in Romania, standardele si practicile
recomandate in Anexa 2, Editia a 9-a, Iulie 1990, la Conventia privind aviatia civila internationala,
semnata la Chicago, la 7 decembrie 1944.
a)
(1) Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru intregul personal din Armata
Romaniei, care desfasoara activitati aeronautice militare pe teritoriul si in spatiul aerian al Romaniei.
(2) Pe timpul cat efectueaza misiuni in spatiul aerian al Romaniei repartizat aviatiei civile, sub
controlul organelor civile de control al traficului aerian (Air Traffic Control ATC), echipajele aeronavelor
militare romane sunt obligate sa respecte reglementarile aviatiei civile privind executarea zborului si
circulatia aeriana.
(3) Echipajele aeronavelor de stat straine, aflate pe teritoriul Romaniei, se supun acestor reglementari
atunci cand desfasoara activitati aeronautice sub controlul operational al Fortelor Aeriene Romane.
b)
(1) Prevederile prezentului regulament nu se aplica echipajelor aeronavelor militare romane
care opereaza pe teritoriul sau in spatiul aerian al altor state, in masura in care aceste reglementari
sunt incompatibile sau contravin legilor, regulilor si procedurilor din tara respectiva.
(2) In conditiile in care operatiile aeriene, la care participa aeronave militare romane, se executa sub o
comanda operationala, alta decat cea nationala, echipajele acestora aplica procedurile si standardele
specifice autoritatii respective. In situatia in care aceste reglementari au prevederi diferite de cele
nationale referitoare la securitatea zborului, se aplica normele cele mai restrictive. In aceasta situatie,
responsabilitatea aplicarii reglementarilor adecvate apartine comandantului detasamentului roman.
c)
Zborul aeronavelor militare romane, inclusiv pe timpul activitatilor desfasurate impreuna cu
aeronave apartinand altor state, se desfasoara in conformitate cu procedurile si instructiunile speciale
continute in publicatiile de informare aeronautica civile si militare si instructiunile emise de organele ATC.
d)
Prezentul regulament sta la baza elaborarii tuturor reglementarilor privind activitatea de
zbor, emise in Armata Romaniei.
e)
a)

(1) In functie de necesitati, sunt permise urmatoarele exceptii de la aceste reglementari:

in caz de urgenta sau pentru salvarea de vieti omenesti;

b) cand este esential pentru apararea aeriana a Romaniei si timpul avut la dispozitie nu permite
obtinerea aprobarii autoritatilor competente, in conditiile in care se actioneaza in baza unui plan
aprobat;
c) pentru alinierea la cerintele NATO nou aparute sau ale tarii gazda in cazul activitatilor militare
desfasurate in afara granitelor Romaniei.

(2) Aprobarea autoritatilor in drept este ceruta pentru toate cazurile de exceptie care implica legile si
reglementarile din orice alta tara.
d)
(1) Orice incalcare a prevederilor prezentului regulament si a celorlalte acte normative care
reglementeaza activitatea de zbor dar si a procedurilor de operare aprobate se raporteaza in aceeasi
zi, ierarhic, prin fax sau electronic, dupa caz, pana la seful Statului Major al Fortelor Aeriene, denumit
in continuare SMFA.
(2) Incalcarea prevederilor regulamentelor, normelor si procedurilor aprobate, referitoare la activitatea
de zbor, poate duce la greseli care pot determina aparitia unor evenimente de zbor. In aceste situatii,
factorii de decizie, pe nivelul lor de competenta, ordona, dupa caz, desfasurarea investigatiilor.
(3) Greselile comise de personalul implicat in activitati de zbor, pe timpul indeplinirii atributiilor
functionale, nu se pedepsesc. Investigatia trebuie sa determine cauzele producerii evenimentului de
zbor, iar factorii de decizie sa gaseasca solutii si sa actioneze in consecinta pentru ca aceste greseli sa
nu fie repetate.
e)
(1) Necunoasterea regulamentelor, normelor si procedurilor de operare sau interpretarea si
aplicarea lor gresita, pe timpul desfasurarii activitatii de zbor, atrage suspendarea personalului de la
activitati aeronautice pentru o perioada de maxim 30 de zile.
(2) Au dreptul de a suspenda personal aeronautic urmatorii:
a)

instructorul si directorul de zbor, pentru misiunea urmatoare sau pentru o zi;

b) comandantul escadrilei, pentru personalul din subordine si seful logisticii bazei aeriene, numai
pentru personalul tehnic, pentru o perioada de pana la 5 zile;
c)

comandantul unitatii de aviatie, pentru o perioada de pana la 10 zile;

d) seful Instructiei si Doctrinei din SMFA si seful Logisticii din SMFA, numai pentru personalul tehnic,
pentru o perioada de pana la 15 zile;
e)

comandantul COAP, pentru o perioada de pana la 20 zile;

f)

seful SMFA, pentru o perioada de pana la 30 zile.

(3) Perioada de suspendare este destinata pregatirii teoretice si practice de specialitate, punandu-se
accent pe domeniile in care au fost constatate deficiente.
(4) Pe perioada suspendarii, personalul aeronautic isi pierde drepturile ce decurg din calitatea
respectiva.
(5) La sfarsitul acestei perioade personalul suspendat sustine un examen teoretic si practic in fata
unei comisii numite de autoritatea care a ordonat suspendarea de la activitati aeronautice. In functie
de rezultatele obtinute, seful comisiei propune reluarea activitatii sau inaintarea propunerii de
retragere a calitatii de personal aeronautic.
g)

(1) Retragerea calitatii de personal aeronautic este, conform legii, atributul sefului SMFA.

(2) Incalcarea premeditata si repetata a prevederilor regulamentelor, normelor si procedurilor de

operare aprobate sau neraportarea violarilor comise constituie act de indisciplina si, in functie de
gravitatea consecintelor, atrage dupa sine retragerea calitatii de personal aeronautic.
h)
Sensul unor termeni si expresii, precum si acronimele utilizate in prezentul regulament
sunt prezentate in anexa nr. 1.

CAPITOLUL II
Aeronavele militare
Art. 2. In prezentul regulament se fac referiri la tipurile de aeronave, clasificate in conformitate cu
prevederile anexei nr. 2.
SECTIUNEA 1
Inmatricularea si admiterea la zbor a aeronavelor militare
i)
(1) Orice aeronava militara trebuie sa aiba inscrise insemnul apartenentei de stat si
numarul de inmatriculare, conform legislatiei in vigoare. Alte inscriptii si modul de vopsire a
aeronavelor militare se stabilesc prin ordin al sefului SMFA.
(2) Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport aerian civil
de pasageri sau marfuri vor avea inscrise pe ele:
a)

pavilionul Romaniei;

b)

insemnul apartenentei de stat;

c) marca de ordine, stabilita de comun acord cu Autoritatea Aeronautica Civila Romana, denumita in
continuare AACR.
Art. 3. (1) Inmatricularea tuturor aeronavelor militare se face de catre SMFA, in registrul unic de
inmatriculare a aeronavelor militare si se atesta prin certificatul de inmatriculare pastrat la unitatea
militara de aviatie in inzestrarea careia se afla aeronava.
(2) Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport aerian civil
de pasageri sau marfuri se inmatriculeaza si in registrul unic de inmatriculare a aeronavelor civile,
intocmit de catre AACR.
d)
(1) Admiterea la zbor a aeronavelor militare se face numai daca acestea sunt disponibile
din punct de vedere tehnic, au fost pregatite pentru zbor si daca unitatea, in dotarea careia se afla,
dispune de urmatoarele documente:
a)

certificatul de inmatriculare;

b)

certificatul de navigabilitate;

c)

livretele aeronavei si ale motorului/motoarelor;

d) instructiunile de exploatare si manualele de pilotaj;

e)

instructiunile de mentenanta;

f) carnetul de drum si autorizatia de functionare a statiilor radio de bord, numai pentru aeronavele
militare care au si inmatriculare civila.
(2) Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport aerian civil
de pasageri sau marfuri trebuie sa posede si certificatul de navigabilitate emis de catre AACR.

SECTIUNEA a 2-a
Accesul la bordul aeronavelor militare si transportul personalului si materialelor
g)
(1) Accesul la bordul aeronavelor militare si transportul persoanelor si materialelor se
aproba de catre:
a) ministrul apararii nationale, pentru cetatenii straini, personalul, echipamentele si materialele
transportate in si din strainatate;
b) seful Statului Major General, pentru personalul care nu face parte din structurile Ministerului
Apararii Nationale, materialele transportate in folosul lor, precum si pentru personalul, echipamentele
si materialele agentilor economici, transportate in baza unor contracte;
c) sefii statelor majore ale categoriilor de forte ale Armatei care detin aeronave de transport, pentru
personalul din subordine si membrii familiilor acestora, materialele transportate in folosul lor, pentru
personalul celorlalte categorii de forte ale Armatei si din structurile centrale ale Ministerului Apararii
Nationale, participantilor la activitati desfasurate in comun, precum si pentru personalul,
echipamentele si materialele agentilor economici, in baza contractelor;
d) comandantul Comandamentului Operational Aerian Principal, denumit in continuare COAP, pentru
personalul si materialele apartinand Fortelor Aeriene, precum si pentru persoanele aflate in pericol, ranite
sau bolnave, in baza solicitarilor primite;
e) comandantii unitatilor care detin aeronave de transport, pentru personalul din subordine,
echipamentele si materialele din dotarea unitatii, persoanele in pericol, ranite sau bolnave, in baza
solicitarilor primite, cu informarea ulterioara a comandantului COAP.
(2) In toate situatiile de urgenta, cand este pusa in pericol viata sau integritatea corporala a unei
persoane, comandantul echipajului poate permite accesul la bordul aeronavelor a persoanelor aflate in
pericol, cu informarea organului de control al traficului aerian cu care este in legatura.
(3) Comandantul echipajului este autoritatea finala de decizie privind accesul la bordul aeronavei, in
functie de numarul locurilor disponibile, capacitatea de transport si de performantele aeronavei in
conditiile concrete din zona in care opereaza. De asemenea, comandantul echipajului decide
continuarea misiunii sau intreruperea acesteia, pentru a asigura salvarea vietilor omenesti.
f)

Este interzis:

a) transportul de persoane la bordul aeronavelor prevazute cu scaune de catapultare, daca acestea

nu au fost instruite asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare si asupra particularitatilor
zborului la mare altitudine;
b)

transportul persoanelor la bordul aeronavelor care executa zboruri tehnice;

c)
interventia in deciziile si actiunile echipajului a oricarei persoane de la bord care nu are calitatea de
membru al acestuia.

CAPITOLUL III
Personalul navigant de aviatie
SECTIUNEA 1
Probleme generale
Art. 4. (1) Personalul navigant de aviatie cuprinde cadrele militare, studentii, militarii angajati
pe baza de contract si salariatii civili care executa misiuni de zbor cu aeronavele militare, respectiv:
a)

personalul de conducere a aeronavelor pe timpul executarii misiunilor de zbor;

b) personalul tehnic de exploatare in zbor, a motoarelor, instalatiilor, echipamentelor si sistemelor de

la bordul aeronavelor;
c)

personalul de insotire;

d) personalul tehnic pentru incercarea, testarea, receptia si controlul in zbor al aeronavelor.

(4) Personalul de conducere a aeronavelor pe timpul misiunilor de zbor cuprinde:
a)

pilotii, pilotii de incercare, receptie, verificare si cosmonautii;

b)

navigatorii de bord.

(5) Personalul tehnic de exploatare a aeronavelor, motoarelor, instalatiilor, echipamentelor si

sistemelor de bord pe timpul executarii misiunilor de zbor cuprinde:
a)

inginerii sau mecanicii de bord;

b)

radiotelegrafistii de bord;

c)

operatorii foto, radio si radiolocatie de bord;

d) operatorii troliu;
e)

tragatorii aerieni;

f)

specialistii cu incarcarea si centrajul;

(6) Personalul de insotire cuprinde:

a)

comandantii de aeronava;

b)

insotitorii de bord;

c)

medicii insotitori de bord;

d) paramedicii;
e)

salvatorii.

Art. 5. (1) In functie de caracteristicile constructive aeronavele militare sunt exploatate in zbor de
unul sau doi piloti si de personal aeronavigant specializat pe posturile de la bord. Cand la bordul
aeronavei, pentru executarea zborului, se afla doua sau mai multe persoane, acestea constituie un
echipaj si se stabileste un comandant de echipaj/pilot comandant (Pilot in Command PC).
(2) PC este numit din randul pilotilor care au un nivel de instruire in zbor corespunzator misiunii pe
care o executa, este sef al intregului echipaj, are autoritatea finala de a decide in legatura cu aeronava
pe timpul cat este in functie si raspunde nemijlocit de pregatirea si executarea misiunii de zbor.
(3) Copilotul (Copilot-CP) este ajutorul PC si are la bord atributiuni specifice postului de pilotaj pe care
il ocupa.
(4) Ceilalti membri ai echipajului executa activitatile la bordul aeronavei in conformitate cu atributiile
functiei/postului in echipaj si deciziile comandantului de echipaj.
Art. 6. Pentru executarea unei misiuni de zbor, la bordul aeronavelor de transport, poate fi numit
un comandant de aeronava care conduce activitatile pentru indeplinirea acesteia fara a avea dreptul
de a interveni in pilotarea sau exploatarea aeronavei. Atributiile comandantului de aeronava se
stabilesc prin ordin al sefului SMFA.
Art. 7. (1) Personalul navigant nu este admis ca membru al echipajului unei aeronave militare
atunci cand:
a) se afla sub influenta alcoolului. Este considerata sub influenta bauturilor alcoolice persoana care
are o concentratie alcoolica in sange cuprinsa intre 0 si 1;
b) este in stare de ebrietate. Este considerata in stare de ebrietate persoana care are o concentratie
alcoolica in sange mai mare de 1;
c) se afla sub influenta drogurilor sau urmeaza tratament medical cu substante care ii afecteaza
capacitatea de a-si indeplini atributiile la bordul aeronavei;
d) se afla intr-o stare psiho-fizica precara, care ar periclita securitatea zborului;
e)

poseda asupra sa alte obiecte in afara celor permise si necesare indeplinirii misiunii.

(2) Personalul navigant completeaza, inainte de decolare, pe propria raspundere, un chestionar cu

privire la starea psiho-fizica, dupa modelul prezentat in anexa nr. 3. Informatiile acestui chestionar sunt
folosite de directorul de zbor/comandantul de echipaj pentru a decide admiterea la zbor a personalului
navigant/membrilor echipajului.
Art. 8. Personalul navigant care executa serviciu de lupta la aerodrom poate fi admis la zborul de
instructie la iesirea din serviciu, daca pe timpul executarii acestuia nu a fost trecut intr-o stare de
pregatire pentru lupta superioara. In cazul in care, pe timpul executarii serviciului de lupta la
aerodrom, pilotul a fost trecut intr-o stare de pregatire pentru lupta superioara, admiterea la zborul de
instructie se face dupa minim 8 ore de odihna de la ora trecerii in starea de pregatire pentru lupta
initiala.
f)
(1) Personalul navigant de aviatie raspunde pentru indeplinirea misiunii de zbor
si respectarea masurilor de securitate a zborului.
(2) Instructorul raspunde atat de modul de desfasurare a activitatilor la bordul aeronavei de catre
personalul aflat in pregatire sau controlat/examinat, cat si de prevenirea agravarii greselilor acestuia
peste limitele anvelopei de securitate.
SECTIUNEA a 2-a

Admiterea la activitatile de zbor si controlul pregatirii de specialitate a personalului navigant

g)
La inceputul fiecarui an de instructie, seful SMFA stabileste, prin ordin, personalul
navigant admis la zbor, pe categorii de aviatie, tipuri de aeronave si specialitati.
h)
(1) In unitatile de aviatie, admiterea personalului navigant la zbor se face prin ordin de zi
pe unitate, astfel:
a)

in urma promovarii examenului de obtinere sau prelungire/echivalare a licentei de zbor;

b)

in urma expertizei medicale periodice;

c)

la mutarea in alta unitate;

d) la trecerea la o categorie superioara de pregatire in zbor;

e)

la atestarea fiecarei calificari de personal navigant;

f)

dupa terminarea cursurilor teoretice de pregatire initiala si sustinerea examenelor.

(2) Admiterea la zbor se consemneaza in carnetul de zbor al personalului navigant, pentru fiecare
situatie in parte.
g)
Calificarea si nivelul de pregatire ale personalului navigant de aviatie, necesare pentru
admiterea la executarea misiunilor de zbor, sunt stabilite prin reglementari specifice fiecarei categorii
de aviatie.
h)
(1) Obtinerea licentei medicale a personalului navigant este obligatorie si se efectueaza
la structura specializata, in perioadele stabilite, prin planul anual aprobat. Personalul navigant care nu
se prezinta pentru obtinerea licentei medicale la termenul planificat este suspendat de la zbor.
(2) In cazuri deosebite, personalul care a depasit termenul stabilit pentru efectuarea expertizei
medicale poate zbura cu aprobarea sefului SMFA, comunicata in scris comandantului unitatii, daca
medicul de unitate declara personalul respectiv apt pentru zbor, fara a depasi termenul cu mai mult de
30 de zile.
i)
Trecerea personalului navigant pe o alta categorie, un alt tip sau varianta de aeronava se
aproba de seful SMFA. Criteriile de selectionare si admitere la zbor pe un nou tip de aeronava se
stabilesc prin ordin al sefului SMFA.
j)
(1) Anual si la mutarea in alta unitate, personalul navigant este controlat in zbor la
tehnica pilotajului, navigatie aeriana si intrebuintare in lupta.
(2) Numarul minim de controale in zbor, stabilit in functie de nivelul de pregatire al personalului
navigant de aviatie controlat, este stabilit prin ordin al sefului SMFA pentru fiecare categorie de aviatie
in parte.
(3) Controlul/examinarea in zbor a personalului navigant, pentru toate categoriile de pregatire, se face
de instructori de zbor cu calificare corespunzatoare pentru tipul de aeronava, conditiile de timp si
meteorologice in care se executa misiunea.
k)
(1) Calitatea executarii fiecarei evolutii sau etape a zborului de control se apreciaza
conform precizarilor standardelor de instructie sau normelor anexa la manualul de instructie in zbor
specific categoriei de aviatie/aeronava, iar aprecierea generala se face cu unul din calificativele:
FOARTE BINE, BINE, SATISFACATOR sau NESATISFACATOR.

