COMUNICATII AERONAUTICE

CUPRINS
1. Introducere
2. Glosar si abevieri
3. Tehnica transmiterii
4. Indicative pentru aeronave
5. Cuvinte si expresii standard
6. Procedura de testare a statiei radio
7. Repetarea informatiilor
8. Proceduri radar
9. Frazeologie standard
10. Informarea meteorologica
11. Proceduri de urgenta
1. INTRODUCERE
 Radiotelefonia reprezinta mijlocul prin care pilotii si
personalul de sol comunica intre ei. Informatiile si
instructiunile transmise sunt de o importanta vitala
in operarea sigura si prompta a aeronavelor.
Numeroase incidente si accidente au avut loc de-a
lungul vremii din cauza utilizarii unor proceduri si a
unor frazeologii nonstandard. Importanta utilizarii
corecte si precise a frazeologiei standard nu
poate fi subestimata.
 Statia radio este echipamentul folosit la efectuarea
comunicatiilor aferente operarii si controlului aeronavelor
intr-o anumita zona.
 Domeniul de frecvente alocat convorbirilor aeronautice
este 118.000 – 136.975 MHz cu un ecart intre canale de
8.33 KHz.
 Domeniul de frecvente alocat mijloacelor de
radionavigatie este 108.000-118.000 MHz.
 Frecventele radio alocate organelor de trafic aerian sunt
publicate in AIP Romania. (Aeronautical Information
Publication)
 Montarea statiei radio la bordul unei aeronave se poate
face doar in baza Licentei de Utilizare a Frecventelor
Radio si a Autorizatiei de Asignare a Frecventelor.
(anexa la Licenta de Utilizare a Frecventelor Radio)
 Certificatul de Operator Radiotelefonist atesta
dreptul de a opera o statie radio, indiferent de tip.(aer-
sol, statie radio montata la bordul unei aeronave etc.)
 Unde folosim statia radio ?

Reglementarile in vigoare ne obliga sa stabilim

legaturi radio doar in spatiul controlat
 Conform RACR - ATS, Anexa 4, spatiul aerian
este clasificat in :
- spatiu aerian controlat, clasele :A, B, C, D, E
- spatiu aerian necontrolat, clasele:F, G
 Clasa A. Sunt permise numai zborurile IFR, se furnizeaza
serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor iar
acestea sunt toate esalonate, fiecare fata de celelalte.
 Clasa C. Sunt permise zborurile IFR si VFR, se furnizeaza
serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor iar
zborurile IFR sunt esalonate, fiecare fata de celelalte
zboruri IFR si fata de zborurile VFR. Zborurile VFR sunt
esalonate fata de zborurile IFR si primesc informari de
trafic cu privire la celelalte zboruri VFR.
 Clasa G. Sunt permise zborurile IFR si VFR si se
furnizeaza serviciul de informare a zborurilor tuturor
zborurilor care solicita acest lucru.
Divizarea serviciilor de trafic aerian

1.Serviciul de control regional

2. Serviciul de control de apropiere
3. Serviciul de control de aerodrom
4. Serviciul de informare a zborurilor
5. Serviciul de alarmare
Aeronavele moderne sunt echipate cu mai
multe echipamente radio:

1. VHF-COM pentru comunicatii prin

voce de calitate inalta
2. Radio pentru navigatie (VHF-NAV
pentru VOR si ILS/DME/ADF)
3. Un transponder pentru identificare
 VHF-COM
 Majoritatea aeronavelor sunt echipate cu cel putin un
radio in vederea comunicarii si care opereaza in banda
de frecvente foarte inalte (VHF = very high frequency).

 Echipamentul radio VHF-COM tipic ce se gaseste in

majoritatea aeronavelor de scoala este compus din:
1. Statia radio
2. Casti cu microfon ( utilizate pentru emisia si receptia
mesajelor)
3. Intrerupator electric (prin selectarea sa pe pozitia
ON/OFF se conecteaza/deconecteaza statia radio de la
sursa de energie electrica)
 INTERCOM

 Intercomul (internal communication) permite

dialogarea intre persoanele purtatoare de casti
aflate in avion.
 Intercomul nu presupune transmiterea unui semnal
radio catre o alta statie de sol sau din aer.
 Datorita castilor, care protejeaza urechea de
zgomotele puternice din cabina si a intercomului,
comunicarea intre persoanele aflate la bord se poate
face pe un ton normal
 Squelch control
 Functia squelch este aceea
de a ajusta senzitivitatea
receptorului prin eliminarea
semnalelor slabe nedorite ce
cauzeaza zgomotul de fundal.
Acest zgomot va face dificila
receptia semnalelor puternice
dorite.
 Anumite squelch-uri sunt
automate in timp ce altele se
ajusteaza manual
 Daca se reduce prea mult
squelch-ul, pe langa
zgomotele de fundal, se vor
reduce si semnalele radio
care ne intereseaza.
 Selectarea frecventelor