(2) Pentru a fi admis la zborul in simpla comanda sau de antrenament/operational pe postul pe care se
instruieste/este calificat, pilotul trebuie sa obtina calificativul de cel putin BINE, iar pentru exercitii de
intrebuintare in lupta cu trageri reale, zborul in spatiul aerian repartizat aviatiei civile sau misiuni in
strainatate, calificativul FOARTE BINE.
SECTIUNEA a 3-a
Admiterea la activitatile de control al traficului aerian si al interceptarii si controlul pregatirii de
specialitate a navigatorilor de sol
l)
Navigatorii de sol sunt atestati sa execute activitati de control al traficului aerian si al
interceptarii daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) detin o calificare anterioara privind controlul traficului aerian si al interceptarii, iar pe functia
detinuta au atributii pe linia dirijarii si coordonarii zborului;
b)

sunt incadrati in structurile de control al traficului aerian si al interceptarii;

c) au promovat examenul teoretic si practic pentru admiterea la controlul traficului aerian si al

interceptarii;
d) au promovat examenul de licenta;
e)

au obtinut licenta medicala.

f)
(1) Controlul pregatirii de specialitate a personalului de control al traficului aerian si al
interceptarii se executa prin:
a)

examene de licenta;

b)

examene teoretice si practice pentru obtinerea titlului de clasa;

c)

exercitii de control prevazute in manualul de instruire al navigatorilor de sol;

d) verificari in cadrul convocarilor periodice de pregatire de specialitate.

(2) Rezultatele obtinute la aceste activitati vor fi consemnate in ordinul de zi pe unitate si in carnetul
individual de control al traficului aerian si al interceptarii apartinand navigatorului de sol.

CAPITOLUL IV
Terenurile de zbor
SECTIUNEA 1
Definirea si clasificarea terenurilor de zbor
Art. 9. - (1) Terenul de zbor este o suprafata amenajata si dotata pentru rulajul, decolarea,
aterizarea si stationarea aeronavelor militare, precum si pentru desfasurarea activitatilor de exploatare
tehnica a acestora.
(2) Un teren sau suprafata de apa devine teren de zbor prin declararea sa ca atare in conditiile legii.
e)
(1) In cadrul terenurilor de zbor sunt incluse aerodromurile, heliporturile, platformele,
terenurile de decolare-aterizare, tronsoanele de autostrada special construite si hidroscalele.
(2) Aerodromul este terenul de zbor special amenajat si dotat cu infrastructura necesara asigurarii si
desfasurarii activitatii de zbor.
(3) Heliportul este terenul de zbor special amenajat si dotat pentru asigurarea si desfasurarea
activitatii de zbor cu elicopterele.
(4) Platforma de decolare-aterizare/puntea de zbor este o suprafata cu dimensiuni reduse,
destinata exclusiv aeronavelor cu decolare si aterizare verticala.
(5) Terenul de decolare-aterizare este suprafata de uscat sumar amenajata care permite decolarea
si aterizarea, in anumite conditii de timp si meteorologice a aeronavelor cu decolare si aterizare scurta
sau pe verticala.
(6) Tronsonul de autostrada/sosea este suprafata de carosabil special construita astfel incat, cu
amenajari minime, sa permita decolarea, aterizarea si stationarea aeronavelor militare.
(7) Hidroscala este suprafata de apa si elementele de infrastructura adiacente care permit decolarea
si amerizarea aeronavelor special echipate.
Art. 10. - Clasificarea terenurilor de zbor dupa rolul operativ, modul de utilizare, inzestrarea cu
mijloace pentru apropiere si aterizare este prezentata in anexa nr. 4.
Art. 11. - (1) Cerintele privind caracteristicile, compunerea, dispunerea si regimul de functionare a
mijloacelor, specifice fiecarei categorii de piste/directii se stabilesc prin ordine ale sefului SMFA.
(2) Pistele de decolare-aterizare trebuie sa fie marcate si echipate cu sisteme de iluminare in
conformitate cu prevederile acordurilor de standardizare NATO, Anexei 14 Aerodromurile la
Conventia privind aviatia civila internationala si ale altor acorduri la care Romania este parte
semnatara.
f)
Baremele meteorologice minime admise pe categorii de aeronave, pentru operarea de pe
pistele precizate la articolul anterior sunt stabilite prin ordin al sefului SMFA, in functie de:
a)

categoria pistei de decolare-aterizare;

b)

dotarea cu mijloace terestre de navigatie aeriana;

c)

obstacolele din zona terenului de zbor.

d)
(1) Zborul aeronavelor de lupta sub baremele stabilite este permis numai pentru
executarea misiunilor de lupta.
(2) Decolarea aeronavelor de transport sub baremul stabilit este permisa in conditiile existentei unui
aerodrom de rezerva la decolare avand conditii meteorologice cel putin de barem minim al
aerodromului de decolare; vizibilitatea orizontala minima admisa pentru decolarea avioanelor de
transport in aceasta situatie reprezinta cel putin 50% din cea admisa pentru aterizare.
SECTIUNEA a 2-a
Amenajarea si exploatarea terenurilor de zbor
e)
Terenurile de zbor pot fi utilizate numai dupa omologarea lor pentru zbor de catre comisii
numite de seful SMFA in cazul aerodromurilor, heliporturilor si tronsoanelor de autostrada si de catre
comandantul unitatii in cazul terenurilor de decolare-aterizare, platformelor de decolareaterizare/puntilor de zbor si hidroscalelor.
f)
(1) Aerodromurile, eliporturile, platformele de decolare-aterizare si tronsoanele de
autostrada se utilizeaza in conformitate cu prevederile normelor de exploatare intocmite de unitatea
de aviatie utilizatoare si aprobate de seful SMFA.
(2) Terenurile de decolare-aterizare, platformele de decolare-aterizare si hidroscalele se admit la
exploatare prin ordin al comandantului unitatii de aviatie, dupa stabilirea conditiilor de folosire si
raportarea amplasarii acestora la COAP.
g)
Terenurile de zbor trebuie sa fie dimensionate, amenajate si dotate astfel incat sa asigure
desfasurarea in conditii de securitate a activitatilor de zbor.
h)

Terenul de zbor cuprinde urmatoarele elemente de infrastructura:

a)

pistele/platformele/suprafetele pentru decolare-aterizare;

b)

caile de rulaj;

c)

acostamentele si zonele de securitate;

d) platformele, locurile si zonele de stationare si dispersare;

e) spatiile special amenajate pentru activitatile de comanda si control, intretinere tehnica a
aeronavelor si pentru adapostirea tehnicii si personalului;
f)

amplasamentul mijloacelor de comunicatii si de navigatie aeriana.

g)
Directiile de aterizare, pistele de decolare-aterizare, caile de rulaj si platformele de
stationare, zonele de luare a contactului la aterizare, obstacolele de pe aerodrom se marcheaza si se
balizeaza conform normelor si standardelor in vigoare.
h)
Sistemul de comunicatii se realizeaza si mijloacele de comunicatii se dispun in
conformitate cu reglementarile in vigoare.
i)
Folosirea in comun a terenurilor de zbor de catre unitatile sau subunitatile de aviatie din
cadrul Fortelor Aeriene si ceilalti operatori aerieni militari sau civili se face in baza normelor tehnice de

exploatare in comun aprobate de catre seful SMFA si autoritatea careia ii este subordonat operatorul
aerian.

CAPITOLUL V
Organizarea si utilizarea spatiului aerian
j)
Pentru utilizarea flexibila a spatiului aerian al Romaniei de catre operatorii militari si civili,
sunt definite urmatoarele structuri ale acestuia:
a) Spatiul de trafic aerian. Reprezinta portiunea din spatiul aerian in care se desfasoara activitati
aeronautice, indiferent de apartenenta si natura acestora;
b) Zonele rezervate/segregate. Reprezinta portiunile din spatiul aerian destinate unor activitati
aeronautice militare, zborului de instructie de baza si avansata, a instructiei tactice de baza, sportului
aeronautic, incercarii si omologarii aeronavelor, precum si altor activitati stabilite prin reglementari
specifice;
c) Zonele reglementate. Sunt constituite din zonele periculoase, zonele restrictionate si zonele
interzise.
d)
In functie de nivelul asigurarii cu date de radiolocatie, cu mijloace de comunicatii radio
precum si cu servicii ATC, de existenta unitatilor de control tactic, spatiul aerian se clasifica in:
a)

spatiul aerian controlat;

b)

spatiul aerian necontrolat;

c)
Caracteristicile principale ale zborului in spatiul aerian controlat sunt
urmatoarele:
a) aeronavele evolueaza, in conformitate cu regulile de zbor stabilite pentru acest spatiu, intr-un
mediu in care situatia traficului aerian este cunoscuta;
b) echipajele aeronavelor au obligatia luarii si mentinerii legaturii cu organele ATC sau cu organele de
control al interceptarii sau al atacului aerian asupra tintelor terestre/maritime;
c)

responsabilitatea asigurarii esalonarii revine organelor ATC.

d)
Caracteristicile principale ale zborului in spatiul aerian necontrolat sunt
urmatoarele:
a) aeronavele evolueaza, in conformitate cu regulile de zbor stabilite pentru acest spatiu, intr-un
mediu in care situatia de trafic aerian nu este cunoscuta;
b) echipajele aeronavelor nu au obligatia luarii si mentinerii legaturii cu organele de control al
traficului aerian sau cu organele de control al interceptarii/atacului aerian asupra tintelor terestre sau
maritime;
c)

responsabilitatea asigurarii esalonarii revine pilotului.

d)
Caracteristicile principale ale zborului autonom in spatiul aerian sunt
urmatoarele:
a) aeronavele evolueaza, in conformitate cu regulile de zbor stabilite pentru acest spatiu, intr-un
mediu in care situatia traficului aerian este cunoscuta;

b) echipajele aeronavelor au obligatia luarii si mentinerii legaturii cu organele ATC sau cu organele de
control al interceptarii/ atacului aerian asupra tintelor terestre/maritime;
c) responsabilitatea asigurarii esalonarii revine pilotului, in baza posibilitatilor de esalonare
autonoma.
d)
Unitatea de aviatie planifica si executa misiuni de zbor in portiuni de spatiu aerian
delimitate in plan orizontal si vertical, respectiv in zona terminala, zona de control de aerodrom, zonele
rezervate/segregate temporar pentru zborul operational, zonele restrictionate si in alte structuri de
spatiu in cadrul carora competentele si responsabilitatile privind traficul operational revin organelor de
control specializate.
Art. 12. - Zona terminala (Terminal Area - TM) reprezinta portiunea de spatiu aerian controlat cu
dimensiuni stabilite lateral si vertical, situata la un anumit nivel, determinat in raport cu suprafata
solului, care se organizeaza de regula pentru coordonarea zborurilor efectuate in doua sau mai multe
zone de control de aerodrom vecine sau la un aerodrom cu trafic aerian intens si care cuprinde
traiectoriile procedurilor de apropiere sau plecare ale aeronavelor ce zboara dupa regulile de zbor
instrumental.
Art. 13. - (1) Zona de control de aerodrom (Control Terminal Region - CTR) reprezinta portiunea
de spatiu aerian controlat din jurul aerodromului, delimitata in plan orizontal si vertical, care se intinde
de la suprafata solului/apei pana la o anumita inaltime, care de regula coincide cu limita inferioara a
TM, in care se executa manevrele de decolare-aterizare si procedurile de indepartare si apropiere de
terenul de zbor.
(2) Dimensiunile zonei de control de aerodrom se stabilesc in functie de categoria de aviatie, tipul
aeronavelor dislocate pe acesta si caracteristicile de relief ale zonei geografice respective. In principiu,
aceasta zona reprezinta o suprafata circulara sau poligonala cu raza sau latura de 40-60 km pentru
aeronavele cu viteze de exploatare corespunzatoare numarului M mai mare de 0,4 si de 30-40 km
pentru aeronave cu viteze inferioare.
e)
(1) Zona rezervata/segregata temporar (Temporary Reservated/Segregated Area
TRA/TSA) pentru zborul operational este destinata, pentru o perioada de timp definita, executarii
exercitiilor de tehnica pilotajului, zborului acrobatic, zborului in formatie, zborului instrumental, luptei
aeriene, tragerilor si bombardamentului aerian, zborului la inaltimi mici/razante si zborului la plafon
sau cu viteza maxima.
(2) Dimensiunile si forma zonelor de control de aerodrom si a zonelor rezervate/segregate temporar
pentru zborul operational se stabilesc in functie de destinatie si de caracteristicile aeronavelor din
inzestrare, evitandu-se caile aeriene, centrele economico-administrative, apropierea fata de granitele
de stat si spatiul destinat procedurilor de decolare, aterizare si plecare sau apropiere.
f)
Zona restrictionata (Restricted Area) este portiunea de spatiu aerian de dimensiuni
definite, in cuprinsul careia zborul aeronavelor se poate desfasura numai in anumite conditii
specificate.
g)
Dimensiunile si forma zonelor de control de aerodrom si a zonelor rezervate temporar
pentru zborul operational sunt propuse de unitatea de aviatie, sunt inaintate pentru avizare Consiliului
pentru Managementul Spatiului Aerian si sunt aprobate de catre seful SMFA.

CAPITOLUL VI
Zborul aeronavelor militare
SECTIUNEA 1
Definirea si clasificarea zborurilor aeronavelor militare
Art. 14. - (1) Zborul reprezinta evolutia aeronavei de la inceperea rulajului pentru decolare si pana la
terminarea rulajului aeronavei dupa aterizare.
(2) Misiunea de zbor reprezinta intreaga activitate a pilotului/echipajului desfasurata de la luarea in
primire a aeronavei si urcarea la bordul acesteia pana la coborarea din aeronava.
h)
Zborul aeronavelor militare se clasifica dupa scopul acestuia, departarea fata de
aerodromul de decolare, teritoriul survolat, inaltimea si viteza de zbor, timpul si conditiile
meteorologice in care se executa, gradul de utilizare a informatiilor furnizate de echipamentele de la
bordul aeronavelor pentru determinarea pozitiei sau a traiectului aeronavei in spatiu, numarul
aeronavelor, relieful survolat si prevederile standardelor de instructie.
i)

(1) In functie de scop, zborul aeronavelor militare este:

a)

de instructie;

b)

de lupta/operational;

c)

tehnic;

d) demonstrativ;
e)

umanitar;

f)

special;

g)

comercial.

(2) Zborul de instructie include zborul de instructie de baza, instructie avansata, instructie tactica
de baza si instructie tactica avansata/operationala.
(3) Zborul de lupta/operational se executa in vederea indeplinirii unei misiuni de lupta executata
pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi.
(4) Zborul tehnic include zborul de incercare, de receptie si de verificare.
(5) Zborul demonstrativ se executa pentru a arata posibilitatile de zbor, caracteristicile aeronavelor
si indemanarea echipajelor.
(6) Zborul umanitar se executa in scopul ajutorarii/salvarii unor persoanelor aflate in pericol.
(7) Zborul special include zborul cu demnitari romani presedintele Romaniei, presedintele senatului
si camerei deputatilor, prim-ministru si ministri - sau omologii straini a acestora aflati in vizita in
Romania, zborul aerofotogrametric, zborul de calibrare a radarelor si a mijloacelor terestre de
navigatie.

(8) Zborul comercial se executa in folosul unor persoane fizice sau juridice, in baza unor contracte.
Art. 15. -

Dupa departarea fata de aerodromul de decolare, zborul poate fi:

a)

in zona terminala sau de control de aerodrom;

b)

in afara zonei terminale sau de control de aerodrom.

c)

In functie de teritoriul survolat, zborul se clasifica in:

a)

zborul intern, zborul executat fara depasirea granitelor de stat;

b)

zborul extern, zborul executat cu depasirea granitelor de stat.

c)
a)

Dupa inaltime, zborul se clasifica in:

zbor razant, pana la 50 m inclusiv;

b) zbor la inaltimi mici, intre 50 m si 1 000 m inclusiv pentru avioane, respectiv intre 50 m si 200 m
pentru elicoptere;
c) zbor la inaltimi medii, intre 1 000 m si 6 000 m inclusiv, pentru avioane, respectiv la inaltimi mai
mari de 200 m, pana la plafonul practic pentru elicoptere;
d) zbor la inaltimi mari, intre 6 000 m si 12 000 m inclusiv;
e)

zbor stratosferic, intre 12 000 si 35 000 m inclusiv.

f)

In functie de viteza, zborul se clasifica in:

a)

zbor cu viteza mica, pana la 0,4 M;

b)

zbor cu viteza subsonica, intre 0,4 si 0,9 M;

c)

zbor cu viteza transonica, intre 0,9 si 1,1 M;

d) zbor cu viteza supersonica, intre 1,1 si 5 M.

e)
a)

(1) In functie de timpul de executare, zborul se clasifica in:

zbor de zi, executat intre rasaritul si apusul soarelui;

b) zbor de noapte, executat intre momentul apusului soarelui plus o jumatate de ora si momentul
rasaritului minus o jumatate de ora;
c)

zbor in amurg si in zori;

d) zbor mixt, incepe ziua si se termina noaptea sau incepe noaptea si se termina ziua.
(2) Orele rasaritului si apusului soarelui sunt stabilite in tabelele oficiale publicate in MIL AIP.
(3) Planificarea, organizarea si executarea tuturor zborurilor se face folosind ora Timpului Universal
Coordonat (Universal Time Coordinated UTC).

Art. 16. -

In functie de regulile folosite, zborul se clasifica in:

a) zbor la vedere, cand determinarea pozitiei aeronavei in spatiu si controlul evolutiei acesteia se
realizeaza vizual de catre echipajul acesteia in raport cu solul, iar responsabilitatea prevenirii
abordajelor cu alte aeronave sau cu obstacole de pe sol revine echipajului aeronavei;
b) zbor instrumental, cand determinarea pozitiei aeronavei in spatiu si controlul si evolutiei acesteia
se realizeaza cu ajutorul echipamentelor de bord si de sol, iar responsabilitatea de a deconflicta
situatia aeriana si a evita coliziunea cu obstacolele de pe sol revine organelor ATC.
c)
a)

Dupa conditiile meteorologice zborul se clasifica in:

zbor in conditii meteorologice pentru zborul la vedere (Visual Meteorological Conditions VMC);

b) zbor in conditii meteorologice pentru zborul instrumental (Instrument Meteorological Conditions

IMC).
c)

Dupa numarul aeronavelor care participa la misiune, zborul este:

a)

individual;

b)

in formatie.

c)

(1) In functie de mediul in care se executa, zborul poate fi:

a)

deasupra uscatului;

b)

deasupra marii sau deltei.

(2) Zborul deasupra uscatului poate fi:

a)

zbor deasupra regiunilor de ses, cu cote care nu depasesc 500 m;

b)

zbor deasupra regiunilor de deal, cu cote cuprinse intre 500 m si 800 m;

c)

zbor deasupra regiunilor muntoase, cu cote care depasesc 800 m.

d)

(1) In functie de numarul pilotilor in echipaj, zborul se clasifica in:

a)

zbor in simpla comanda;

b)

zbor in dubla comanda;

c)

zbor in echipaj;

(2) Zborul de instructie in dubla comanda sau in echipaj, dupa scop, este:
a)

de pregatire/scoala;

b)

de control sau examinare;

c)

de antrenament.

SECTIUNEA a 2-a
Restrictii privind utilizarea echipamentelor electronice si transportul incarcaturilor periculoase la bordul
aeronavelor militare
Art. 17. - La bordul aeronavelor militare sunt instalate echipamente electronice astfel proiectate si
testate incat sa fie compatibile unele cu altele.
d)
La bordul aeronavelor militare de transport sunt permise si echipamentele electronice
portabile fara emisie, cum ar fi protezele auditive, stimulatoarele cardiace, ceasurile electronice,
calculatoarele electronice de buzunar fara imprimanta, mijloacele de redare audio portabile fara
posibilitate de inregistrare (walkman, CD player, MP3 player etc.), aparatele electrice de ras si alte
echipamentele certificate pentru folosirea la bordul aeronavelor.
e)
Pe timpul zborului instrumental, se aplica urmatoarele restrictii privind utilizarea la bordul
aeronavelor a echipamentelor electronice prevazute la art. 70, astfel:
a)

emitatoarele portabile, cum ar fi radiotelefoanele, nu se utilizeaza niciodata;

b) comandantul echipajului poate autoriza folosirea pe timpul zborului IFR, la o inaltime de peste
3000 m deasupra solului, a echipamentelor electronice portabile fara emisie, cum ar fi mijloacele de
inregistrare si redare audio si video, computerele si perifericele acestora, jocurile electronice si
receptoarele radio;
c) echipamentele electronice portabile fara emisie se utilizeaza la o inaltime mai mica de 3000 m
fata de sol, numai daca au fost certificate pentru utilizarea la bordul aeronavelor.
Art. 18. - (1) Pe timpul zborului la vedere, emitatoarele radio, altele decat radiotelefoanele, se
folosesc in situatia in care exista o necesitate operationala care nu poate fi indeplinita printr-un alt
mijloc;
(2) In plus fata de echipamentele autorizate la alineatul 1, pe timpul zborului la vedere, comandantul
echipajului sau aeronavei poate permite in orice moment utilizarea echipamentelor portabile fara
emisie, cum ar fi echipamentele de inregistrare si redare audio si video, computerele si perifericele
acestora, jocurile electronice si receptoarele radio.
d)

Comandantul echipajului trebuie:

a) sa se asigure ca telefoanele celulare sunt inchise si depozitate inca din momentul in care aeronava
paraseste locul de parcare pentru decolare pana in momentul parasirii pistei, dupa aterizare;
b)

sa interzica utilizarea oricaror echipamente ce pot sa interfereze cu orice sistem al aeronavei.

c)
(1) SMFA asigura testarea compatibilitatii electromagnetice a echipamentelor electronice
portabile in conformitate cu standardele in vigoare.
(2) Echipamentele medicale necesare pe timpul misiunilor de cautare si salvare si evacuare
aeromedicala se certifica in conformitate cu standardele in vigoare.
d)
Comandantul echipajului este responsabil pentru respectarea reglementarilor in vigoare
privind transportul incarcaturilor periculoase cu aeronave apartinand Fortelor Aeriene.
e)
(1) Comandantul unitatii de aviatie este responsabil pentru elaborarea de proceduri de
operare standard(Standard Operational Procedures SOP), in scopul evitarii deteriorarii aeronavelor de
catre corpurile straine.

(2) SOP se elaboreaza pe baza reglementarilor generale elaborate de catre Serviciul Logistic si Sectia
Securitate Zbor din SMFA si aprobate de seful SMFA.
SECTIUNEA a 3-a
Reguli generale de zbor
1.

Generalitati

f)
sunt de:

(1) Inaltimile minime de zbor deasupra nivelului solului/apei (Above Ground Level AGL)

a)

300 m pentru avioane;

b)

100 m pentru elicoptere.

(2) Fac exceptie zborurile executate:

a)

pentru indeplinirea misiunilor de lupta;

b)

in cadrul procedurilor de decolare si aterizare;

c) la inaltime mica si razant, in zone sau pe traiectele din tara ori deasupra zonelor de uscat sau apa
stabilite de catre SMFA si COAP sau de catre comandantul bazei aeriene/unitatii de aviatie si aprobate
de COAP, in cadrul activitatii de instructie in zbor si al exercitiilor;
d) sub nori, datorita deteriorarii conditiilor meteorologice sub conditiile minime pentru zborul la
vedere, cand avioanele sunt autorizate sa zboare la inaltimi de minimum 100 m, iar elicopterele la
inaltimi de minimum 50 m AGL.
e)
(1) Zborul aeronavelor deasupra zonelor cu constructii ale oricarei localitati sau deasupra
unei multimi de oameni aflata in spatiu liber se executa la o inaltime minima care permite aeronavei sa
aterizeze in caz de urgenta, fara a prezenta un pericol pentru persoanele sau constructiile de la sol.
Aceasta inaltime nu va fi in nici un caz mai mica de 100 m deasupra celui mai inalt obstacol, aflat la o
distanta orizontala de 200 m fata de traiectul de zbor al aeronavei.
f)
Survolul zonelor de aerodrom este permis la o inaltime de minim 600 m fata de sol sau
300 m peste inaltimea turului de pista, in interiorul unui perimetru situat, astfel:
a)

la 5 km fata de axul pistei, cand zborul se executa paralel cu axul pistei;

b)

la 7 km fata de pragul pistei, cand zborul se executa perpendicular pe axul pistei.

2.

Autorizarea zborului la inaltimi mici si razante

c)
Zborul de instructie la inaltimi mici si razante este permis doar in zonele rezervate sau
segregate temporar, activate prin cererile de zbor. In aceste zone este interzis zborul aeronavelor la o
inaltime mai mica de 15 m deasupra oricarui obstacol care se afla la o distanta de 300 m fata de
traiectul de zbor al acestora, cu exceptia:
a)

antrenamentelor pentru aterizari fortate sau exercitii de apropiere pentru aterizare;

b)

exercitiilor cu zboruri razante executate de catre elicoptere.

c)
Zborul la inaltimi mici pe un traiect aprobat prin cererea de zbor, nu se executa la o
inaltime mai mica de 75 m deasupra obstacolelor aflate la o distanta orizontala de 300 m fata de
traiectul de zbor.
d)
Inaltimile minime stabilite in art. 80 si art. 81 nu se vor aplica aeronavelor care executa
zbor in cadrul unor exercitii speciale, in zone autorizate de catre COAP pentru astfel de activitati.
Inaltimile minime la care se vor executa aceste zboruri vor fi stabilite de comandantul COAP sau de
catre comandantul bazei aeriene si incluse in instructiunile speciale ale COAP sau in procedurile de
operare standard.
3.

Reguli de prioritate

e)
Generalitati. Ca regula de baza, prioritatea este data aeronavei mai putin manevrabile,
pentru a-i permite sa mentina fara dificultate capul, inaltimea si viteza de zbor. Daca vizibilitatea
permite, aceasta regula nu impiedica pilotul sa ia orice masura este necesara pentru evitarea unui
abordaj, fara sa tina cont de regulile de prioritate. Cand, datorita acestor reguli, o aeronava este
obligata sa dea prioritate unei alte aeronave, prima nu poate trece pe deasupra, pe dedesubt sau nu
poate zbura la traversul sau in fata aeronavei care are prioritate decat daca exista o distanta
corespunzatoare.
f)
(1) Zborul aeronavelor pe traiecte convergente. In cazul in care doua aeronave din
aceeasi categorie zboara aproximativ la aceeasi inaltime pe traiecte convergente, se acorda prioritate
aeronavei care vine din partea dreapta.
(2)

Pentru aeronavele din categorii diferite, prioritatea de trecere este acordata in ordinea urmatoare:

a)

baloane;

b)

planoare si parapante;

c)

dirijabile;

d) aeronave care tracteaza obiecte;

e)

elicoptere care transporta incarcaturi acrosate;

f)

avioanele, inclusiv cele ultrausoare si elicopterele.

g)
Zborul aeronavelor pe traiecte opuse. Cand doua aeronave se apropie pe directii de
zbor opuse sau aproape opuse si exista riscul de abordaj, fiecare isi modifica capul de zbor spre
dreapta sa.
h)
Depasirea aeronavelor. Aeronava depasita are prioritate de trecere. Aeronava care
intra in depasire isi schimba capul de zbor spre dreapta sau conform instructiunilor primite de la
organul de control al traficului aerian.
i)
Aterizarea aeronavelor. O aeronava care aterizeaza sau executa apropierea finala are
prioritate fata de aeronavele aflate in zbor sau care manevreaza la sol ori pe suprafata apei.
j)
Cand doua aeronave se apropie pentru aterizare, aeronava care se gaseste la o inaltime
mai mica are prioritate, dar acest avantaj nu poate fi folosit pentru a taia calea sau pentru a depasi o
alta aeronava.
k)
Cand pilotul unei aeronave a luat la cunostinta de faptul ca o alta aeronava este fortata
sa aterizeze, el acorda prioritate acelei aeronave.

l)
Exceptand o situatie de urgenta sau cand se primeste aprobarea COAP sau a
comandantului bazei aeriene, avioanele, care nu sunt echipate cu sisteme corespunzatoare de vedere
pe timp de noapte, nu sunt admise pentru executarea aterizarii noaptea, pe un aerodrom neiluminat.
m)
Decolarea aeronavelor. Nici o aeronava nu va decola si nici nu va incerca sa decoleze
atata timp cat exista un risc de abordaj cu alta aeronava.
n)
Avioanele decoleaza noaptea de pe un aerodrom neiluminat numai daca sunt echipate cu
sisteme de vedere pe timp de noapte, cu exceptia unei situatii de urgenta, cand se primeste aprobarea
COAP sau a comandantului bazei aeriene.
4.

Controlul traficului aerian

o)
(1) Generalitati. Serviciul de control trafic aerian este furnizat traficului identificat in
conformitate cu cerintele categoriei de spatiu in care acesta evolueaza avand ca scop:
a)

prevenirea coliziunilor dintre aeronave;

b)

prevenirea coliziunilor la sol, pe suprafata de manevra;

c)

asigurarea fluentei traficului aerian;

d) furnizarea autorizarilor si informatiilor utile executarii sigure si eficace a zborului;

e) alarmarea organelor interesate pentru a acorda ajutor aeronavelor aflate in dificultate sau care
solicita ajutor.
(2)
a)

Controlul traficului aerian se compune din:

controlul de aerodrom;

b) controlul de apropiere cu sau fara utilizarea radarului (Approach control service APP;
Arrival/Departure -ARR/DEP).
Art. 19. - Controlul traficului aerian cuprinde in principal aprobari si instructiuni transmise
aeronavelor de catre organele ATC. De aceea, cand se zboara sub controlul acestor organe, pilotii
trebuie sa dea dovada de un comportament corespunzator in trafic, in conformitate cu regulile uzuale
de pilotaj.
c)
Aprobari si instructiuni ATC. Comandantul echipajului are obligatia sa respecte
intocmai instructiunile si autorizarile date de organul ATC. Confirmarea receptionarii corecte si
complete a autorizarilor presupune repetarea de catre echipaj a elementelor esentiale din mesaj. Daca
o autorizare/instructiune, in opinia echipajului, este inacceptabila, comandantul echipajului va informa
imediat organul ATC despre aceasta, declarand motivul.
d)
Un pilot nu va accepta din partea organului ATC o autorizare care ar putea pune in pericol
executarea in deplina securitate a zborului.
e)
(1) Daca o situatie de urgenta care afecteaza siguranta aeronavei altereaza autorizarea
initiala, pilotul procedeaza dupa cum urmeaza:
a) solicita o autorizare modificata corespunzator sau daca nu exista timp suficient, instiinteaza
organul ATC despre manevrele pe care urmeaza sa le execute;

b) daca timpul nu permite solicitarea modificarii autorizarii, instiinteaza organul ATC despre actiunea
intreprinsa imediat ce acest lucru devine posibil.
(2) Daca a fost necesara o deviere de la autorizarea primita, pilotul se adreseaza organului ATC, prin
raport scris, detaliat, asupra circumstantelor care au condus la eveniment si actiunilor intreprinse, intrun interval de 48 de ore de la producerea acestuia.
Art. 20. - Comunicatiile radio bilaterale intre aeronave si intre aeronave si organele ATC se
desfasoara in limba engleza, utilizand frazeologia standard. Fac exceptie zborurile executate
independent de catre unitatile care au in dotare aeronave, altele decat cele din Fortele Aeriene,
zborurile stabilite de comandantul COAP sau al bazei aeriene si situatiile in care este pusa in pericol
siguranta zborului, cand atat echipajele cat si controlorii de trafic aerian pot sa foloseasca limba
romana, daca astfel se poate evita producerea unui eveniment de zbor.
(2) Cand zborul aeronavelor militare este parte a traficului aerian general (General Air Traffic GAT) si
se executa sub controlul organelor ATC civile, se foloseste frazeologia pentru controlul traficului aerian
stabilita in documentul ICAO, nr. 4444, Rules of the Air and Air Traffic Services, Partea a X-a.
(3) Cand zborul aeronavelor militare este parte a traficului operational si se executa sub controlul
organelor de trafic militare, se foloseste frazeologia pentru controlul operational al misiunilor stabilita
prin STANAG 3817.
c)
(1) Exceptand situatia in care este autorizat sa procedeze altfel, echipajul va monitoriza
permanent frecventele organului ATC in a carui zona de responsabilitate se afla si frecventele de
urgenta de 121,5 KHz sau 243,0 MHz.
(2) Daca urmarirea canalelor radio nu este posibila, pilotul trebuie sa fie pregatit sa primeasca
instructiuni sau date prin semnalele optice, de la organul ATC in a carui zona de responsabilitate se
afla.
d)
Rulajul la sol, decolarea si aterizarea. Pe aerodromurile pe care exista un serviciu
ATC, inainte de rulajul la sol, decolare sau aterizare, este obligatorie obtinerea aprobarii organului ATC
pentru manevrele aeronavei.
e)
Daca se primeste aprobarea pentru rulajul la sol fara restrictii pana la pista in serviciu, nu
mai sunt necesare alte aprobari pentru traversarea cailor de rulaj. Pentru a traversa o pista aflata in
serviciu este obligatorie obtinerea aprobarii explicite a GND/TWR.
f)
(1) Pentru evitarea coliziunii la sol, aeronavele trebuie sa stationeze numai in pozitiile
destinate in acest scop.
(2) In cazul in care nu este marcata pozitia/aliniamentul de asteptare, asteptarea se face la o distanta de
cel putin 60 m inainte de intrarea pe pista de serviciu, daca organul ATC nu dispune altfel.
g)
Dupa aterizare, aeronava este obligata sa elibereze pista fara intarziere, prin continuarea
deplasarii catre cea mai apropiata cale de rulaj sau de iesire de pe pista, daca organul ATC nu dispune
altfel.
h)
(1) Daca pilotul primeste aprobarea de decolare de pe pista in serviciu, iar directia sau
intensitatea vantului pericliteaza procesul decolarii, decizia de decolare va ramane la latitudinea
pilotului, in conformitate cu restrictiile de exploatare ale aeronavei, acesta avand obligatia de a
transmite imediat organului ATC decizia luata.
(2) In situatia in care pilotul solicita schimbarea unei piste, la alegerea careia s-au luat in considerare
masuri de atenuare a zgomotului, organul de trafic ii va comunica acestuia motivul alegerii. Pilotul
poate totusi solicita o alta pista in serviciu daca, in opinia sa, siguranta zborului o impune.