 Frecventele alocate transmisiilor VHF-COM sunt

cuprinse in intervalul 118.000 MHz pana la, dar
fara sa cuprinda, 137.000 MHz.
 Cererea ridicata de alocare a unor frecvente a facut
ca ecartul dintre canale sa scada de la 25 KHz la
8.33 KHz, crescand astfel numarul canalelor, de la
760 la 2280.
 Majoritatea radiourilor au un buton de schimbare a
frecventei exterior si unul concentric interior.
 Butonul exterior selecteaza cele 3 cifre aflate la
stanga punctului decimal (exemplu: 121. 135.,
118.), in timp ce butonul interior selecteaza cifrele
aflate la dreapta acestuia ( exemplu: .050, .400,
.305)
 Radiourile moderne
permit preselectarea
frecventelor.
 Putem avea o frecventa
activa pe care ascultam
convorbirile radio si o alta
aflata in standby.
 Prin apasarea butonului
de transfer (flip-flop
switch), frecventa din
standby devine cea activa
iar frecventa activa va
trece in pozitia standby.
 Anumite statii radio au
posibilitatea de a stoca
frecventele folosite des
astfel incat accesul la
acestea sa fie usor si
rapid
TRANSPONDER
 Radarul primar utilizat de
catre controlorii de trafic
aerian (ATC), detecteaza
toate aeronavele aflate in
raza sa de actiune si le
afiseaza pozitia pe ecranul
radar sub forma unui singur
impuls.
 Asociate majoritatii radarelor
primare sunt radarele
secundare (SSR = secondary
surveillance radar) care pot
declansa semnale puternice
din partea transponderului.
Acesta va intensifica impulsul
de pe ecranul radar al
controlorului si, in plus,
poate adauga informatii
precum nivelul de zbor si
callsign-ul aeronavei.
Modurile transponderului
1. OFF: transponderul este oprit
2. STANDBY: transponderul este gata de functionare dar
nu transmite (acesta este si modul in care
selectam/modificam codul transmis de catre organul de
trafic)
3. ON (mod A): transponderul va raspunde oricarui
semnal de interogare de pe sol, utilizand codul din 4
cifre selectat, permintand identificarea aeronavei de
catre controlorul de trafic dar fara a transmite informatii
de altitudine
4. ALTITUDE (mod C): acest mod va transmite, pe langa
codul de identificare, si informatii legate de niveul de
zbor al aeronavei in sute de picioare (FL050, FL120)
Selectarea codurilor

 Codul transponder este format din 4 cifre, fiecare

cifra fiind de la 0 la 7
 Exista 4096 coduri transponder posibile.
 2. GLOSAR SI ABREVIERI

 Accident – Eveniment legat de operarea unei aeronave, care se

produce intre momentul in care o persoana se imbarca la bordul acesteia cu
intentia de a efectua un zbor si momentul in care toate persoanele aflate bord
sunt debarcate, si in cursul caruia:
a) o persoana este ranita grav sau mortal datorita faptului ca se gaseste:
- in aeronava;
- in contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat in aeronava;
- in contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu partile care
se detaseaza din aceasta;
- expusa direct aspiratiei sau suflului motoarelor sau elicelor;
b) aeronava sufera deteriorari, avarii sau cedari structurale, care altereaza
caracteristicile de rezistenta structurala sau performantele de zbor, necesita
reparatie importanta care nu poate fi facuta in mod normal cu mijloacele
existente la bord sau necesita inlocuirea elementelor deteriorate;
c) aeronava a fost distrusa;
d) aeronava a disparut sau este total inaccesibila; aeronava este considerata
disparuta atunci cand cautarile s-au incheiat oficial si epava nu a fost
localizata.
 Aerodrom / Aerodrome – O suprafata delimitata pe
pamant sau pe apa, inclusiv cladirile, instalatiile si
echipamentele, destinata sa fie utilizata, in totalitate sau
in parte, pentru sosirea, plecarea si manevrarea la sol a
aeronavelor. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru
elicoptere se numeste heliport.
 Aerodrom controlat / Controlled aerodrome - Un
aerodrom la care se furnizeaza serviciu de control al
traficului aerian traficului de aerodrom. Termenul
aerodrom controlat indica faptul ca se furnizeaza traficului
de aerodrom serviciul de control al traficului aerian, dar
aceasta nu implica in mod necesar existenta unei zone de
control de aerodrom.
 Aerodrom de rezerva / Alternate aerodrome - Un
aerodrom la care o aeronava se poate indrepta atunci
cand devine imposibil sau nerecomandabil sa se indrepte
catre sau sa aterizeze la aerodromul la care intentiona sa
aterizeze.
 Aerodromurile de rezerva includ urmatoarele: aerodrom
de rezerva la decolare, aerodrom de rezerva pe ruta,
aerodrom de rezerva la destinatie
 Aeronava /Aircraft – Orice aparat care se poate
mentine in atmosfera cu ajutorul altor reactii ale aerului
decat cele asupra suprafetei pamantului.
 Apropiere la vedere (visual aproach) : o apropiere din
cadrul unui zbor VFR , efectuata cu vederea solului atunci
cand nu este terminata o parte sau intreaga procedura
intrumentala de apropiere.
 Autorizare ATC (Autorizare din partea controlului
traficului aerian) /
 Air traffic control cleareance - Autorizare data unei
aeronave de a proceda potrivit unor conditii specificate de
o unitate de control al traficului aerian.
 Nota 1: Din considerente practice, expresia ‘autorizare’
din partea controlului traficului aerian. este in mod
frecvent abreviata la ‘autorizare’, atunci cand este folosita
intr-un context adecvat.
 Nota 2: Termenul ‘autorizare’ poate fi completat prin
cuvintele ‘de rulare’, ‘de decolare’, ‘de plecare’, ‘de ruta’,
‘de apropiere’ sau ‘de aterizare’ pentru a indica la care
anume portiune a zborului se refera autorizarea ATC.
 Comunicatii aer-sol- Comunicatii bilaterale intre
aeronava si statii sau amplasamente la sol
 Conditii meteorologice la vedere / visual
meteorological conditions : Conditii meteorologice,
exprimate in termeni de vizibilitate, distanta fata de nori
si plafon egale sau mai mari decat minimele specificate.
 Cota aerodromului : Cota celui mai inalt punct al
suprafetei de aterizare
 Distanta vizuala in lungul pistei (RVR) / Runway
visual range – Distanta pana la care pilotul unei
aeronave aflata in axul pistei poate vedea marcajele de pe
suprafata pistei sau luminile care delimiteaza marginile ei
sau care identifica axul acesteia.
 Faza de incertitudine / Uncertainty phase – O situatie
in care exista incertitudine privind siguranta unei
aeronave si a persoanelor aflate la bordul sau.
 Faza de alarma / Alert phase – O situatie in care exista
temere/ anxietate privind siguranta unei aeronave si a
persoanelor aflate la bordul sau.
 Faza de pericol / Distress phase O situatie in care
exista suficienta certitudine ca o aeronava si persoanele
aflate la bordul sau sunt amenintate de un pericol grav si
iminent sau necesita asistenta imediata.
 Incident / Incident – Un eveniment, altul decat un
accident, asociat cu utilizarea unei aeronave, care
afecteaza sau ar putea afecta siguranta exploatarii.
 Informare de trafic / Traffic information: Informatie/
informatii emise de o unitate a serviciilor de trafic aerian
in scopul atentionarii unui pilot in legatura cu alt trafic
aerian cunoscut sau observat, care poate fi in apropierea
pozitiei sale sau a rutei de zbor intentionate, precum si
ajutarii pilotului sa evite o coliziune.
 Pista / Runway – Suprafata dreptunghiulara definita, pe
un aerodrom terestru, pregatita pentru aterizarea si
decolarea aeronavelor.
 Pragul pistei : Inceputul acelei portiuni a pistei care
poate fi utilizata pentru aterizare.
 Platforma / Apron - Suprafata definita, pe un aerodrom
terestru, destinata aeronavelor in scopul imbarcarii sau
debarcarii pasagerilor, incarcarii sau descarcarii marfurilor
si postei, alimentarii cu combustibil, parcarii sau lucrarilor
de intretinere.
 Punct de raport / Reporting point – O locatie
geografica precizata fata de care poate fi raportata pozitia
unei aeronave.
 Punct de raport din zbor : Un reper geografic precizat,
fata de care se poate raporta pozitia unei aeronave.
 Regiunea de informare a zborurilor / Flight
information region – Spatiu aerian de dimensiuni
definite in cuprinsul caruia se furnizeaza serviciul de
informare a zborurilor si serviciul de alarmare.
 Rulare / Taxiing – Miscarea unei aeronave pe suprafata
unui aerodrom cu ajutorul mijloacelor proprii, excluzand
decolarea si aterizarea.
 Serviciu de trafic aerian /Air traffic service -
Termen generic ce semnifica, dupa caz, serviciul de
informare a zborului, serviciul de alarmare, serviciul
consultativ de trafic aerian, serviciul de control al
traficului aerian (serviciul de control regional,
serviciul de control de apropiere sau serviciul de
control de aerodrom).
 Trafic aerian / Air traffic - Toate aeronavele aflate in zbor
sau care opereaza pe suprafata de manevra a unui
aerodrom.
 Trafic de aerodrom / Aerodrome traffic – Totalitatea
traficului aflat pe suprafata de manevra a unui aerodrom si a
aeronavelor care zboara in vecinatatea aerodromului.
Se considera ca o aeronava este in vecinatatea
aerodromului atunci cand ea este in tur de pista ori cand
intra sau iese din tur de pista.
 Vizibilitate : Vizibilitatea orizontala utilizata in domeniul
aeronautic este cea mai mare valoare dintre:
a) distanta maxima la care poate fi observat si recunoscut un
obiect negru de dimensiuni potrivite, situat in apropierea solului,
atunci cand este observat pe un fond luminos;
b) distanta maxima la care pot fi observate si recunoscute lumini
de aproximativ 1000 de candele, atunci cand sunt observate pe
un fond intunecat