i)
Contactul radio initial. Orice aeronava aflata in zbor are obligatia, inainte de intrarea
in zona de control de aerodrom, sa apeleze organul corespunzator, transmitand elementele necesare
identificarii aeronavei/formatiei cum ar fi: indicativul radio al aeronavei/codul SSR, pozitia fata de un
reper sau punct semnificativ si sa solicite, daca este cazul, aprobarile si informatiile necesare
continuarii zborului/aterizarii in zona respectiva.
j)
Procedura de apropiere tur de pista. Pilotul unei aeronave care executa apropierea
la aerodrom va executa, de regula, procedura tur de pista pe stanga, exceptand cazul in care el este
autorizat sau instructiunile permit sa procedeze altfel.
k)
Limitari de viteza. Pentru a reduce pericolul de abordaj, aeronavele nu zboara in
vecinatatea aerodromurilor pe care se exercita controlul traficului aerian, cu viteze mai mari decat cele
specificate in MIL AIP sau AIP Romania, ori in normele de exploatare a aerodromului respectiv.
l)
Semnale vizuale in cazul defectiunilor aparaturii radio. In cazul aparitiei unor
defectiuni la echipamentele de comunicatii radio, pilotul, daca este posibil, indica prin semnale vizuale,
in conformitate cu anexa nr. 5, aceste defectiuni organului ATC si, pentru orice manevra, trebuie sa
obtina autorizari de la acesta.
m)
(1) Pentru atentionarea aeronavelor aflate in zbor sau in rulaj la sol in situatia in care nu
exista o legatura radio bilaterala, personalul din turnul de control de aerodrom foloseste semnale
vizuale in conformitate cu anexa nr. 5.
(2) Pentru atentionarea unei aeronave aflate in zbor se vor folosi urmatoarele semnale vizuale:
a)

lumina verde continua pentru aprobarea aterizarii;

b) lumina rosie continua pentru acordarea prioritatii altor aeronave si continuarea executarii turului
de pista;
c) serie de sclipiri verzi pentru reintoarcere pentru aterizare aceste semnale vor fi urmate in timp
util de o lumina verde continua;
d) serie de sclipiri rosii pentru semnalizarea unui aerodrom nesigur, pe care este interzisa aterizarea;
e) lansarea de rachete de semnalizare de culoare rosie, ziua sau noaptea, indiferent de instructiunile
anterioare, pentru situatia in care aterizarea nu este permisa pentru moment;
f) serie de rachete de semnalizare, lansate la intervale de 10 secunde, cu lumini rosii si verzi pentru
transmiterea mesajelor: Sunteti in apropierea unei zone interzise, periculoase sau
restrictionate; Modificati capul de zbor si parasiti zona.
(3)

Atentionarea unei aeronave aflate la sol se face utilizand:

a)

serie de sclipiri verzi pentru autorizarea rulajului;

b)

lumina verde continua pentru autorizarea decolarii;

c)

serie de sclipiri rosii pentru degajarea zonei de aterizare in uz;

d) lumina rosie continua pentru oprire-stop;

e)

sclipiri albe intermitente pentru intoarcere la punctul de plecare de pe aerodrom;

f)

balizajul pistei intermitent pentru a se degaja imediat pista numai la aerodromurile militare.

g)
Daca este posibil, pilotul va confirma toate autorizarile si instructiunile receptionate
conform anexei nr. 5.
h)
Restrictii in spatiul aerian. Daca nu exista alte precizari sau autorizari, in zonele de
spatiu aerian restrictionate aeronavele sunt pilotate in concordanta cu prevederile Codului Aerian si ale
Hotararii de guvern nr. 1172 din 16.10.2003 pentru aprobarea Procedurilor de autorizare a zborurilor
cu aeronave civile si de stat in spatiul aerian national.
i)

Este interzis oricarei aeronave:

a) sa decoleze sau sa aterizeze din sau intr-un parc sau rezervatie naturala nationala, cu exceptia
situatiilor in care s-au incheiat acorduri cu administratia acestora si a situatiilor de urgenta;
b) sa zboare la inaltime mica si razant deasupra fermelor identificabile de pasari sau animale sau sa
zboare in vecinatatea fermelor de animale pe parcursul lunilor februarie, martie, aprilie si mai;
c) sa zboare la inaltime mica deasupra sau in vecinatatea zonelor unde sunt semnalate sau
observate concentrari de vanat sau alte animale salbatice.
SECTIUNEA a 4-a
Regulile de zbor la vedere
d)
(1) Regulile de zbor la vedere (Visual Flight Rules VFR) au ca baza principiul Vezi si
Evita (See and Avoid). Pilotii sunt direct responsabili de mentinerea distantelor sau intervalelor
dintre aeronava proprie si alte aeronave si asigura conditii care sa le permita o rezerva suficienta de
spatiu si timp pentru a vedea si evita alte aeronave din trafic, precum si obstacolele de la sol, pe timp
de zi sau noapte.
(2) Pilotii au in vedere faptul ca baremele meteorologice stabilite sunt valori minime si ca trebuie sa-si
acorde o marja de siguranta mai mare atunci cand circumstantele o permit, in special in zonele
terminale sau cand conditiile de vizibilitate redusa sau de nori se aproprie de limitele minime admise
pentru zborurile la vedere.
e)
Este recomandabil ca pilotii sa depuna si planuri de zbor instrumental si sa obtina o
autorizatie de zbor instrumental, atunci cand exista aceasta posibilitate.
f)
Cand se zboara la vedere, aeronavele sunt pilotate permanent in raport cu reperele de la
sol si in conditii meteorologice care permit o vizibilitate si o distanta fata de nori mai mari sau egale cu
cele prezentate in tabelele 1 si 2 din anexa nr. 6. Aeronavele pilotate dupa VFR pe timp de noapte
trebuie sa fie echipate in conformitate cu prevederile art. 128 sau 131.
g)
In cazul in care se intalnesc conditii meteorologice sub limitele minime corespunzatoare
VFR, pilotul continua zborul in zona cu conditii meteorologice ce permit zborul la vedere si initiaza
actiuni de trecere la zborul instrumental.
h)
Inainte de a intra in zone terminale de control civile sau militare pilotul care zboara dupa
VFR anunta organul ATC asupra intentiilor sale.
i)
COAP sau comandantii bazelor aeriene pot primi uneori solicitari de autorizare a zborului
in conditiile corespunzatoare VFR speciale (Special VFR SVFR), la valori mai mici decat baremele
minime, pentru a satisface anumite cerinte operationale. In asemenea cazuri, comandantul COAP sau
comandantul bazei aeriene stabilesc baremele minime necesare, avand in vedere asigurarea
concordantei cu cerintele de securitate a zborului, calificarea si nivelul de antrenament al personalului
navigant, inexistenta obstacolelor de la sol si caracteristicile aeronavei.

SECTIUNEA a 5-a
Regulile de zbor instrumental
1.

Aplicare

Art. 21. - Zborul in IMC, cu caracteristici inferioare conditiilor minime de zbor la vedere precizate in
tabele 1 si 2 din anexa nr. 6, zborul in spatiul aerian controlat, zborul in stratosfera, zborul noaptea,
zborul la inaltimi mici, zborul deasupra marii/deltei sau zborul cu cabina acoperita se executa
obligatoriu dupa regulile de zbor instrumental(Instrument Flight Rules - IFR).
j)
(1) Se considera zbor in IMC zborul executat in cel putin una din conditiile prevazute in
tabelul nr. 3 din anexa nr. 6.
(2) Conditiile meteorologice minime de zbor pentru toate categoriile si tipurile de aeronave se
stabilesc prin ordin al sefului SMFA.
k)
Zborul instrumental executat in spatiul aerian controlat, trebuie sa primeasca in prealabil
o autorizatie de zbor instrumental. Zborul instrumental se continua, indiferent de conditiile
meteorologice, pana in momentul in care organul ATC este anuntat de trecerea la zborul la vedere.
l)
In cazul zborurilor instrumentale care se executa in conditiile pentru zborul la vedere,
pilotii sunt cei care raspund in ceea ce priveste esalonarea fata de traficul aerian desfasurat dupa VFR.
m)
Comandantii unitatilor de aviatie au obligatia sa stabileasca proceduri de operare
standard care sa permita, pe cat posibil, ca toate zborurile pe traiect, corespunzatoare altor conditii si
situatii decat cele prevazute la art. 118, sa se execute dupa IFR.
2.

Calificarea pentru executarea zborurilor

n)
Pentru executarea unui zbor instrumental in spatiul aerian aflat sub control civil este
necesara o calificare profesionala valida pentru acest tip de zbor. Aceasta calificare profesionala este
necesara si pentru zborurile instrumentale ale elicopterelor pe piste de categoria a II-a si a III-a
conform normelor ICAO, a caror inaltime de luare a deciziei autorizata este sub 60 m.
o)
Comandantul COAP sau comandantul bazei aeriene autorizeaza pilotii care nu sunt
calificati pentru zborurile instrumentale, sa efectueze aceste zboruri in zone rezervate temporar.
p)
Personalul navigant este admis la zborul in IMC, in simpla comanda/de
antrenament, numai dupa executarea zborului instrumental de control sau examinare si obtinerea
calificativului prevazut in manualul de instructie in zbor.
3.

Autorizarea si echipamentul aeronavelor

q)
(1) Aeronavele sunt admise la executarea zborului instrumental doar daca au fost
autorizate pentru un asemenea zbor de catre SMFA. Autorizarea de zbor dupa instrumente se
consemneaza in instructiunile de exploatare pentru fiecare tip de aeronava.
(2) Aeronavele sunt considerate autorizate daca sunt echipate conform cerintelor articolelor 128 sau
131 si daca echipajele sunt calificate si autorizate.
r)
Aeronavele sunt autorizate sa zboare dupa IFR sau sa execute zbor de noapte doar daca
sunt dotate cu urmatoarele echipamente, aflate in stare de functionare:
a)

vitezometru echipat cu un dispozitiv pentru degivrare;

b)

altimetru barometric sensibil;

c)

variometru;

d) compas magnetic sau un indicator al directiei magnetice ce poate functiona independent de

generatorul electric;
e)

sistem de indicare a capului, cu indicator independent;

f)

indicator al orizontului artificial;

g)

indicator de viraj;

h)

instrument precis de masurare a timpului;

i)

echipament de comunicatii radio care sa permita comunicarea bilaterala aer-sol cu organele ATC;

j)
echipament de radionavigatie si indicatoare de directie care sa permita navigatia in conditii de
securitate, fara vizibilitatea solului, si care sa includa cel putin un radiocompas ori receptor VOR sau
TACAN.
k)
(1) Aeronavele nu sunt autorizate sa zboare dupa IFR sau sa execute zbor de noapte daca
nu sunt echipate cu un indicator de directie in stare de functionare.
(2) Pentru avioanele fara pilot (Unmanned Aerial Vehicle UAV), aceste echipamente se afla in dotarea
statiei terestre de control al zborului.
l)
Autorizarea si certificarea aeronavelor pentru desfasurarea zborurilor pe piste de
categoria a II-a si a III-a sau superioara, corespunzator clasificarii ICAO, se face in conformitate cu
documentele acestei organizatii si cu reglementarile nationale, iar instructiunile de operare si cerintele
operationale pentru echipamente se elaboreaza de catre SMFA.
m)
Pentru zborurile instrumentale ale elicopterelor, a caror autorizare pentru inaltimea de
luare a deciziei este sub 60 m, sunt necesare urmatoarele echipamente:
a)

radioaltimetru cu o dubla indicare in cabina;

b)

sistem de avertizare asupra defectiunilor avionicii;

c)

sistem de degivrare a parbrizului si a tuburilor Pitot;

d) stergatoare de parbriz;
e)

doua statii radio independente pentru comunicatii radio aer-sol VHF/UHF;

f)

doua indicatoare giroscopice care arata gradul de inclinare si de panta;

g)

un indicator al capului, altul decat un compas magnetic;

h)

doua vitezometre;

i)

doua altimetre barometrice reglabile la care se poate introduce presiunea barometrica;

j)

doua variometre;

k)

sisteme de stabilizare si compensare in stare de functionare;

l)

receptoare si indicatoare de directie si de panta ILS pentru elicopter.

4.

Comunicatiile radio

m)
Pe timpul zborurilor instrumentale, pilotii trebuie sa supravegheze continuu frecventele
organului ATC si sa monitorizeze frecventele de urgenta 243,0 MHz si 121,5 MHz, daca acest lucru este
posibil.
n)
Rapoartele de pozitie, procedurile radio si procedurile de comunicatie in caz de urgenta,
trebuie sa fie realizate conform instructiunilor din MIL AIP sau AIP Romania.
5.

Altitudinile minime pentru zborul instrumental

o)
Aeronavele ce executa zboruri instrumentale pe culoare si rute aeriene la inaltime mica,
sunt pilotate in conformitate cu cerintele specificate in MIL AIP sau AIP Romania referitoare la
altitudinea minima pentru zborul instrumental pe traiectul de zbor si la inaltimea minima deasupra
obstacolelor.
p)
Aeronavele ce executa zboruri instrumentale in afara cailor si rutelor aeriene mentin
urmatoarele inaltimi de siguranta:
a) in afara regiunilor muntoase, cel putin 300 m deasupra tuturor obstacolelor aflate la o distanta de
maxim 8 km lateral fata de traiectul de zbor;
b) in regiunile muntoase, cel putin 600 m deasupra obstacolelor dispuse lateral fata de traiectul de
zbor pana la o distanta de maxim 15 km, in functie de specificatiile MIL AIP sau AIP Romania pentru
regiunile muntoase.
6.

Executarea zborului instrumental pe traiect

c)
(1) Intrarea in nori, in vederea executarii misiunii, se face numai dupa verificarea
functionarii aparatelor de bord si dupa precizarea de catre pilot a pozitiei aeronavei in spatiu.
(2) Pe timpul zborului in nori, nu se admite executarea de manevre cu unghi de ruliu mai mare de 60
sau factor de suprasarcina mai mare de 2g, indiferent de gradul de echipare a aeronavei pentru zborul
in IMC.
d)
In functie de nivelul de pregatire a pilotilor/echipajelor, de caracterul misiunii si felul
norilor, zborul in IMC se poate executa individual sau in formatie.
e)
In situatia cand misiunile de zbor sub plafon, prevazute a fi executate in VMC, sunt
incluse in varianta de planificare a misiunilor prevazute a fi executate in IMC, se respecta esalonarile
pentru zborul instrumental, iar limita inferioara a plafonului trebuie sa permita executarea misiunii
conform prevederilor manualului de instructie in zbor, fara intrarea in nori.
f)
In situatia inrautatirii rapide a conditiilor meteorologice si inchiderii terenului de zbor de
baza datorita existentei unor conditii meteorologice sub baremul minim stabilit, aeronavele aflate in
zbor sunt dirijate la terenul de zbor de rezerva. Fac exceptie de la aceasta:
a)

aeronavele care nu mai au combustibil suficient pentru a ajunge la terenul de zbor de rezerva;

b) aeronava aflata in faza finala a procedurii de apropiere la aterizare, care continua apropierea pana
la inaltimea de decizie, respectiv inaltimea minima de coborare la care pilotul/PC poate stabili daca
situatia meteorologica existenta ii permite sa execute aterizarea in securitate. Daca acesta nu are

legatura vizuala cu solul, constata ca situatia meteorologica este improprie aterizarii ori aeronava nu
se afla, in limitele corespunzatoare, pe directie si in panta de aterizare, hotaraste executarea
procedurii de ratare a aterizarii.
c)
(1) Decizia pentru dirijarea aeronavelor aflate in zbor pentru aterizare pe un aerodrom de
rezerva se ia de catre:
d) pilotul/PC, cu aprobarea organului ATC militar sub controlul caruia se afla, daca conditiile
meteorologice de la terenul de zbor de baza sunt sub baremul meteorologic minim pentru aeronava
sau pentru echipaj;
e) directorul de zbor, daca conditiile meteorologice se inrautatesc sub baremul minim al aerodromului sau
daca evolutia situatiei meteorologice indica cert ajungerea rapida la aceasta situatie.
(2) Seful operatiilor curente din Centrul de Operatii al Bazei Aeriene (Air Base Operation Centre
ABOC) de pe aerodromul de decolare sau seful turei din CRC sau AOC informeaza oportun pe seful turei
din ABOC care are responsabilitatea terenului de zbor de rezerva despre decizia de dirijare a
aeronavelor proprii spre acesta.
7.
Conditii de asigurare a navigatiei aeriene pentru zborurile instrumentale cerute la aerodromul de
destinatie
f)
(1) Aerodromul de destinatie trebuie sa fie deservit de un sistem terestru de navigatie
aeriana operational, ale carui componente destinate zborului de apropiere sunt certificate si
compatibile cu echipamentele de radio navigatie de la bordul aeronavelor. Aceasta nu interzice
utilizarea unor planuri de zbor dupa IFR, pana la un punct de pe ruta de zbor, in care se anticipeaza ca
vor exista conditii pentru zborul la vedere sau pana la un punct dintr-o procedura de apropiere
cunoscuta, de la care poate fi facuta o coborare pana se ajunge la conditii pentru zborul la vedere. In
continuare se zboara la vedere pana la aerodromul de destinatie.
(2) Procedurile de apropiere certificate sunt:
a)

procedurile publicate in MIL AIP sau AIP Romania;

b) procedurile radar pentru care datele minime ale radarului de precizie si radarului de supraveghere
la aerodrom sunt publicate in MIL AIP sau AIP Romania;
c) procedurile care nu apar in MIL AIP sau AIP Romania, dar pentru care exista anumite cerinte
operationale iar folosirea acestor proceduri este autorizata de catre COAP sau comandantul bazei
aeriene care are responsabilitatea pentru acea aeronava.
8.

Conditiile meteorologice la aerodromul de destinatie

d)
Baremele meteorologice minime de aterizare sunt stabilite pentru toti pilotii prin ordinul
comandantului bazei aeriene, in functie de nivelul de pregatire atins, de obstacolele din zona
aerodromului si de nivelul de echipare al aerodromului cu sisteme terestre de navigatie aeriana. Aceste
bareme se consemneaza in ordinul de zi pe unitate si in carnetul de zbor al pilotului.
9.