Zbor VFR special. Un zbor VFR care este autorizat de controlul

traficului aerian sa opereze intr-o zona de control in conditii
inferioare VMC.
Zona interzisa (LR-P) O portiune din spatiul aerian de dimensiuni
definite, deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui stat,
in interiorul careia zborul este interzis.
 Zona periculoasa (LR-D) O portiune de spatiu aerian de
dimensiuni definite in care activitati periculoase zborului
aeronavelor pot exista in perioade de timp specificate.
 Zona restrictionata (LR-R) O portiune de spatiu aerian de
dimensiuni definite desaupra teritoriului sau apelor teritoriale ale
unui stat in interiorul careia zborul aeronavelor se poate efectua
in conditii specificate
 AGL- Above ground level
 AIP- Aeronautical Information
Publication
 AMSL- Above mean sea level

 CTR-control zone
 IFR- Zbor dupa reguli instrumentale
 IMC- conditii meteorologice
instrumentale
 QFE- presiunea atmosferica la pragul
pistei
 SSR- Secondary surveillance radar
 TAF-prognoza de aerodrom
 UTC- Timp universal coordonat
 VFR- reguli de zbor la vedere
 VHF- Very high frequency
 TMA- Zona control terminal
 VMC- conditii meteorologice de zbor la
vedere
 FIR- Flight information region
 LT-local time
 ATIS- Automatic terminal information
service
 ATC- air traffic control (in general)
3. TEHNICA TRANSMITERII
 Urmatorele tehnici de transmitere vor ajuta la
asigurarea ca mesajul transmis este clar si este
recepetionat intr-un mod satisfacator:
1. Inainte de a transmite, ascultati frecventa pe care o
veti utiliza pentru a va asigura ca nu vor fi nici un fel
de interferente cu transmisia unei alte statii.
2. Familiarizati-va cu tehnica corecta a utilizarii
microfonului, in special a mentinerii unei distante
constante fata de gura. Daca microfonul este prea
aproape de gura, toate cuvintele transmise sunt
distorsonate. Daca microfonul este prea departe de
gura convorbirile nu se transmit la un nivel ce
permite o auditie corecta
3. Utilizati un ton normal de conversatie, vorbiti clar
si distinct
4. Mentineti o rata de vorbire astfel incat sa nu se
depaseasca 100 cuvinte pe minut.
5. O scurta pauza dupa si inaintea transmiterii numerelor va ajuta
la o intelegere mai usoara a acestora.

6. Evitati sunete si onomatopee care indica ezitarea precum

“eeeerrrrmmm”, “ăăăărmmm”

7 Intrerupeti convorbirea temporar daca este nevoie sa intoarceti

capul departe de microfon (cascat, stranutat)

8. Apasati complet butonul de emise radio inainte de a transmite un

mesaj si nu il ridicati decat dupa ce ati transmis mesajul
complet.

9. Dupa ce s-a adresat un apel statiei aeronautice, trebuie sa

se scurga un interval de cel putin 10 secunde, inainte de a
se face un al doilea apel.
 2.1 Transmiterea literelor
 A (Alpha)
 E (Echo)

 B (Bravo)
 F (Foxtrot)

 C (Charlie)
 G (Golf)

 D (Delta)
 H (Hotel)
 I (India)  M (Mike)

 J (Juliett)  N
(November)

 K (Kilo)
 O (Oscar)

 L (Lima)
 P (Papa)
 Q (Quebec)  V(Victor)

 R (Romeo)
 W (Whiskey)
 S (Sierra)

 X (X-ray)
 T (Tango)

 Y (Yankee)
 U (Uniform)
 Z(Zulu)
 2.2 Transmiterea numerelor
 0 ZE-RO  8 AIT
 1 WUN  9 NIN-er
 2 TOO  Decimal DAY-SEE-MAL
 3 TREE  Hundred HUN-dred
 4 FOW-er  Thousand TOU-SAND
 5 FIFE
 6 SIX
 7 SEVEN
 NOTA: In limba romana
pronuntarea cifrelor este cea
utilizata in viata de zi cu zi.
Call signul aeronavei Transmis ca
YR-5041 Yankee Romeo cinci zero patru unu
ROT379 Tarom trei sapte noua

Nivel de zbor Transmis ca

FL120, FL 370 Flight level unu doi zero/ trei sapte zero
Cap de zbor Transmis ca
100 grade Cap unu zero zero
075 grade Cap zero sapte cinci
Directia si viteza vantului Transmis ca
260 grade cu 15 noduri Vantul din doi sase zero grade cu unu cinci
noduri
Coduri transponder Transmis ca
6731 Cod sase sapte trei unu
6700 Cod sase sapte zero zero
Pista Transmis ca
26 Pista doi sase
08 Pista zero opt
Setare altimetru Transmis ca
1025 QNH unu zero doi cinci
1009 QNH unu zero zero noua
 Toate numerele utilizate in transmiterea
altitudinii, inaltimii norilor, vizibilitatii si RVR,
ce contin sute intregi si mii intregi, vor fi
transmise pronuntand fiecare cifra a numarului
sutelor sau miilor urmat de cuvantul SUTE
(HUNDRED) sau MII (THOUSAND), dupa cum
este cazul.

 Combinatiile miilor cu sutele intregi vor fi

transmise pronuntand fiecare cifra din numarul
miilor urmat de cuvantul MII urmat apoi de
numarul sutelor urmat de cuvantul SUTE.
Altitudinea Transmisa ca
800 Opt sute
3500 Trei mii cinci sute
13000 Unu trei mii
Inaltimea norilor Transmis ca
2200 Doua mii doua sute
1600 O mie sase sute

Vizibilitate Transmis ca
1000 Vizibilitate o mie
4500 Vizibilitate patru mii cinci sute

RVR Transmis ca
200 RVR doua sute
1100 RVR o mie o suta
 Aceeasi regula a transmiterii fiecarei cifre in
parte se va aplica si in cazul transmiterii
frecventelor radio cu mentiunea ca in cazul in
care ultimele 2 cifre sunt zero, acestea nu se vor
citi:

 118.400- UNU UNU OPT cu PATRU

 128.305- UNU DOI OPT cu TREI ZERO CINCI

 122.025- UNU DOI DOI cu ZERO DOI CINCI

 2.3 Transmiterea timpului

 La transmiterea orei, numai minutele acelei ore se vor

transmite in mod normal. Fiecare cifra va fi pronuntata
separat.
 Cu toate acestea, se va transmite si ora daca exista
posibilitatea aparitiei unei confuzii.

 Exemplu:
 YR-BVF: Bucuresti Informare, YR-BVF
 Bucuresti Info: YR-BVF, Bucuresti Informare va aude
cu 5, continuati.
 YR-BVF: YR-BVF, decolat de la Strejnic la minutul trei
zero, cu destinatia Clinceni, estimez Clinceni la ora
zero opt unu zero UTC
ATENTIE!!
Utilizarea formulelor de politete
precum :”va rog” “multumesc”,
“buna ziua”, “o zi buna in
continuare”, “la revedere” nu este
necesara intrucat acestea nu fac
parte din frazeologia standard.
 4. INDICATIVE PENTRU AERONAVE
Call sign-ul unei aeronave poate fi unul din urmatoarele tipuri:
 Caracterele ce corespund inmatricularii aeronavei:

YR-5041 sau Festival YR-5041

YR-ZCF sau Zlin YR-ZCF
YR-EWF sau Extra YR-EWF

 indicativul telefonic al operatorului aeronavei, urmat de trei sau patru

caractere ale inregistrarii aeronavei

Tarom BGG, Aeroclubul ZAC, Blue Air BMH

 indicativul telefonic al operatorului aeronavei, urmat de indicativul

zborului

ROT3N4J BMS8TH WZZ9DJ

 Dupa stabilirea satisfacatoare a comunicatiei si cand nu exista
riscul vreunei confuzii se poate abrevia indicativul aeronavei
prezentat.