Conditii cerute la aerodromul de rezerva

e)
(1) Stabilirea unui aerodrom de rezerva este o cerinta obligatorie pentru toate zborurile
executate dupa IFR catre un aerodrom de destinatie dotat cu radar, indiferent de conditiile
meteorologice si de tipul de zbor pe traiect.
(2) Se stabileste un aerodrom de rezerva pentru toate zborurile executate dupa IFR, cu exceptia:

a) zborurilor instrumentale cu o durata de 3 ore sau mai putin, cand conditiile minime de plafon si
vizibilitate prognozate la aerodromul de destinatie, pe durata zborului si o ora dupa sosirea la
destinatie, sunt de cel putin 1000 m, respectiv 5 km, pentru avioane si 400 m, respectiv 3 km pentru
elicoptere;
b) zborurilor efectuate in interiorul zonei de control de aerodrom sau in zonele rezervate temporar, caz in
care comandantul unitatii de aviatie poate fixa minimele meteorologice in loc sa stabileasca un aerodrom
de rezerva, tinand cont de prognoza si de conditiile meteorologice specifice anotimpului, caracteristicile
geografice, exigentele operationale, precum si de pregatirea pilotului;
c) cazurilor in care necesitatea operationala indica folosirea unui aerodrom de destinatie indepartat
pentru care stabilirea unui aerodrom de rezerva este imposibila ori ineficienta. In acest caz,
comandantii unitatilor de aviatie stabilesc baremele meteorologice minime si procedurile operationale
alternative pentru asigurarea securitatii zborului.
d)
(1) Pentru ca un aerodrom sa poata fi stabilit ca aerodrom de rezerva, plafonul si
vizibilitatea minima se determina conform standardelor de prognoza meteorologica de aerodrom
(Terminal Aerodrome Forecast TAF). Acestea sunt valabile pentru ora estimata de sosire si au valorile
prezentate mai jos.
(2) In cazul procedurii de apropiere de non-precizie:
a) limita inferioara a plafonului de minim 250 m sau cel putin 100 m peste cota aerodromului sau
cota punctului de contact al pistei in serviciu; se alege valoarea cea mai mare;
b) vizibilitatea orizontala de minim 3 km sau cu 1,5 km mai mult decat baremul minim de vizibilitate
la care poate fi folosita pista in serviciu; se alege valoarea cea mai mare.
(3) Cu o procedura de apropiere certificata, pentru pista de aterizare:
a) limita inferioara a plafonului de minim 200 m sau cu 100 m peste cota punctului de contact al
pistei in serviciu; se alege valoarea cea mai mare;
b) vizibilitatea de minim 3 km sau cu 1,5 km mai mult decat baremul minim de vizibilitate la care
poate fi folosita pista in serviciu; se alege valoarea cea mai mare.
(4) Cu doua sau mai multe proceduri de apropiere certificate ce pot fi utilizate, fiecare folosind un
sistem separat de apropiere de precizie si fiecare indicand minimele meteorologice pentru realizarea
unei apropieri pentru aterizare pe pista respectiva:
a) limita inferioara a plafonului de minim 120 m sau cu 60 m peste cota punctului de contact al pistei
in serviciu. Se alege valoarea cea mai mare;
b) vizibilitatea de minim 1,5 km sau cu 800 m mai mult decat baremul minim de vizibilitate la care
poate fi folosita pista in serviciu. Se alege valoarea cea mai mare.
(5) In cazul absentei unei proceduri de apropiere certificate, previziunea meteorologica pentru ora
estimata de sosire trebuie sa permita coborarea la vedere de la altitudinea minima pentru zborul IFR
pe ruta, precum si apropierea si aterizarea VFR.
c)
(1) In cazul unui aerodrom care, conform prognozei TAF, nu poate fi stabilit ca aerodrom
de rezerva, plafonul si vizibilitatea minima, conform prognozei meteorologice locale pentru ora
estimata de sosire, trebuie sa aiba urmatoarele valori:
a) limita inferioara a plafonului cu minim 300 m deasupra cotei aerodromului, pentru procedura de
apropiere executata, indiferent de categoria aeronavei;

b) vizibilitatea de minim 5 km sau vizibilitatea de apropiere indirecta publicata pentru procedura de

apropiere executata (se alege valoarea cea mai mare).
(2) Previziunile meteorologice ale aerodromului de rezerva ce contin termenii BECMG (in devenire), TEMPO
(temporar), PROB (probabil) sunt utilizate pentru a stabili ca aceste conditii meteorologice permit
aerodromului respectiv sa poata fi folosit ca aerodrom de rezerva, cu conditia ca:
a) in cazul in care conditiile meteorologice sunt de ameliorare a vremii, conditiile meteorologice
BECMG prognozate sa fie considerate ca parte finala a perioadei BECMG si aceste conditii, in plus fata
de cele dinainte, care raman neschimbate, sa nu fie sub minimele stabilite pentru ca aerodromul
respectiv sa constituie aerodrom de rezerva;
b) in cazul in care conditiile meteorologice prognozate sunt in sensul inrautatirii, conditiile
meteorologice BECMG prognozate sa constituie partea de inceput a perioadei de timp BECMG, si
aceste conditii, in plus fata de cele dinainte care raman neschimbate, sa nu fie sub minimele stabilite
pentru ca aerodromul respectiv sa fie aerodrom de rezerva;
c) toate conditiile prognozei TEMPO sa nu fie mai nefavorabile decat conditiile meteorologice minime
ale aerodromului respectiv;
d) toate conditiile prognozei PROB sa nu fie mai nefavorabile decat conditiile meteorologice standard
pentru pista de decolare-aterizare utilizata la aerodromul respectiv.
10. Conditii minime pentru decolare
e)

(1) Decolarea este permisa daca:

a) procedurile de indepartare cerute si profilurile de zbor sunt in concordanta cu MIL AIP sau AIP
Romania;
b) cerintele de vizibilitate pentru procedurile de indepartare si de plafon sunt cerute in concordanta
cu MIL AIP sau AIP Romania;
c)

s-a luat in calcul o rata de urcare mai mare sau cel putin egala cu rata standard de 40m/km;

d) aeronava satisface sau depaseste cerintele de performanta critice pentru decolare si procedura de
indepartare executata;
e)

conditiile meteorologice sunt egale sau superioare baremului minim la care poate zbura pilotul.

(2) Pentru UAV, conditiile de decolare sunt in conformitate cu caracteristicile tehnice ale acestora,
aprobarea pentru decolare fiind acordata de controlorul de trafic aerian din turnul de control, dupa ce
s-a asigurat ca manevra nu pune in pericol traficul aerian din responsabilitatea sa.
f)
(1) In absenta unor norme minime de decolare impuse, decolarea este permisa daca
plafonul si vizibilitatea au valori egale sau superioare baremelor meteorologice minime stabilite pentru
procedurile de apropiere standard pentru pista in serviciu.
(2) Pentru elicoptere baremul de plafon minim trebuie sa fie identic cu cel pentru avioane, iar
vizibilitatea poate fi jumatate fata de standardele de vizibilitate stabilite pentru avioane dar nu mai
mica de 400 m.
11. Proceduri de apropiere si aterizare
g)
Cu exceptia situatiilor de urgenta, aeronavele nu vor continua procedura de apropiere la
aterizare cand, la momentul atingerii inaltimii sau altitudinii minime specifice pentru procedura de

apropiere, reperele vizuale observate de pilot nu ii permit acestuia executarea aterizarii in conditii de
securitate.
h)
In momentul ajungerii la aerodromul de destinatie, pilotul aeronavei se va indrepta direct
spre aerodromul de rezerva, daca conditiile meteorologice locale nu permit o aterizare in conditii de
securitate. Daca exista combustibil suficient, pilotul poate executa una sau mai multe proceduri de
apropiere, si daca nu reuseste sa execute o apropiere in securitate se indreapta spre aerodromul de
rezerva cu o rezerva de combustibil cel putin egala cu valorile minime specificate in articolele 233-235.
i)
(1) Din cauza timpului limitat disponibil pentru obtinerea de instructiuni suplimentare, in
cazul executarii procedurii de ratare a aterizarii de catre un avion cu reactie, la un aerodrom care nu
are o procedura publicata de ratare a aterizarii, pilotul va solicita informatii suplimentare. Astfel, la
primirea unei autorizari de apropiere, in conditii meteorologice apropiate de baremul minim al
aerodromului de destinatie, pilotul se va adresa controlorului de trafic aerian, solicitand urmatoarele
informatii: In cazul ratarii aterizarii, solicit______ (altitudinea sau nivelul de zbor), cap compas_______
(ruta) la _______ (aerodromul).
(2) Pentru a evita aglomerarea retelei de comunicatii radio, aceasta procedura nu va fi utilizata decat
daca exista o probabilitate mare de a executa procedura de ratare, datorita conditiilor meteorologice.
j)
Valorile inaltimii minime de coborare si a inaltimii de decizie stabilite in MIL AIP sau AIP
Romania pentru procedurile de apropiere sunt minimele autorizate pentru aeronavele din dotarea
unitatilor de aviatie, cu urmatoarele exceptii:
a)

aeronavele si echipajele certificate sa zboare dupa normele ICAO;

b) aeronavele si echipajele certificate pentru zbor dupa normele de apropiere pentru elicoptere, respectiv
la o inaltime de decizie sub 60 m.
c)
In cazul existentei radarului de apropiere de precizie (Precision Approach Radar PAR), se
aplica urmatoarele restrictii:
a)

pentru avioane, inaltimea minima a plafonului este de 60 m;

b) pentru elicoptere, inaltimea minima a plafonului poate fi mai mica de 60 m, dar in nici un caz mai
mica decat 30 m. Aprobarea pentru aceasta situatie exceptionala poate fi data doar de catre
comandantul bazei aeriene, pentru a raspunde unei necesitati operationale imediate.
12.

Bareme minime de decolare si apropiere

c)
Pentru executarea in conditii de securitate a zborurilor se stabilesc prin ordin al sefului
SMFA baremele meteorologice minime de decolare si apropiere pentru terenurile de zbor si pentru
tipurile de aeronava.
d)
(1) Baremele minime admise pentru executarea zborurilor se stabilesc pentru fiecare
teren de zbor in functie de obstacolele naturale si artificiale, configuratia si dotarea cu sisteme terestre
de navigatie aeriana, de asigurarea meteorologica a acestora, precum si de viteza de apropiere pentru
aterizare a aeronavelor.
(2) Baremele minime admise pentru executarea zborului pe un teren de zbor sunt prevazute in
normele de exploatare si se precizeaza, pentru activitatea de zbor respectiva, de catre directorul de
zbor, in functie de tipul aeronavei si de starea concreta de functionare a sistemelor terestre de
navigatie aeriana. In situatia nefunctionarii partiale sau totale a acestora, baremele meteorologice
minime de operare se maresc, reducandu-se si intensitatea zborurilor in mod corespunzator
e)
Decolarea si aterizarea aeronavelor sub aceste bareme minime se admite pentru
misiunile de lupta si in situatia in care echipajele au fost surprinse in zbor de inrautatirea conditiilor

meteorologice si nu mai au suficient combustibil pentru a ajunge in siguranta la terenul de zbor de

rezerva.
f)
Baremul minim pentru tipul de aeronava se stabileste in functie de viteza de apropiere
pentru aterizare si de gradul de dotare cu instrumente de aterizare de precizie.
g)
(1) Baremul minim al pilotului se stabileste in concordanta cu nivelul de pregatire al
acestuia, prin examinare in zbor, si se consemneaza in ordinul de zi pe unitate si in carnetul de zbor
personal.
(2) Comandantul unitatii de aviatie poate decide aplicarea unor bareme meteorologice mai ridicate, in
raport cu experienta pilotului, tipul de aeronava sau pentru antrenament.
h)
(1) Baremul minim de executare a misiunii se stabileste in functie de gradul de dificultate
si de cerintele pentru asigurarea eficientei acesteia, conform celor stabilite in manualul de instructie in
zbor.
(2) Comandantul COAP sau comandantul unitatii de aviatie poate solicita sefului SMFA aprobarea unor
bareme minime speciale pentru a raspunde unor cerinte operationale imediate. Inainte de autorizarea
baremelor minime speciale, se iau in considerare experienta si competenta pilotului, conditiile de
relief, caracteristicile aeronavei si cerintele operationale.
i)
Decolarea sau aterizarea la barem meteorologic minim este acea decolare sau aterizare
executata in IMC, la valori cuprinse intre cele prevazute pentru baremul minim al terenului de zbor, la
starea reala de functionare a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene si cele rezultate prin
majorarea cu 200 m, pentru limita inferioara a plafonului de nori, respectiv 2 km, pentru vizibilitatea
orizontala, pentru avioane si 100 m, pentru limita inferioara a plafonului de nori, respectiv 1 km,
pentru vizibilitatea orizontala, pentru elicoptere.

CAPITOLUL VII
Regulile privind situatii particulare ale zborului
SECTIUNEA 1
Regulile privind zborul in formatie
j)
(1) Formatia este gruparea de doua sau mai multe aeronave care executa zborul intrunit
in vederea indeplinirii unei misiuni comune, cu mentinerea legaturii vizuale, radar, radio, in infrarosu
etc., intre aeronave.
(2) Denumirea formatiei este data, de regula, de numarul aeronavelor din compunere:
a)

celula, pentru 2 aeronave;

b)

patrula, pentru 3-5 aeronave;

c)

escadrila, pentru 9-12 aeronave;

(3) Grupele cu destinatie tactica pot include un numar variabil de aeronave.

d)
(1) Dispozitivul reprezinta modul de dispunere al aeronavelor in formatie care le permite
executarea in siguranta a manevrelor necesare indeplinirii misiunilor.
(2) Elementele dispozitivului unei formatii sunt:
a) intervalul, care reprezinta spatiul dintre aeronave sau formatii, masurat in plan orizontal,
perpendicular pe directia de zbor;
b)

distanta, care reprezinta spatiul dintre aeronave sau formatii, masurat pe directia de zbor;

c)

subplasarea sau supraplasarea, care reprezinta diferenta de inaltime dintre aeronave sau formatii.

(3) Esalonarea unei formatii reprezinta modul de dispunere al coechipierilor fata de capul formatiei.
Aceasta poate fi:
a)

esalonare pe stanga;

b)

esalonare pe dreapta.

c)

In functie de distanta dintre aeronave dispozitivele de zbor pot fi:

a)

stranse, cu esalonari sub 50 m;

b)

largi, cu esalonari intre 51 si 2000 m, cu legatura vizuala;

c)

dispersate, cu esalonari peste 2000 m, cu sau fara legatura vizuala.

d)

Configuratia dispozitivului unei formatii de aeronave in zbor poate fi:

a) sageata de aeronave, in care aeronavele (formatiile) se dispun fata de aeronava (formatia) cap,
esalonate spre stanga si spre dreapta; partea pe care sunt esalonate majoritatea aeronavelor
(formatiilor) determina forma dispozitivului sageata pe stanga sau dreapta;
b) diagonala de aeronave, in care aeronavele (formatiile) se dispun fata de aeronava (formatia) cap,
esalonate spre stanga sau dreapta; in functie de esalonare, dispozitivul poate fi in diagonala de
aeronave pe stanga sau pe dreapta;
c) serpentina de aeronave, in care aeronavele (formatiile) sunt esalonate alternativ spre dreapta si
spre stanga fata de aeronava cap;
d) linie de aeronave, in care aeronavele sau formatiile sunt dispuse lateral, pe o linie perpendiculara
pe directia de zbor;
e) coloana de aeronave, in care aeronavele sau formatiile de aeronave sunt dispuse una in spatele
alteia;
f) in fir de radiolocatie, in care aeronavele sunt dispuse una in spatele alteia, la distanta care asigura
urmarirea continua a aeronavei din fata cu ajutorul radarului de bord.
g)

Pilotii din cadrul formatiei sunt denumiti:

a) comandantul formatiei, care este pilotul/PC desemnat pentru conducerea in zbor a tuturor
pilotilor/echipajelor aeronavelor care compun formatia si poarta raspunderea pentru mentinerea
dispozitivului, precizia si siguranta zborului, precum si pentru executarea cu succes a misiunii
incredintate; de regula, comandantul formatiei este capul formatiei, dar poate ocupa si orice alt loc in
cadrul dispozitivului formatiei;
b) capul formatiei, care este pilotul/PC aeronavei fata de care se dispun celelalte aeronave in cadrul
dispozitivului de zbor si care poate fi inlocuitorul comandantului formatiei, in situatia in care acesta din
urma ocupa un loc in cadrul dispozitivului;
c)

coechipieri, care sunt pilotii/PC ale celorlalte aeronave din cadrul formatiei.

d)
Alte detalii privind elementele pentru executarea zborului in formatie se stabilesc in
manualele de instructie in zbor si manualele de pilotaj sau de catre comandantii/sefii care conduc
activitatile respective.
e)
a)

(1) Cand este si capul formatiei, comandantul formatiei este obligat:

sa conduca formatia pe tot timpul zborului;

b) sa urmareasca permanent pozitia in formatie si actiunile componentilor acesteia, daca tipul

aeronavei si dispozitivul adoptat ii permit;
c) sa urmareasca si sa analizeze situatia aeriana, luand hotarari corespunzatoare in vederea
indeplinirii misiunii;
d) sa execute manevra cu un regim de zbor care sa permita coechipierilor mentinerea locului in
dispozitiv;
e)

sa previna coechipierii inainte de a intra in nori;

f) sa decida modul de actiune in situatii deosebite, cum ar fi inrautatirea conditiilor meteorologice,

pierderea legaturii in formatie, cazuri de urgenta la bord, situatii tactice neprevazute;

g)

sa fie circumspect si orientat in tot timpul zborului;

h)

sa informeze organele ATC despre schimbarile decise in executarea misiunii de zbor;

i)
sa urmareasca si sa dea indicatii pilotilor/echipajelor, in cazul iesirii fortate a acestora din
dispozitiv;
j)

sa cunoasca permanent cantitatea de combustibil ramasa la bordul aeronavelor din formatie;

k) sa hotarasca si sa conduca actiunile pentru ajutorarea si salvarea membrilor formatiei aflati in

dificultate sau pericol;
l)

sa asigure cooperarea cu alte formatii.

(2) Cand nu este si capul formatiei, comandantul formatiei este obligat:

a)

sa conduca formatia pe tot timpul zborului;

b) sa urmareasca permanent pozitia in formatie si actiunile componentilor acesteia, daca tipul

aeronavei, dispozitivul adoptat si/sau pozitia sa in dispozitiv ii permit;
c)

sa urmareasca executarea de catre capul formatiei a manevrelor conform pregatirii zborului;

d) sa decida modul de actiune in situatii deosebite, cum ar fi inrautatirea conditiilor meteorologice,

pierderea legaturii in formatie, cazuri de urgenta la bord, situatii tactice neprevazute;
e) sa urmareasca si sa analizeze situatia aeriana, pe baza observarii proprii si a capului formatiei,
luand hotarari corespunzatoare in vederea indeplinirii misiunii;
f)

sa informeze organele ATC despre schimbarile decise in executarea misiunii de zbor;

g) sa urmareasca si sa dea indicatii pilotilor/echipajelor, in cazul iesirii fortate a acestora din

dispozitiv;
h)

sa cunoasca permanent cantitatea de combustibil ramasa la bordul aeronavelor din formatie;

i)
sa hotarasca si sa conduca actiunile pentru ajutorarea si salvarea membrilor formatiei aflati in
dificultate sau pericol;
j)
k)

sa asigure cooperarea cu alte formatii.

Cand nu este si comandantul formatiei, capul formatiei este obligat:

a) sa execute manevrele de zbor in limitele elementelor stabilite la pregatirea zborului sau ordonate
de catre comandantul formatiei ori organele ATC si in functie de starea de fapt a dispozitivului
formatiei;
b)

sa execute navigatia aeriana si traficul radio;

c) sa execute manevra cu un regim de zbor care sa permita coechipierilor mentinerea locului in

dispozitiv;
d) sa protejeze si sa previna/avertizeze coechipierii in manevrele de zbor impuse de situatii
meteorologice sau tactice deosebite;

e)

sa ia masuri pentru ajutorarea membrilor formatiei aflati in dificultate;

f) sa urmareasca si sa analizeze situatia aeriana pentru a fi in masura sa propuna masuri

comandantului formatiei sau sa ia hotarari in cazul in care acesta este in imposibilitate sa o faca;
g) sa propuna modul de actiune in situatii deosebite, cum ar fi inrautatirea conditiilor meteorologice,
pierderea legaturii in formatie, cazuri de urgenta la bord, situatii tactice neprevazute;
h)

sa fie circumspect si orientat in tot timpul zborului;

i)

sa informeze organele ATC despre schimbarile decise in executarea misiunii de zbor;

j)

sa indeplineasca atributiile comandantului formatiei in cazul in care acesta nu le poate indeplini.

k)

Pilotul/comandantul de echipaj coechipier, are urmatoarele obligatii:

a)

sa-si mentina cu strictete locul in dispozitiv;

b)

sa urmareasca permanent aeronavele stabilite si spatiul aerian repartizat;

c)

sa fie circumspect si sa raporteze orice situatie deosebita aparuta in timpul zborului;

d) sa fie atent la manevrele si comenzile capului formatiei/comandantului acesteia si sa le execute

prompt si precis;
e) sa cunoasca in permanenta locul in care se afla si sa fie in masura sa continue individual zborul
sau sa preia comanda formatiei;
f) sa raporteze comandantului formatiei in cazul iesirii fortate din dispozitiv si sa execute ordinele
acestuia.
g)
(1) Pornirea motoarelor, rulajul si decolarea aeronavelor in vederea executarii zborului in
formatie se executa intr-o ordine care sa asigure constituirea dispozitivului de zbor in timp scurt si in
securitate.
(2) In functie de misiune, numarul si tipul aeronavelor, precum si de situatia meteorologica,
comandantul formatiei stabileste procedeul de adunare a formatiei.
h)
Coechipierii intra in formatie din linie dreapta, din spate, stabilind initial intervalul, apoi
distanta si in cele din urma subplasarea/supraplasarea.
i)

Zborul in formatie, la inaltimi razante, se executa numai cu supraplasarea coechipierilor.

j)

Pentru iesirea din formatie pilotul/echipajul executa urmatoarele manevre:

a) in zbor razant si la inaltimi mici ramane in urma formatiei si mareste progresiv intervalul,
concomitent cu luarea de inaltime;
b)

in zbor la inaltimi medii, mari si stratosferice coboara in linie dreapta.

c)
(1) Pentru schimbarea dispozitivului formatiei, pilotii/echipajele maresc distantele si
stabilesc subplasarea/supraplasarea necesara, astfel incat sa observe permanent aeronava fata de
care se face schimbarea dispozitivului.

(2) In zborurile razante si la inaltimi foarte mici schimbarea dispozitivului formatiei se face numai prin
marirea distantei si supraplasarii si numai daca configuratia cabinei asigura observarea continua a
aeronavei cap de formatie.
d)
(1) In cazul pierderii legaturii vizuale cu capul formatiei sau cu aeronavele din dispozitiv
stabilite, pilotul/comandantul de echipaj coechipier executa urmatoarele:
a)

raporteaza imediat organului ATC sub controlul caruia se afla si comandantului formatiei;

b)

pe timpul zborului in linie dreapta, mareste progresiv intervalul in partea esalonarii initiale;

c) in viraj, cand este coechipier in exterior, scoate din inclinare, mareste inaltimea de zbor cu 50-100
m si se departeaza progresiv in partea esalonarii initiale;
d) in viraj, cand este coechipier in interior, micsoreaza inaltimea de zbor cu 50-100 m, mareste
inclinarea, si se departeaza progresiv in partea esalonarii initiale;
e) executa viraj la orizontala deasupra unui reper caracteristic si raporteaza organului ATC sub
controlul caruia se afla si capului formatiei reperul si inaltimea de zbor; in continuare executa ordinele
capului formatiei sau ale organului de trafic.
(2) In cazul in care coechipierul care a pierdut legatura vizuala are un alt coechipier, manevrele
stabilite mai sus se executa numai dupa prevenirea acestuia si impreuna cu el.
(3) In timpul executarii zborului acrobatic in formatie, in cazul pierderii legaturii vizuale cu aeronava
din fata, actiunile coechipierilor se stabilesc cu precizie pe timpul pregatirii, pentru fiecare etapa a
evolutiilor.
(4) In toate aceste situatii, capul formatiei si coechipierii se informeaza reciproc si permanent asupra
inaltimii de zbor si manevrelor executate.
(5) In functie de situatia creata, comandantul formatiei hotaraste refacerea dispozitivului sau
intreruperea zborului in formatie.
f)

In cazul pierderii contactului instrumental intre aeronave se procedeaza astfel:

a) in VMC sau ziua deasupra norilor, la hotararea organului ATC sub controlul caruia se executa zborul
sau al comandantului formatiei, pilotul continua zborul conform indicatiilor pe care le primeste,
incercand restabilirea controlului instrumental, sau intrerupe misiunea;
b) noaptea, ziua in nori sau la vizibilitate redusa, comandantul formatiei ordona esalonarea in
inaltime si continuarea sau intreruperea misiunii stabilite.
c)
In cazul intreruperii legaturii radio, aparitiei bruiajului sau din necesitati de mascare a
convorbirilor radio, pilotii/echipajele din cadrul formatiei folosesc pentru comunicare semnale vizuale
prezentate in anexa nr. 5.
d)
Comandantul formatiei preda conducerea acesteia inlocuitorului sau in situatiile cand
este obligat sa paraseasca dispozitivul de zbor sau cand nu mai are legatura radio stabila cu
coechipierii.
e)
Dupa indeplinirea misiunii de zbor in formatie, aterizarea se executa individual sau in
formatie, in functie de tipul aeronavei, de conditiile meteorologice, terenul de aterizare si nivelul de
pregatire a pilotilor. Esalonarea aeronavelor/formatiilor in timp si spatiu pentru aterizare se executa
conform prevederilor manualelor de instruire in zbor, normelor de exploatare a aerodromului pe care
se aterizeaza si ordinelor organelor ATC.

f)
Esalonarile aeronavelor pentru decolarea si aterizarea in formatie se stabilesc la
pregatirea misiunii, in functie de prevederile manualelor de instruire in zbor, nivelul de pregatire a
personalului navigant, dimensiunile terenului de zbor, tipul de aeronave si conditiile meteorologice si
se precizeaza de catre comandantul de escadrila.
g)
(1) Capul formatiei raspunde de corectitudinea mentinerii regimului de zbor pentru
apropierea la aterizare, de evitarea coliziunii cu alte aeronave sau cu obstacole de la sol.
(2) Redresarea si luarea contactului se executa individual, mentinandu-se riguros directia in rulaj.
h)
Aterizarea aeronavei cu defectiuni la bord ce pot periclita securitatea aterizarii in
formatie se executa individual, prima sau ultima, in functie de natura defectiunilor si de hotararea
comandantului formatiei sau a directorului de zbor .
i)
Pe timpul executarii zborului in formatie doar o singura aeronava, de obicei capul
formatiei, afiseaza codul stabilit de catre organul ATC in modul 3 A/C, iar celelalte aeronave din cadrul
formatiei vor avea transponderul in modulstand-by. In situatia in care distanta dintre aeronavele
formatiei este mai mare de 5 km, fiecare aeronava va emite codul individual stabilit de catre organul
ATC.

SECTIUNEA a 2-a
Regulile privind zborul de noapte
j)
Pilotii sunt admisi la executarea zborului de noapte in simpla comanda sau de
antrenament, in calitate de pilot comandant sau copilot, numai dupa ce au fost calificati pentru zborul
instrumental, in conformitate cu prevederile manualelor de instruire in zbor.
k)
Sunt admise la zborul de noapte numai aeronavele echipate cu aparatura pentru zborul
instrumental si instalatii de iluminare interioara si exterioara corespunzatoare normelor stabilite de
catre seful SMFA.
l)
(1) Lampile de pozitie pentru marcarea aeronavei se dispun astfel: lampa cu lumina de
culoare verde in partea dreapta, cea cu lumina de culoare rosie in partea stanga si cea cu lumina de
culoare alba in partea superioara; lampile stroboscopice sau cu lumina intermitenta se dispun, de
regula, sub fuzelaj si in varful ampenajului vertical.
(2) Aeronavele se admit la zbor numai cu sistemul de iluminare de pozitie in stare normala de
functionare. Folosirea iluminarii de pozitie este obligatorie in conditii de vizibilitate redusa sau noaptea,
cand nu se folosesc sistemele de vedere pe timp de noapte (Night Vision Goggles-NVG).
m)
Decolarea si aterizarea aeronavelor noaptea se admite numai de pe terenurile de zbor
autorizate pentru exploatarea de noapte sau de pe alte terenuri in situatia folosirii NVG.
n)
Verificarea aeronavelor, mijloacelor de asigurare, precum si dispunerea mijloacelor
pentru asigurarea zborului de noapte se realizeaza numai in perioada de lumina a zilei.
o)
Tractarea, rulajul si zborul aeronavelor pe timpul noptii se executa numai cu lampile de
pozitie in functiune.
p)
Decolarea si aterizarea aeronavelor pe timpul noptii se executa numai individual, la
intervale de timp care sa asigure securitatea zborului.

q)
Iluminarea pistei/platformei/terenului de decolare-aterizare pentru executarea aterizarii
se realizeaza cu proiectoare sau cu farurile de bord ale aeronavelor. Aprinderea proiectoarelor de
aterizare se executa la cererea pilotului/echipajului sau la ordinul controlorului de trafic aerian din
turnul de control de aerodrom si se sting dupa aterizare.
r)
In cazul executarii procedurii de ratare a aterizarii, proiectoarele se sting numai dupa ce
aeronava a atins inaltimea de siguranta.
s)
Zborul de noapte in scop de instructie se executa numai sub control radar, exceptand
elicopterele si avioanele de categoria a IV-a, pentru care se admite numai controlul radio.
t)
cu NVG.

Executarea zborului razant pe timp de noapte este admisa numai cu aeronave echipate

SECTIUNEA a 3-a
Regulile privind zborul la inaltimi mari, in stratosfera si cu viteza supersonica
u)
Zborul la inaltimi mari si in stratosfera se executa numai cu aeronave special proiectate,
care asigura pilotului/echipajului conditiile necesare pentru supravietuire si mentinerea capacitatii de
pilotaj corespunzatoare.
v)
Pilotii sunt admisi la zborul in stratosfera dupa ce si-au insusit tehnica pilotajului
instrumental pe aeronavele pe care se instruiesc.
w)
In timp de pace, zborul cu viteze supersonice deasupra uscatului este permis numai la
inaltimi mai mari de 10000 m.
x)
Zborul la viteze supersonice si inaltimi mai mici de 10000 m se poate executa deasupra
uscatului in zone special destinate sau deasupra marii in zone corespunzatoare zonelor restrictionate
pentru navigatia maritima, excluzand insa zona platformelor de foraj maritim, cu aprobarea sefului
SMFA si luarea unor masuri speciale de securitate si cautare-salvare.
y)
Pentru executarea zborului in stratosfera sau cu viteza supersonica pilotii/echipajele
trebuie sa fie echipati conform prevederilor manualelor de instructie sau instructiunilor de exploatare
ale aeronavelor.
SECTIUNEA a 4-a
Reguli privind zborul la inaltimi mici sau razant
z)
(1) Zborul la inaltimi mici sau razant se executa in zonele stabilite prin norme sau pe
traiectele aprobate.
(2) Pe timpul executarii acestuia, in spatiul aerian unde nu se poate asigura controlul radio permanent,
legatura radio cu organele ATC se realizeaza la punctele sau momentele stabilite pentru raport sau prin
intermediul altei aeronave care zboara pe acelasi traiect la o inaltime corespunzatoare.
aa)
Zborul razant se executa numai cu evitarea localitatilor, cu exceptia misiunilor de lupta
sau activitatilor de zbor aprobate de seful SMFA.
bb)
Admiterea pilotilor la zborul la inaltimi mici si razant se executa dupa insusirea zborului la
inaltimi medii, constatata prin controale sau examinari, in conformitate cu prevederile manualelor de
instructie in zbor.

cc)
La planificarea zborurilor razante comandantii trebuie sa ia in considerare si situatia
ornitologica din zona respectiva.

SECTIUNEA a 5-a
Reguli privind zborul elicopterelor
dd)
Inainte de plecarea in misiune, in functie de particularitatile si complexitatea acesteia si
de caracteristicile tehnice ale elicopterului, de regula, se executa verificarea parametrilor de
functionare a motoarelor si instalatiilor, in zbor stationar cu sau fara efect de sol.
ee)
Rulajul elicopterului la sol este permis numai cand suprafata terenului este neteda si
solul tare. Daca suprafata terenului este accidentata, cu permisiunea controlorului de trafic aerian de
la terenul de zbor respectiv, se executa rulajul aerian la inaltimea de siguranta.
ff)
In cadrul misiunilor planificate, decolarea si aterizarea de pe/pe terenurile de aterizare
unde nu exista un organ ATC, se executa la aprecierea si decizia comandantului de echipaj.
gg)
Decolarea sau aterizarea de pe/pe locurile de stationare se permite numai daca acestea
sunt degajate si curate, iar distanta intre elicoptere este de minimum doua diametre ale rotorului
portant.
hh)
Aterizarea pe o platforma sau un teren necunoscut se executa numai dupa ce mecanicul
de bord, la ordinul PC, a cercetat solul/platforma si a confirmat posibilitatea aterizarii. Manevra de
aterizare se executa la semnalul mecanicului si numai pe locul indicat de acesta, luandu-se toate
masurile de securitate.
ii)
(1) Aterizarea/decolarea elicopterelor pe/de pe platforme sau terenuri inconjurate de
obstacole cum ar fi arbori, constructii, retele electrice se executa numai la o greutate totala a
aeronavei care sa asigure zborul stationar fara efect de sol si executarea procedurilor de urgenta in
cazul opririi necomandate a unui motor.
(2) Zborul elicopterelor noaptea, la munte, cu aterizare in defileuri sau la altitudine este permis numai
in cazul in care elicopterele sunt echipate cu aparatura de vedere pe timp de noapte si echipajele au
parcurs programele de pregatire corespunzatoare la ses.
jj)
face:

Aterizarea/decolarea elicopterelor pe/de pe locuri situate in afara terenurilor de zbor se

a) daca misiunea de zbor prevede aceasta si locul ales asigura executarea in securitate a manevrei
pentru aterizare;
b)

in cazul aparitiei unor situatii de urgenta la bord;

c) preventiv, daca aparatele de bord indica o functionare anormala a aparatului sau daca sunt
sesizate vibratii si zgomote neobisnuite, fara a astepta confirmarea panei;
d) in cazul in care evolutia situatiei meteorologice pune in pericol securitatea zborului.
e)
In cazul necesitatii executarii unei aterizari de urgenta in afara unui teren de zbor PC
raporteaza organului ATC militar sub controlul caruia se afla sau ABOC, direct, prin intermediul unei
aeronave aflate in zbor sau prin intermediul mijloacelor publice de comunicatii, indicand:

a)

locul si ora aterizarii;

b)

cauzele aterizarii de urgenta;

c)

situatia pasagerilor, echipajului si a elicopterului;

d) necesitatile de ajutor.
SECTIUNEA a 6-a
Reguli privind zborul deasupra marii
e)
La zborul deasupra marii sunt admisi pilotii/echipajele pregatiti in IMC si care au fost
controlati in zbor in exercitii specifice.
f)
Se admit la executarea zborului deasupra marii numai pilotii/echipajele si aeronavele
echipate corespunzator pentru acesta. In situatia in care o aeronava transporta pasageri, este
obligatorie echiparea acesteia cu echipamentul individual si colectiv de salvare pentru pasageri.
g)
Inainte de executarea zborului deasupra marii, CP face instruirea personalului care
urmeaza a fi transportat privind modul de actiune in caz de amerizare fortata si folosirea mijloacelor de
salvare de la bordul aeronavei.
h)
In situatia in care cerintele operationale o permit, inaltimile de zbor deasupra marii se
stabilesc in asa fel incat sa se asigure legatura radio bilaterala permanenta, precum si timpul necesar
pentru punerea in stare de operativitate a mijloacelor de salvare de la bord.
i)
Zborurile deasupra marii la inaltimi care nu asigura planarea cu motoarele oprite pana la
litoral se executa numai daca este asigurat serviciul de cautare si salvare cu elicoptere sau nave.
SECTIUNEA a 7-a
Regulile privind zborurile tehnice ale aeronavelor
j)
Zborurile tehnice se executa pentru incercarea, receptia si verificarea in zbor a
aeronavelor sau produselor de aviatie in scopul determinarii parametrilor de functionare si
caracteristicilor tehnice de zbor ale acestora.
k)
a)