Exemplu: 5041, ZCF, BVF, BVK, YDA, PBT, EXA, 3830, YMDZ,
Zlin ZCM

!!! O aeronava isi poate folosi indicativul abreviat NUMAI dupa

ce a fost apelata in acest mod de statia aeronautica !!!

O aeronava nu-si va schimba tipul indicativului sau nu-si va

modifica indicativul in timpul zborului, cu exceptia cazului
in care, datorita existentei riscului de confuzie cand sunt
folosite indicative similare, va primi de la unitatea ATC o
instructiune de schimbare temporara a indicativului.
5. CUVINTE SI EXPRESII STANDARD
 In masura in care este posibil se folosesc cuvinte si
expresii standard.
 Urmatoarele cuvinte se folosesc frecvent in
radiotelefonie si au de fiecare data aceeasi
semnificatie.
 Afirm (Affirm)- Da
 Aprob (Approved)- Aprobarea
unei solicitari
 Anulati (Disregard)- Considerati
mesajul ca netransmis
 Ascultati (Monitor)- Ascultati pe
frecventa
 Asteptati (Stand by)- Asteptati si
va voi chema
 Autorizat (Cleared)- Autorizat sa
procedati sub conditiile specificate
 Chemati (Contact)- Intrati in
legatura cu..
 Confirm (Confirm)- Confirmarea
receptionarii unui mesaj
 Confirmati (Acknowledge)-
spuneti daca ati receptionat si
inteles mesajul meu
 Continuati (Go ahead)- se
cere transmiterea in continuare
a mesajului
 Corect (Correct)- este corect
 Corectie (Correction)- s-a
introdus o eroare in acest
mesaj. Versiunea corecta este...
 Verificati (Check)- Verificati
un sistem sau o procedura
 Cum ma auziti? (How do
you read me?)- care este
audubilitatea transmisiei mele?
 Inteles (Roger)- Am
receptionat in intregime
mesajul. (SUB NICI O FORMA
NU SE VA FOLOSI IN
RASPUNSUL CARE CERE “READ
BACK” SAU CAND ESTE
NECESAR RASPUNSUL
“AFIRMATIV” SAU “NEGATIV”)
 Liber- aprobarea unei
solicitari, permisiunea executarii
solicitarii
 Negativ (Negative)- Nu
 Pauza (Break)- indica
separarea intre portunile
unui mesaj
 Break Break- indica
separarea intre mesajele
transmise catre aeronave
diferite intr-un mediu foarte
aglomerat.
 Raportati (Report)-
Transmiteti-mi urmatoarea
informatie
 Reautorizat (Recleared)-
se modifica autorizarea, noua
autorizare o anuleaza pe cea
anterioara
 Over- Transmisia mea este
terminata si astept rapsuns
 Repet (I say again)- repet
pentru a clarifica sau
accentua
 Repetati (Read back)-
repetati tot sau o parte
specificata a mesajului
pentru a verifica daca este
corect
 Repetati (say again)-
Repetati totul sau repetati
urmatoarea parte a mesajului
 Solicit (Request)- Doresc
sa stiu sau doresc sa obtin
 Terminat (Out)- Schimbul
de mesaje
 Transmit cu repetare
(Words Twice)- Deoarece
comnicatia este dificila voi
transmite fiecare cuvant/grup
de cuvinte de doua ori
 Nu ne putem comforma
(Unable)- nu ma pot
conforma cu cerinta dvs.
 Vom face (WILCO)- am
inteles si ma voi conforma
6. PROCEDURA DE TESTARE A STATIEI RADIO

 Inainte de zbor, este necesar sa ne asiguram ca

statia radio functioneaza corespunzator. Pentru a
testa statia radio urmam o procedura standard si
calitatea emisiei se evalueaza pe o scara de la 1 la
5, in felul urmator:

1- INAUDUBIL
2-AUDIBIL CU INTRERUPERI
3- AUDIBIL DAR CU GREUTATE
4- AUDIBIL
5- PERFECT AUDIBIL
Transmisiile de test au urmatoarea forma:

1. Identificarea statiei chemate

2. Statia care cheama
3. Cuvintele “Proba Radio”
4. Frecventa folosita

Exemplu: Turnul Strejnic YR-5041 proba

radio 118.4
 Raspunsurile la transmisiile de test au urmatoarea
forma:
1. Identificarea statiei care cheama
2. Identificarea statiei care raspunde
3. Informatii referitoare la
audibilitatea transmisiei

Exemplu: YR–5041 Turnul Strejnic va

aude cu 5 (tare si clar)
7. REPETAREA INFORMATIILOR
 Urmatoarele informatii pe care le primim prin radio vor
trebui repetate cu scopul de a ne asigura ca au fost
intelese corect:
- Instructiuni de nivel de zbor
- Cap compas
- Viteze
- Aprobarile primite in decursul desfasurarii
zborului
- Pista in serviciu
- Aprobarile pt. : decolare, aterizare, back-track,
traversare
- Instructiunile pt. transponder
- Frecvente
- Informatiile primite de la VDF
- Tipul serviciului radar
- Setari de altimetru
8. PROCEDURI RADAR
 Instructiuni pentru transponder
Pentru a ne identifica pe radar, controlorul de zbor ne
atribuie un cod SSR (Secondary Surveillance Radar) pe
care il vom seta pe transponder.
Exemplu
Tower: YR – 5041 SETATI cod A 6715
Pilot: 6715 YR – 5041

Atentie !
Toate instructiunile pt. transponder
trebuie urmate si repetate la statia
radio de catre pilot.
 Frazeologia:
Squak (codul) - Seteaza urmatorul cod A/C
Confirma codul - Confirma codul A setat pe transponder
Reseteaza (codul) - Reselecteaza codul A pe transponder
Identifica - Apasa butonul “Ident”
Standby - Comuta pe “Standby”
Mayday - Selecteaza codul 7700
Uneori este necesar sa marim distanta dintre aeronave
pentru evitarea aglomerarii si pentru buna desfasurare
a traficului. Vom face aceasta operatiune prin
execuaterea unui viraj de 360°(orbit). Decizia apartine
controlorului de zbor.