Zborul de incercare se executa in scopul:

testarii-evaluarii si omologarii aeronavelor prototip;

b) admiterii la zbor a aeronavelor nou construite, modernizate, modificate sau reparate de catre
firme aeronautice;
c) testarii-evaluarii si omologarii echipamentelor de aviatie - armament, munitii, aparatura de bord,
motoare, mijloace de parasutare etc., realizate in economia nationala sau de import;
d) certificarii variantelor de inarmare cu noi tipuri de armamente si/sau munitii.
e)

Zborul de receptie se executa in scopul:

a) receptionarii de catre beneficiar a aeronavelor noi construite in tara, achizitionate din import sau
reparate in intreprinderile/bazele de reparatii specializate;

b) receptionarii de catre beneficiar a echipamentelor de aviatie reparate sau asimilate in fabricatie

cum ar fi armament, aparatura de bord, motoare etc.
c)

Zborul de verificare se executa in urma:

a)

lucrarilor regulamentare pentru care se prevad astfel de zboruri;

b)

inlocuirii motoarelor si agregatelor expirate sau la care au fost remediate unele defectiuni;

c) reglajelor la instalatiile aeronavei, motorului sau echipamentelor de bord, care influenteaza in mod
determinant performantele si calitatile de zbor ale aeronavei sau securitatea zborului;
d) scoaterii din conservare sau dupa o stationare indelungata;
e)

pregatirii aeronavei pentru executarea unor misiuni speciale, de importanta deosebita.

f)
Comandantii unitatilor de aviatie care organizeaza si desfasoara zboruri tehnice raspund
de selectionarea si pregatirea personalului navigant numit sa execute aceste zboruri.
g)
Se interzice accesul la bordul aeronavelor care executa zboruri tehnice a personalului
neautorizat pentru astfel de misiuni sau suplimentar fata de numarul de locuri prevazut de constructor
pentru echipaj, cu exceptia celor amenajate special pentru testarea in zbor a echipamentelor de
aviatie.
h)
Selectionarea, pregatirea, verificarea si atestarea personalului navigant, precum si
organizarea, pregatirea, executarea si conducerea zborurilor tehnice se face in conformitate cu
normele stabilite de catre seful SMFA.
SECTIUNEA a 8-a
Regulile privind executarea altor zboruri
i)
(1) Misiunile de parasutare se executa cu respectarea prevederilor prezentului
regulament, a manualului pentru instructia in zbor in cadrul aviatiei de transport, manualului pentru
instructia de parasutare si manualelor de zborale aeronavelor de transport.
(2) Misiunile aerofotogrammetrice, magnetometrice, de prospectare geologica, verificare a sistemelor
terestre de navigatie aeriana si de calibrare a radarelor terestre se executa pe baza planurilor aprobate
de seful SMFA. Aceste misiuni se executa sub control radio permanent, numai in conditii meteorologice
corespunzatoare asigurarii indeplinirii obiectivelor stabilite.
(3) In zonele de lucru ale aeronavelor care executa aceste misiuni, accesul celorlalte aeronave este
permis numai pe traiectele si la inaltimile care asigura securitatea zborului, fara a perturba misiunea
respectiva.
j)
Zborurile executate in folosul agentilor economici se desfasoara pe baza conventiilor si
contractelor incheiate de catre Ministerul Apararii Nationale cu beneficiarii acestor zboruri, iar
pilotii/echipajele care executa aceste misiuni vor fi pregatiti special in acest sens.
k)
Pilotii/echipajele si aeronavele care executa zboruri de transport public trebuie sa posede
calificarile, respectiv certificarile aeronautice civile pentru categoria respectiva de zboruri.
l)
Executarea zborurilor cu decolarea sau aterizarea pe un teren de zbor sumar pregatit se
executa sub conducerea unui controlor de trafic aerian autorizat de catre SMFA, echipat cu mijloace de
comunicatii care sa asigure legatura radio bilaterala cu aeronavele.

CAPITOLUL VIII
Activitatea de zbor
m)
(1) Activitatea de zbor cuprinde ansamblul de actiuni desfasurate in legatura cu zborul
si pentru executarea acestuia de la inceperea pregatirii pentru zbor si pana la finalizarea operatiunilor
de incheiere a zborului.
(2) Pregatirea pentru zbor a personalului aeronautic, aeronavelor si a mijloacelor de asigurare a
zborului si instiintarea tuturor organelor ATC interesate se executa pentru a crea conditiile necesare
executarii misiunilor de zbor in securitate si in conformitate cu scopurile propuse.
(3) Zborul se executa de catre aeronave sub controlul organelor de control al traficului aerian.
(4) Refacerea capacitatii de zbor/lupta a aeronavelor si analiza modului de executare a zborului si
mentenantei operationale, de exercitare a conducerii si de asigurare a zborului se executa dupa
aterizarea aeronavelor.
SECTIUNEA 1
Pregatirea activitatii de zbor
n)
(1) Pregatirea personalului aeronautic care participa la activitatea de zbor se executa in
ziua desfasurarii acesteia si cuprinde briefingul general (mass briefing), cercetarea meteorologica si
pregatirea misiunii.
(2) In unele situatii, misiunile de zbor speciale si cele de instructie preoperationala se pregatesc cu
una sau mai multe zile mai devreme, in functie de complexitatea acestora si nivelul de pregatire a
pilotilor.
1.

Briefingul general

o)
(1) Briefingul general se executa la inceputul zilei de zbor, cu participarea personalului
navigant planificat la zbor si, cel putin o data pe saptamana, a sefilor sau a personalului delegat din
structurile care concura la desfasurarea activitatii de zbor. Personalul care isi desfasoara activitatea in
locuri de dislocare in afara unitatii si au sarcini pe linia desfasurarii zborului pot fi informati asupra
problemelor privind modul de executare a misiunilor de zbor prin mijloacele de comunicatii, de catre
directorul de zbor sau de catre seful operatiilor curente din ABOC.
(2) Briefingul general cuprinde:
a) prezentarea de catre directorul de zbor/comandantul escadrilei a cadrului tactic, pentru zborul de
instructie operationala si zborul de lupta, si a misiunilor de zbor, cu evidentierea particularitatilor
acestora;
b) prezentarea de catre seful punctului meteorologic/seful turei din punctul meteorologic a situatiei si
a prognozei meteorologice si ornitologice pentru perioada activitatii de zbor;
c) prezentarea de catre comandantii subunitatilor participante la activitatea de zbor, seful ABOC si
coordonatorul sprijinului logistic a nivelului de pregatire a personalului din subordine si a gradului de
disponibilitate/asigurare a aeronavelor/mijloacelor de asigurare a zborului;
d) precizarile directorului de zbor privind planificarea si organizarea activitatii de zbor si modul de
desfasurarea a pregatirii zborului de catre toate categoriile de personal participant la acesta;

e) precizarile sefului ABOC privind controlul traficului aerian in zona de control de aerodrom si
controlul misiunilor in zonele rezervate temporar, traficul aerian general si activitatea de zbor a
celorlalte unitati de aviatie, esaloanele de zbor aprobate, zonele interzise (Prohibited Area PA), zonele
restrictionate si a alte restrictii de zbor;
f) precizarile instructorului sef zbor, instructorului cu tragerile si lupta aeriana si ale conducatorului
de zbor in poligon privind principalele elemente referitoare la executarea zborului pe caile aeriene si in
zonele rezervate temporar;
g) precizarile instructorului cu navigatia aeriana privind elementele de navigatie aeriana corelate cu
situatia meteorologica din ziua respectiva, disponibilitatea terenurilor de zbor de ajutor si informatiile
referitoare la utilizarea mijloacelor de navigatie aeriana;
h)
2.

precizarile sefului comunicatiilor si informaticii privind realizarea comunicatilor sol-sol si sol-aer.

Cercetarea meteorologica

i)
(1) In cazul in care conditiile meteorologice sunt caracterizate de o vizibilitate mai mica
de 10 km si o limita inferioara a plafonului mai mica de 1500 m, se poate executa un zbor
de cercetare meteorologica. Acest zbor se executa cu aeronave multiloc sau monoloc, cu cel mult
doua ore inainte de decolarea primei aeronave planificate la zbor.
(2) Daca este posibil, cercetarea meteorologica se executa inainte de briefingul general, astfel incat
rezultatele acesteia sa poata fi comunicate echipajelor.
(3) Pilotul/echipajul care executa cercetarea meteorologica trebuie sa fie admis si antrenat sa zboare
la baremul minim al aerodromului.
j)

(1) Pe timpul zborului de cercetare meteorologica se determina:

a)

vizibilitatea orizontului natural;

b)

vizibilitatea oblica;

c) nebulozitatea, caracterul norilor, vizibilitatea in acestia, limitele inferioara si superioara ale

acestora;
d) influenta vantului pe timpul decolarii si aterizarii;
e) fenomenele meteorologice care pot influenta securitatea, precizia sau eficacitatea misiunilor de
zbor;
f)

conditiile meteorologice de pe traiectele de zbor si/sau in poligoanele de trageri si bombardament;

g)

situatia ornitologica.

(2) Traiectul si profilul zborului pentru cercetarea meteorologica se stabilesc de catre directorul de
zbor si se comunica AOC/COAP prin ABOC.
(3) Datele rezultate din cercetarea meteorologica aeriana propriu-zisa sau cele solicitate de catre
structurile de conducere a operatiilor aeriene aeronavelor aflate in zbor, se raporteaza conform
codurilor standard NATO prezentate in F.A.-6, Manualul asigurarii meteorologice in Fortele Aeriene.
3.

Pregatirea misiunii de zbor

h)
(1) Pe timpul pregatirii unei misiuni de zbor, personalul navigant si nenavigant de sol
care participa la conducerea si executarea acesteia ia cunostinta despre toate informatiile disponibile
privind executarea misiunii.
(2) Pentru misiunile de zbor VFR sau IFR executate in afara zonei aerodromului, aceste informatii se
refera la:
a)

continutul misiunii de zbor, respectiv elementele privind decolarea, deplasarea si destinatia;

b)

buletinele si prognozele meteorologice;

c)

cerintele privind combustibilul;

d) NOTAM-uri, MIL AIP si AIP Romania;

e)

variantele de rezerva ale planificarii zborului;

f)

inaltimile minime de siguranta pentru ruta planificata si zona terminala;

g)

restrictiile de decolare si aterizare;

h)

particularitatile si restrictiile de exploatare ale aerodromurilor;

i)

prevederile instructiunilor de exploatare a aeronavei;

j)

procedurile de operare.

k)
Rezerva minima de combustibil determinata pentru zborul la vedere trebuie sa fie
suficienta pentru a permite:
a) avioanelor cu motoare cu piston sau turbopropulsoare sa zboare in plus, fata de zborul pana la
destinatie, 45 minute in regim de croaziera;
b)

elicopterelor sa zboare in plus, fata de zborul pana la destinatie, 15 minute in regim de croaziera;

c) avioanelor cu reactie sa zboare in plus, fata de zborul pana la destinatie, 15 minute in regim de
croaziera.
d)
Rezerva minima de combustibil pentru un zbor IFR, asigurat cu aerodrom de rezerva,
trebuie sa fie suficienta pentru a permite:
a) avioanelor cu motoare cu piston sau turbopropulsoare sa zboare pana la destinatie si apoi la
aerodromul de rezerva, sa efectueze o asteptare de 45 minute si apoi sa execute o apropiere;
b) elicopterelor sa zboare pana la destinatie si apoi la aerodromul de rezerva, sa efectueze o
asteptare de 15 minute si apoi sa execute o apropiere;
c) avioanelor cu reactie sa zboare pana la destinatie, apoi la aerodromul de rezerva, sa efectueze o
asteptare de 15 minute si apoi sa execute o apropiere.
d)
Rezerva minima de combustibil determinata pentru un zbor IFR, care nu este asigurat cu
aerodrom de rezerva, trebuie sa fie suficienta pentru a permite:

a) avioanelor cu motoare cu piston sau turbopropulsoare sa zboare pana la destinatie, sa efectueze o

asteptare de 45 de minute si apoi sa execute o apropiere;
b) elicopterelor sa zboare pana la destinatie, sa efectueze o asteptare de 15 minute si apoi sa
execute o apropiere;
c) avioanelor cu reactie sa zboare pana la destinatie, sa efectueze o asteptare de 15 minute si apoi
sa execute o apropiere.
d)
Bazele aeriene sau COAP pot solicita alte rezerve minime de combustibil decat cele
specificate mai sus, pentru a asigura indeplinirea in mod corespunzator a misiunilor. In acest caz,
rezervele de combustibil vor fi propuse de catre comandantul bazei aeriene, asigurandu-se ca acestea
sa fie in concordanta cu principiile de securitate a zborului. Aceste rezerve vor fi cuprinse in ordinele
sefului SMFA sau in alte ordine echivalente.
e)
(1) Comandantul unitatii sau subunitatii de aviatie, directorul de zbor si sefii de
compartimente sunt obligati sa ia masurile necesare pentru inlaturarea deficientelor constatate in
oricare etapa a pregatirii si desfasurarii zborului.
(2) In functie de eficacitatea masurilor de remediere a deficientelor constatate, evolutia situatiei
aeriene si celei meteorologice, disponibilitatea aeronavelor si mijloacelor de asigurare, comandantul
unitatii de aviatie sau directorul de zbor decide amanarea sau anularea declansarii activitatii de zbor,
oprirea temporara sau definitiva a acesteia.
f)
(1) Inainte de executarea misiunilor de zbor, cu cel putin o ora inainte de decolare, se
executa briefingul misiunii, stabilindu-se toate detaliile necesare pentru asigurarea succesului si a
securitatii zborului.
(2) Durata pregatirii misiunilor de zbor este de minimum 1 ora pentru zborurile de instructie.
(3) In situatia in care se executa aceeasi misiune in mod repetat in aceeasi zi de zbor, durata pregatirii
misiunii pentru iesirile urmatoare se reduce la minimum 30 de minute.
g)
(1) In cazul executarii misiunii de zbor in formatie sau in grupe cu destinatie tactica,
pregatirea se executa in comun de catre toti membrii echipajelor aeronavelor ce fac parte din formatie
sau sunt implicate in exercitiul tactic respectiv.
(2) Comandantul formatiei face un briefing comun cu toate echipajele din cadrul formatiei sau
cu comandantii grupelor cu destinatie tactica sau se asigura ca acest briefing a fost desfasurat de
catre fiecare comandant de grupa cu destinatie tactica si au fost stabilite:
a)

conceptele tactice;

b)

conventiile de manevra;

c)

masurile de securitate;

d) misiunile de rezerva.
e)
(1) Misiunea de zbor se pregateste din punct de vedere tehnic, tactic, meteorologic, al
navigatiei aeriene si intrebuintarii in lupta. Pregatirea acesteia include si completarea documentatiei
necesare, pregatirea sistemelor electronice de inregistrare si transfer al datelor si a echipamentului
individual de zbor.
(2) Pentru a facilita si uniformiza procesul de pregatire a misiunilor, la nivelul bazelor aeriene sau al
escadrilelor se elaboreaza SOP, care descriu modul de pregatire si executare a fiecarui tip de misiune

de zbor. Aceasta vizeaza standardizarea modului de pregatire, executare si analiza a misiunilor la

nivelul unitatii de aviatie, tinand cont de particularitatile tipului de aeronave din dotare, misiunile ce
trebuie executate si de nivelul de instruire al personalului navigant si tehnic.
(3) SOP-urile se intocmesc si se actualizeaza sub conducerea directa a instructorului sef de zbor, care
raspunde de aplicarea permanenta si corespunzatoare a procedurilor de operare standard de catre
personalul navigant.
f)
a)

In urma pregatirii misiunii de zbor, fiecare pilot/echipaj trebuie sa cunoasca:

continutul si modul de executare a acesteia;

b) tehnica executarii tuturor elementelor de zbor si intrebuintare in lupta, prevazute de misiunea

planificata;
c) modul de corectare a eventualelor greseli in tehnica pilotajului, navigatie aeriana si in executarea
misiunilor de intrebuintare in lupta;
d) particularitatile exploatarii aeronavei in toate etapele zborului;
e) datele referitoare la functionarea mijloacelor de comunicatii si asistenta tehnica terestra a
navigatiei aeriene;
f)

particularitatile zonei geografice in care se va desfasura zborul;

g)

datele tehnice, procedurile de apropiere si aterizare pentru aerodromurile de ajutor;

h)

modul de rezolvare a situatiilor de forta majora ce pot aparea in timpul zborului;

i)

previziunea meteorologica in zona in care isi desfasoara misiunea.

j)

In urma pregatirii misiunii, fiecare pilot/echipaj trebuie sa aiba pregatite:

a)

planul de zbor, cu exceptia situatiilor prevazute in art. 245;

b)

documentatia, hartile si informatiile necesare pentru navigatia aeriana;

c)

calculele si datele pentru intrebuintarea aeronavei in lupta;

d) casetele foto, video si de transfer al datelor;

e) echipamentul individual de zbor, conform instructiunilor de exploatare a aeronavei si
reglementarilor in vigoare.
f) pilotii/echipajele care executa misiuni de zbor cu aterizare pe alte terenuri de zbor trebuie sa
cunoasca caracteristicile geografice, procedurile de zbor si datele de lucru ale mijloacelor de
comunicatii si sistemelor terestre de navigatie aeriana de pe aceste terenuri si de pe cele de rezerva,
precum si conditiile meteorologice si prognoza vremii pe intregul traiect de zbor si sa aiba asupra lor
buletinul meteorologic de zbor eliberat de catre structura meteorologica a ABOC de la aerodromul de
decolare.
g)
Pe timpul pregatirii misiunii fac precizari comandantul de escadrila, comandantii grupelor
de pregatire sau tactice si instructorii de zbor.