Exemplu:

TWR: YR – 5041 un orbit pe dreapta

TWR: YR – 5041 orbit pe dreapta (incetam atunci cand ni
se comunica)

Dupa ce executam orbitul ne continuam deplasarea.

 9. FRAZEOLOGIE STANDARD
Structura unei conversatii dintre o aeronava si o statie
radio de pe sol/ alta aeronava are urmatoarea forma:

1. Statia care este chemata (Pe cine chem)

2. Statia care cheama (Cine sunt)
3. Mesajul ce se doreste a fi transmis (Ce
vreau)
Structura raspunsului statiei chemate este
urmatoarea:
1. Statia care cheama
2. Statia chemata (Doar la contactul initial)
3. Raspuns la mesajul transmis de statia care a
chemat sau alte indicatii, dupa caz.

Structura de readback a aeronavei va fi:

1. Repetarea aprobarii
2. Indicativul propriu
 9.1 Turul de pista

1.Aeronava se afla la platforma

Pilot: Turnul Strejnic, YR-5041, aprobati

pornirea motorului
Turn: YR-5041, libera pornirea motorului,
pista in serviciu 26.
Pilot: Libera pornirea motorului, pista in
serviciu 26, YR-5041

NOTA: Inainte de solicitarea pornirii motorului se

poate face si un control radio
2. Dupa ce s-au atins parametrii normali
si s-a testat motorul conform
procedurii standard:

Pilot: YR-5041, aprobati rulajul la pista in

serviciu/pana la asteptare pentru pista 26
Turn: YR-5041, liber rulajul la pista 26/pana
la asteptare pista 26
Pilot: Liber la pista in serviciu/pana la
asteptare pista 26, YR-5041
3. Cand ajungem la linia de asteptare, ne oprim
inainte de marcaj si ne asiguram ca nu exista
avioane in procedura de aterizare:

Pilot: YR-5041, aprobati intrarea si alinierea la

pista 26
Turn: YR-5041, libera intrarea si alinierea, pista 26
Pilot: Libera intrarea si alinierea, pista 26, YR-5041
4. Dupa aprobare, rulam usor urmarind
dunga galbena si ne aliniem. Facem
verificarile necesare inainte de decolare
dupa care:

Pilot: YR-5041, gata de plecare in tur de

pista
Turn: YR-5041, vantul din 270 cu 2-3 m/s
(daca avem vant), libera decolarea in tur
de pista, pista 26
Pilot: Libera decolarea, pista 26, YR-5041
5. Inainte de a incepe virajul 3 contactam din
nou turnul:

Pilot: YR-5041, la virajul 3, aprobati

aterizarea cu full stop/touch and
go/realiniere la pista 26
Turn: YR-5041, libera aterizarea cu full
stop/touch and go/realiniere, pista 26
Pilot: Libera aterizarea cu full stop/touch and
go/ realiniere, pista 26, YR-5041
6. Dupa ce luam contact cu solul, asteptam
sa scada viteza si apoi franam:

Pilot: YR-5041, aprobati back-track

Turn: YR-5041, liber back-track

Pilot: Liber back-track, YR-5041

7. Dupa ce am facut back-track, parasim
pista pentru a ne deplasa catre platforma:

Pilot: YR-5041, pista libera

Turn: YR-5041, confirma turnul, liber in
continuare
Pilot: Liber in continuare, YR-5041
 9.2 Lucrul in zona

Asemenea cazului precedent, convorbirile de

pornire, rulaj, intrare si aliniere sunt aceleasi!

NOTA: De data aceasta vom schimba indicativul

aeronavei, de la YR-5041 la YR-BVK
4. Dupa aprobarea turnului, rulam usor urmarind
dunga galbena si ne aliniem pe centreline. Facem
verificarile necesare inainte de decolare dupa care
contactam turnul:

Pilot: YR-BVK, cu cabina pregatita, gata de

plecare pentru lucru in zona 3

Turn: YR-BVK, libera decolarea pentru lucru

in zona 3, pista 26

Pilot: Libera decolarea pentru lucru in zona

3, pista 26, YR-BVK
5. Dupa decolare, ne indreptam catre zona de lucru luand o
inaltime necesara executarii exercitiului propus. Ajunsi in
zona, vom anunta:

Pilot: YR-BVK, in zona 3 cu 600 metri, aprobati

inceperea lucrului

Turn: YR-BVK, libera inceperea lucrului in zona 3

Pilot: Libera inceperea lucrului in zona 3, YR-BVK

6. Dupa ce am terminat exercitiul in zona:

Pilot: YR-BVK, terminat lucrul, aprobati

coborarea in zona 3(cu tren scos si
sigurantat)

Turn: YR-BVK, libera coborarea in zona 3

Pilot: Libera coborarea in zona 3, YR-BVK

7. Dupa coborarea din zona:

Pilot: YR-BVK, aprobati intrarea in tur de

pista la virajul.../travers pentru pista 26

Turn: YR-BVK, libera intrarea la

virajul../travers pentru pista 26

Pilot: Libera intrarea la virajul.../travers

pentru pista 26
Dupa intrarea in tur de pista, convorbirile sunt
identice cu cele prezentate in 9.1 Turul de
pista
 9.3 Zborul de traiect

 Convorbirile de pornire, rulaj, intrare

si aliniere sunt aceleasi!

NOTA: Vom utiliza de data aceasta indicativul

YR-ZCF
4. Dupa aprobarea turnului de a intra pe pista, rulam
usor urmarind dunga galbena si ne aliniem pe
centreline. Facem verificarile necesare inainte de
decolare (ne asiguram ca avem altimetrul calat pe
QNH) dupa care contactam turnul:

Pilot: YR-ZCF, cu cabina pregatita gata de plecare in

raid catre Clinceni

Turn: YR-ZCF, vantul din 280 cu 2-3 m/s, libera

decolarea pista 26

Pilot: Libera decolarea, pista 26, YR-ZCF

5. Dupa decolare vom zbura conform turului de pista
pana la virajul 2 dupa care il vom parasi si ne vom
indrepta catre punctul de iesire din zona, in cazul
acestui raid punctul va fi Targsorul Vechi.

Pilot: YR-ZCF, la Targsorul Vechi, iesirea din zona si

trecerea cu Bucuresti Informare 129.4

Turn: YR-ZCF, libera iesirea din zona si frecventa

Pilot: Libera iesirea din zona si din frecventa, YR-ZCF

6. Inainte de a schimba frecventa ne
asiguram ca frecventa din standby este cea
corecta, 129.4 in cazul de fata,
transponderul este pornit si trecem de pe
pozitia STBY (standby) pe pozitia ON (Mode
A) sau ALT (Mode C). Dupa aceste
verificari, schimbam frecventa si ne
asiguram ca aceasta este libera.
Pilot: Bucuresti Informare, YR-ZCF

Bucuresti Info: YR-ZCF, Bucuresti Informare va aude

cu 5, continuati

Pilot: YR-ZCF, decolat de la Strejnic in raid catre

Clinceni, in prezent in zona de S a aerodromului
Strejnic, estimez Clinceni la minutul 45, voi zbura la
400 metri dupa QNH 1018 si afisez cod A 7000

Bucuresti Info: YR-ZCF, confirm, setati cod A 6742

Pilot: 6742, YR-ZCF

Dupa ce am primit codul A de la Bucuresti Informare, il
vom introduce in transponder pe care il lasam in
timpul introducerii pe pozitia ON sau ALT.
Putem trece transponderul pe pozitia SBY pe timpul
schimbarii codului
 Pe timpul traiectului vom monitoriza in permanenta
frecventa de lucru pentru a putea raspunde prompt
in cazul in care suntem apelati si pentru a afla
pozitia altor aeronave in zbor, evitand astfel situatii
potential periculoase.

 Cand trecem de jumatatea traiectului vom seta ca

frecventa de standby frecventa aerodormului de
destinatie, 128.305 in cazul nostru.
In apropierea zonei aerodromului de destinatie,
Clinceni in cazul de fata, vom apela Bucuresti
Informare.

Pilot: Bucuresti Informare, YR-ZCF

Bucuresti Info: YR-ZCF, continuati

Pilot: YR-ZCF, la NW de aerodromul Clinceni, vom

schimba in continuare cu Clinceni, 128.305

Bucuresti Info: YR-ZCF, confirm

Comutam pe frecventa aerodromului Clinceni, ascultam
daca frecventa este ocupata dupa care lansam apel:

Pilot: Startul Clinceni, YR-ZCF

Clinceni: YR-ZCF, startul Clinceni va aude tare si clar,
continuati
Pilot: YR-ZCF, la verticala Buturugeni cu 400 m dupa
QNH 1018, aprobati intrarea in zona si zborul
de apropiere
Clinceni: ZCF, libera intrarea in zona si zborul de
apropiere, pista in serviciu 24R, ma chemati la
virajul 1, acum trafic la virajul 2 si in decolare
Pilot: Libera intrarea in zona si zborul de apropiere,
pista in serviciu 24R, va chem la virajul 1, copiat
informatiile de trafic, ZCF
In timpul zborului de apropiere vom fi atenti la traficul
din zona si din tur de pista si vom identifica vizual
aeronavele din zbor.
In apropierea virajului 1 vom chema din nou startul:

Pilot: ZCF, aprobati intrarea la virajul 1 pentru pista

24R, cu traficul la vedere

Clinceni: ZCF, libera intrarea la virajul 1, ma chemati

la virajul 3, pista 24R

Pilot: Libera intrarea la virajul 1, va chem la virajul 3

pentru pista 24R, ZCF
Conversatiile care urmeaza sunt aceleasi
prezentate la 9.1 Turul de pista.
 10. INFORMAREA METEOROLOGICA
Exista situatii cand conditiile meteo se pot schimba cu
repeziciune pe ruta si la aerodromul de destinatie iar
aflarea noilor conditii este de o importanta vitala in
luarea unei decizii de a continua sau a devia de la ruta
stabilita.
Informatiile meteo pot fi primite prin urmatoarele surse:
1. ATIS
2. Organul de trafic cu care suntem in legatura
3. VOLMET
 ATIS (Automatic Terminal Information
Service)

ATIS este un mesaj emis continuu pe o frecventa VFH-COM

dedicata sau pe frecventa unui VOR din apropierea
aerodromului ce poate fi selectata din VHF-NAV.