h)
Inainte de executarea primei misiuni din ziua de zbor se executa in mod obligatoriu
controlul medical preliminar.
i)
Dupa executarea pregatirii misiunii de zbor, echipajele aeronavelor depun un plan de
zbor pentru fiecare misiune de zbor, cu exceptia:
a) zborului la vedere care se efectueaza intr-o zona in jurul aerodromului de decolare cu raza de 50
km sau in interiorul zonei rezervate stabilite iar aterizarea se executa pe aerodromul de decolare sau
pe un teren de aterizare stabilit printr-un ordin de zbor local;
b)

zborului in formatie, pentru care capul formatiei a completat un plan de zbor;

c) zborului de lupta sau zborului de instructie operationala care se executa sub controlul nemijlocit al
CRC. Inainte de a efectua acest zbor, subunitatea de aviatie, prin ABOC si CRC, coordoneaza aceste
zboruri cu organul ATC corespunzator;
d) zborului care se executa spre sau de la terenul de zbor unde sistemele de comunicatii sunt
inadecvate pentru a permite inaintarea unui plan de zbor si/sau a unui raport de sosire, in cursul
primei ore de la aterizare. In cazul in care sistemele de comunicatii sunt inadecvate pentru
comunicarea cu organul ATC, traiectul de zbor se comunica sefului turei din ABOC.
e)
(1) Planul de zbor se completeaza si se depune in conformitate cu procedurile stabilite in
publicatiile de informare aeronautica, corespunzator tipului de zbor si organelor ATC sub controlul
carora se executa misiunea de zbor.
(2) Planul de zbor trebuie sa respecte precizarile organului ATC privind elementele pe care trebuie sa
le cuprinda, cum ar fi:
a)

identificarea aeronavei;

b)

regulile de zbor si tipul aeronavei;

c)

numarul si tipul aeronavei si categoria turbulentei de siaj;

d) echipamentul de comunicatii radio si apropiere de la bordul aeronavei;

e) aerodromul de plecare sau elementele de identificare a organului ATC de unde se pot obtine
informatii suplimentare privind zborul, in cazul in care planurile de zbor sunt depuse in zbor;
f) ora estimata de decolare sau ora survolarii verticalei primului punct de control al traiectului la care
se refera planul de zbor;
g)

viteza de zbor sau croaziera;

h)

nivelul de zbor sau de croaziera;

i)

traiectul de zbor sau ruta de urmat;

j)

aerodromul sau terenul de aterizare de destinatie si durata totala estimata a zborului;

k)

aerodromul de rezerva;

l)

autonomia aeronavei;

m) numarul total de persoane aflate la bordul aeronavei;

n)

echipamentul de urgenta si supravietuire;

o)

alte informatii.

p)
Pentru notificarea destinatiei, comandantul echipajului contacteaza cel mai apropiat
organ ATC, cat mai curand posibil dupa decolare si solicita ca aerodromul de sosire (aterizare) sa fie
anuntat asupra orei de decolare si a celei estimate de aterizare pentru a asigura pregatirea si
executarea activitatilor aeronautice necesare.
q)
Pregatirea pentru zbor a navigatorilor de sol se desfasoara sub conducerea sefului ABOC,
sefului sistemului de control de apropiere ori a sefilor de tura stabiliti, conform precizarilor
instructorului cu navigatia aeriana al bazei aeriene.
r)
(1) Pregatirea aeronavelor pentru zbor se desfasoara sub conducerea sefului logisticii,
conform prevederilor reglementarilor in vigoare.
(2) Pregatirea pentru zbor a mijloacelor de conducere si asigurare a zborului se executa sub
conducerea sefilor compartimentelor specializate, in conformitate cu reglementarile specifice.
SECTIUNEA a 2-a
Desfasurarea activitatii de zbor
s)
Zborul de instructie organizat la nivelul bazei aeriene se desfasoara in prezenta
comandantului bazei aeriene sau inlocuitorului legal, sefului de stat major sau a instructorului sef de
zbor, iar cel organizat la nivelul escadrilei se desfasoara in prezenta comandantului escadrilei sau
inlocuitorului legal.
t)
(1) Inainte de decolare, comandantul echipajului se asigura ca fiecare membru al
echipajului si fiecare pasager, in cazul aeronavelor de transport, este informat asupra anumitor reguli
care trebuie respectate la bord. Informarile includ, in principal:
a)

procedurile de urgenta;

b)

sistemele de supravietuire si informatiile privind echipamentul;

c)

avertizarile si restrictiile;

d) procedurile si instructiunile speciale ce urmeaza a fi utilizate pe timpul misiunilor de pregatire sau

operationale.
(2) Informarile verbale se completeaza, prin grija statului major al unitatii de aviatie, cu ghiduri
informative tiparite pentru uzul pasagerilor tuturor aeronavelor care transporta personal.
e)
a)

(1) Decolarea aeronavelor este permisa numai dupa:

primirea aprobarii cererii de programare a zborului de la AOC/COAP;

b) aprobarea comandantului unitatii de aviatie/inlocuitorului legal al acestuia, data in urma analizarii

situatiei meteorologice din zona de control de aerodrom, in zonele rezervate temporar, pe traiectele de
zbor si de la terenurile de zbor de aterizare, dupa executarea informarii meteorologice suplimentare si
dupa ridicarea buletinului meteorologic de zbor, atunci cand urmeaza sa se execute aterizari pe alte
terenuri de zbor;

c) confirmarea de primire la aterizare a aeronavelor, data de ABOC sau de organul de dirijare la

aterizare de pe terenul de zbor pe care urmeaza sa se aterizeze, in cazul zborurilor de deplasare;
d)

semnarea ordinului de misiune de catre comandantul unitatii/subunitatii.

(2) In cazuri deosebite, cum ar fi decolarea din serviciul Politie Aeriana, interventia la calamitati
naturale, acordarea ajutorului necesar echipajelor aflate in pericol, se permite decolarea si executarea
misiunii fara intocmirea prealabila a ordinului de misiune.
e)
In cazul zborului in IMC sau in cazul planificarii zborurilor IFR catre un aerodrom de
destinatie dotat cu radar, este obligatorie stabilirea unui aerodrom de rezerva care sa corespunda
cerintelor art. 142-144, indiferent de conditiile meteorologice si de tipul de zbor pe traiect.
f)
Decolarea aeronavelor este permisa numai cand exista legatura radio bilaterala, stabila,
intre echipaj si organul de ATC/structura de comanda si control implicata in executarea misiunii. In
cazul intreruperii legaturii radio bilaterale din motive tehnice, misiunea de zbor de instructie se
intrerupe. Modul de actiune in cazul intreruperii legaturii radio se detaliaza pentru fiecare tip de
aeronava, prin procedurile de urgenta si pentru fiecare aerodrom, prin normele de exploatare.
g)
Intrarea aeronavelor pe pista de decolare-aterizare, este permisa numai cu aprobarea
controlorului de trafic din turnul de control de aerodrom, astfel incat sa se asigure intervalul de
siguranta intre aeronava care decoleaza si cea care aterizeaza, stabilit pentru fiecare aerodrom si tip
de aeronava in parte.
h)
Decolarea si aterizarea aeronavelor se executa individual sau in formatie, in functie de
misiune, nivelul de instruire a personalului navigant, conditiile meteorologice si de timp concrete,
dimensiunile pistei de decolare-aterizare etc., conform normelor de exploatare ale terenului de zbor.
i)
Decolarea, zborul si aterizarea aeronavelor se executa la intervale de siguranta, conform
manualelor de pilotaj, manualelor de instruire in zbor si normelor de control al traficului aerian si al
interceptarii.
j)
Desfasurarea simultana a zborului pe aceeasi pista de decolare-aterizare, cu aeronave ce
au caracteristici tehnico-tactice de zbor diferite, este permisa numai in conditiile in care se asigura
spatiul de siguranta longitudinal, lateral si pe verticala. In acest caz, parametrii de zbor pentru
procedurile de aterizare pe categorii de aeronave vor fi aceiasi: viteza verticala, viteza de inaintare,
inaltime.
k)
(1) Dreptul de a da comenzi sau indicatii prin radio pilotului/echipajului, in diferite faze
ale zborului, fara suprapuneri, potrivit atributiilor si competentelor ce le revin, il au:
a)

organele ATC pentru controlul zborului in zona aerodromului si pe ruta/traiect;

b) directorul de zbor, prin organul de trafic aerian, pentru schimbarea misiunii sau a parametrilor de
zbor, sau direct, pentru rezolvarea unor cazuri speciale, daca este necesar;
c)

controlorul interceptarii (Intercept Controller - IC) din CRC in zona rezervata pentru interceptare;

d) conducatorul de zbor la poligon in zona rezervata pentru bombardament si trageri aeriene;

e) controlorul aerian in pozitii inaintate in zona rezervata pentru bombardament si trageri aeriene
sau exercitii;
f)

comandantul formatiei pentru pilotii/echipajele din formatia pe care o comanda.

(2) Comenzile transmise prin radio trebuie sa fie scurte, precise si clare.

g)
Indiferent de caracterul, complexitatea si etapa zborului pilotul/echipajul se va afla la un
moment dat sub autoritatea unui singur organ de control al traficului aerian. Predarea si primirea
conducerii se executa la ordinul organului de control care preda sau la initiativa echipajului cu
aprobarea acestuia, la aliniamentele, inaltimile sau momentele prestabilite.
h)
La sol, echipajele aeronavelor sunt obligate sa se conformeze ordinului controlorului de
trafic din turnul de control, semnalelor dispecerilor de sol si marcajelor si balizajului de pe pistele de
decolare-aterizare, caile de rulaj si platformele de stationare/aterizare.
i)
Ofiterul meteorolog de serviciu, pilotii/echipajele aflate in zbor si sefii echipelor de
conducere din centrele de operatii aeriene si sistemele de control de apropiere sunt obligati sa il
informeze pe directorul de zbor asupra modificarilor survenite sau previzibile in situatia meteorologica.
j)
Precizarea situatiei meteorologice prin executarea unei noi cercetari meteorologice cu
aeronave aflate in zbor sau pe alte directii, in alte zone sau la alte inaltimi decat cele planificate, se
face cu aprobarea directorului de zbor, cu piloti pregatiti corespunzator; cercetarea meteorologica in
afara zonei aerodromului implica depunerea unui plan de zbor corespunzator prevederilor art. 245-246
si obtinerea prealabila a aprobarii de zbor de la AOC/COAP.
k)
(1) La schimbarea conditiilor meteorologice, directorul de zbor poate hotari ce
piloti/echipaje pot continua executarea misiunilor, trecerea la o alta varianta de zbor, intreruperea sau
oprirea activitatii de zbor.
(2) Trecerea la o alta varianta de zbor se face la decizia directorului de zbor, dupa raportarea despre
aceasta comandantului unitatii si informarea tuturor factorilor de conducere si de executie afectati de
schimbarea variantei de zbor.
l)
Pentru executarea unor misiuni de zbor izolate, in situatia in care nu este suficient
personalul din turele de serviciu, comandantul bazei aeriene precizeaza personalul si mijloacele
necesare executarii activitatilor de conducere si asigurare prevazute de prezentul regulament. Primirea
pentru aterizare si decolare a aeronavelor care executa misiuni de zbor izolate este permisa numai
dupa ce au fost luate toate masurile prevazute pentru organizarea si asigurarea zborului de instructie.
m)
a)

Pilotul/comandantul echipajului poate cere aprobarea de decolare numai cand:

echipajul este apt medical si pregatit corespunzator pentru executarea misiunii;

b) are asupra sa documentele de zbor: planul de zbor, documentele de navigatie si intrebuintare in

lupta, caracteristicile de lucru ale sistemelor terestre de navigatie aeriana, respectiv cartela de
transferare a datelor, necesare pentru misiunea respectiva;
c) aeronava a fost pregatita si functioneaza normal: la bordul aeronavelor de transport exista
documentele de inmatriculare, de navigabilitate si manualele de zbor;
d) echipajul este echipat corespunzator misiunii;
e) situatia meteorologica corespunde nivelului de pregatire al echipajului si prevederilor pentru
misiunea respectiva. Pentru zborul de deplasare pe alt aerodrom pilotul sau navigatorul de bord
trebuie sa se informeze asupra situatiei meteorologice pe traiectul de zbor si la aerodromul de
destinatie, confirmate prin buletinul meteorologic eliberat de meteorologul de serviciu;
f)

are autorizarea pentru zbor de la organele ATC.

g)
Pentru misiunile cu aterizarea pe un alt aerodrom, datele privind zborul aeronavelor,
indicativele pilotilor/echipajelor si ordinea aterizarii acestora sunt comunicate la aerodromul de
destinatie de catre seful echipei de conducere din AOC.

h)

Ordinea de decolare a aeronavelor este urmatoarea:

a)

aeronavele care executa misiuni de lupta;

b)

aeronavele care executa misiuni urgente pentru salvarea de vieti omenesti;

c)

aeronavele care transporta pasageri;

d) aeronave care executa zbor de instructie si alte tipuri de misiuni.

e)

Criteriile de acordare a prioritatilor la decolare sunt:

a)

aeronavele cu motoare turboreactoare fata de cele cu motoare cu piston sau turbopropulsoare;

b)

aeronavele cu viteza mai mare fata de aeronavele cu viteza mai mica;

c)

aeronavele cu sistem propriu de propulsie fata de aeronavele nepropulsate - tractate, lansate etc.

d)
Controlorul de trafic aerian din TWR este obligat sa comunice pilotilor/echipajelor care
intra in procedurile de apropiere pentru aterizare urmatoarele date:
a)

pista/platforma in serviciu;

b)

procedura de apropiere;

c) presiunea atmosferica la pragul pistei/platformei de aterizare redusa la nivelul marii (QNH) sau, la
cerere, presiunea atmosferica la pragul pistei/platformei de aterizare (QFE);
d) directia si intensitatea vantului;
e)

limita inferioara a plafonului norilor;

f)

vizibilitatea orizontala.

g)

(1) Ordinea de aterizare a aeronavelor este urmatoarea:

a)

aeronavele care au situatii speciale la bord;

b)

aeronavele care aterizeaza in scopul salvarii de vieti omenesti;

c)

aeronavele cu pasageri la bord.

(2) Criteriile de acordare a prioritatii la aterizare sunt:

a)

aeronava care are o rezerva de combustibil mai mica;

b)

ordinea de sosire a aeronavelor;

c)

aeronava care pe panta de aterizare se gaseste in fata;

d) aeronavele echipate cu motoare turboreactoare fata de aeronavele echipate cu motoare cu piston

sau turbopropulsoare;

e)

aeronavele cu tonaj superior;

f)

aeronavele nepropulsate - lansate, tractate etc. - fata de cele cu sistem propriu de propulsie.

g)
Ordinea de prioritate la decolare si aterizare va fi aplicata de catre organele ATC la
aterizare a aeronavelor, in functie de situatiile concrete, avand in vedere asigurarea securitatii
zborurilor.
h)

Dupa terminarea activitatii de zbor se executa urmatoarele operatiuni:

a)

refacerea capacitatii de zbor/lupta a aeronavelor;

b)

luarea hotararii pentru ziua urmatoare de zbor;

c) completarea documentelor de evidenta a zborului: cronometraj, jurnale de bord, carnete de zbor,

carnete de dirijare etc.;
d) pregatirea si centralizarea datelor pentru analiza zborului;
e)

analiza activitatii de zbor/debriefing.

SECTIUNEA a 3-a
Analiza activitatii de zbor
f)
Organizarea analizei activitatii de zbor, este atributul directorului de zbor si ABOC si se
executa dupa terminarea activitatii de zbor, la data si ora stabilite de comandantul esalonului care a
organizat-o, in scopul prezentarii concluziilor referitoare la executarea acesteia, prelucrarii detaliate a
informatiilor, aprecierii nivelului de antrenament in zbor al personalului navigant si al navigatorilor de
sol, a modului de conducere si asigurare a zborului si a modului de functionare a tehnicii de aviatie.
Debriefingul general se desfasoara, de regula, in prezenta comandantului unitatii/inlocuitorului legal si
este condus de catre directorul de zbor.
g)

Analiza activitatii de zbor se executa sub forma:

a) debriefing-ului general (mass debriefing), la care participa personalul navigant, navigatorii de sol
si coordonatorul sprijinului logistic;
b) debriefing-ului pe categorii de personal: navigant, navigatori de sol, personal tehnic de aviatie,
personal de asigurare.
c)
La analiza activitatii de zbor participa atat personalul care a condus, executat sau
asigurat zborul respectiv, cat si sefii tuturor subunitatilor/compartimentelor participante la activitatea
de zbor.
d)

(1) Pentru analiza zborului se folosesc:

a)

constatarile membrilor echipei de conducere a zborurilor;

b)

datele mijloacelor de control obiectiv si de evidenta a zborului;

c)

observatiile instructorilor de zbor;

d) opiniile personalului navigant.

(2) Concluziile si aprecierile privind activitatea de zbor se prezinta de catre comandantul esalonului
care a organizat activitatea respectiva de zbor, precum si de catre reprezentantii esalonului superior.
e)
Analiza activitatii de zbor pe categorii de personal este condusa de catre seful fiecarui
compartiment/subunitate.
f)
(1) Dupa executarea misiunii de zbor se executa obligatoriu debriefingul misiunii, cu o
durata de minimum 15 minute, la care participa membrii echipajelor aeronavelor participante la
misiune si instructorii de zbor.
(2) Pentru analiza se folosesc datele preluate de la sistemele de bord sau terestre de inregistrare a
zborului, daca exista astfel de sisteme in dotarea aeronavelor sau la sol.
(3) Pe timpul debriefingului misiunii se completeaza jurnalele de bord, rapoartele de cercetare aeriana
si toate documentele legate de modul de executare a misiunii.