Informatiile meteo cuprinse intr-un ATIS sunt actualizate in

mod normal la fiecare 30 minute si i se atribuie apoi o litera
a alfabetului fonetic ( Information Bravo, Information Zulu)

Frecventa si orele de operare ale ATIS pot fi gasite in AIP AD

Mesajele ATIS sunt de obicei scurte de 30 secunde si contin
urmatoarele informatii:
 Numele aerodromului
 Litera de identificare a mesajului ATIS
 Ora la care a avut loc observatia meteo
 Pista/pistele in serviciu
 Vantul la suprafata
 Vizibilitatea
 RVR (daca vizibilitatea este slaba)
 Fenomenele meteo prezente
 Norii (nebulozitatea si plafonul)
 Temperatura si punctul de roua
 QNH
 Informatii de termen scurt si orice alte informatii
relevante
 Repetarea identificatorului mesajului
 VOLMET
Daca ATIS emitea informatii meteo pentru un singur aerodrom,
VOLMET in schimb emite pentru un numar de aerodromuri aflate
in apropiere unul de celalalt.

VOLMET este utilizat in general de aeronavele aflate pe ruta catre

unul dintre aerodromurile cuprinse in mesaj sau utilizeaza unul
din ele ca potential aerodrom de rezerva.

Informatii legate de frecventele, orele de operare si aerodormurile

cuprinse intr-un VOLMET se gasesc in AIP GEN
Un mesaj VOLMET cuprinde:
 Numele aerodromului

 Ora observatiei

 Vantul la suprafata

 Vizibilitate

 RVR (daca este nevoie)

 Fenomenele meteo prezente

 Nori (nebulozitate si inaltime plafon)

 Temperatura si punct de roua

 QNH

 Trend
11. PROCEDURI DE URGENTA
 Ca pilot comandant suntem responsabili pentru
siguranta proprie, a pasagerilor si a aeronavei.
 Daca ne aflam intr-o situatie dificila, ezitarea nu
este de luat in calcul.
 Exista doua metode directe prin care ii putem
alerta pe altii de situatia in care ne aflam:
1. Mesaj radio pe frecventa pe care suntem sau pe
frecventa internationala de urgenta 121.5 MHz
2. Setam cod A sau C 7700 pe transponder, acest
lucru va alerta un controlor de trafic atat vizual cat
si sonor
 SI ACUM?

1. AVIATE- ZBURATI AVIONUL in cea mai mare

siguranta posibila care reprezinta prioritatea numarul 1

2. NAVIGATE - ne indreptam catre o zona potrivita de

aterizare pastrand o altiudine de siguranta

3. COMMUNICATE – prioritatea numarul 3

reprezinta comunicarea situatiei in care ne aflam
Clasificarea situatiilor de urgenta:

1. Pericol (Mayday, Mayday, Mayday): aeronava

este amenintata de catre un pericol serios si/sau
iminent si necesita asistenta imediata.

2. Urgenta (Pan-Pan, Pan-Pan, Pan-Pan):

emitatorul are un mesaj urgent de transmis in ceea
ce priveste siguranta aeronavei sau a unei persoane
aflate la bord sau in campul vizual dar care nu
necesita asisitenta imediata
 Mesajul de PERICOL
 Mesajul de pericol are prioritate absoluta peste toate
celelalte mesaje, iar cuvantul Mayday emis pe frecventa
va obliga toate celelalte statii sa opreasca imediat
transmisia.
 Printre situatiile care justifica apelarea cuvatului
MAYDAY se numara:
1. Pierderea cunostintei pilotului
2. Cedarea motorului, incendiu sau cedare structurala
3. O aterizare fortata
4. Ratacirea (foarte incert asupra pozitiei sau foarte putin
combustili la bord)
5. Conditiile meteo care se deterioreaza sub capacitatea
pilotului
6. Intuneric, cand pilotul nu este calificat pentru zbor de
noapte
 Echivalentul scris al mesajului MAYDAY este SOS care in
codul Morse se transmite astfel: “ . . . _ _ _ . . . “
 Pilotul aflat in pericol, cat si persoanele care
intervin in acordarea sprijinului necesar au
obligatia pastrarii calmului la auzul unui mesaj de
pericol sau urgenta si va proceda la utilizarea unui
ton calm in convorbirile si mesajele pe care le
desfasoara in vederea stabilirii unui climat de
incredere pilotului aflat in situatia de pericol sau
urgenta.
 Cand o aeronava nu se mai afla in situatie de
pericol sau urgenta va trebui sa emita un
mesaj de anulare a conditiilor de
pericol/urgenta
 Continutul unui mesaj de pericol

1. Mayday, Mayday, Mayday

2. Numele statiei chemate
3. Callsign-ul aeronavei
4. Tipul aeronavei
5. Natura situatiei
6. Intentia pilotului comandant
7. Locatia prezenta sau ultima locatie cunoscuta
8. Nivelul de zbor/ altitudinea
9. Capul de zbor
10. Orice alta informatie utila
 Exemplu

Mayday, Mayday, Mayday, Bucuresti Informare,

YR-BVK, IAR-46, am pierdut tractiunea din
cauza unei conducte de ulei rupte, ne vom
indrepta catre aerodromul Ghimbav, pozitia
prezenta este aproximativ 2 mile S de orasul
Zarnesti la 2300 m dupa QNH 1017, cap 080
 Mesajul de URGENTA
 Mesajul de urgenta PAN-PAN se efectueza pe frecventa de lucru
sau pe frecventa 121.5 MHz atunci cand apare o situatie ce nu
necesita asisteta imediata
 Situatiile tipice in care se foloseste mesajul Pan-Pan includ:
1. In cazul in care exista dificultati de navigatie
2. Daca la bordul aeronavei se afla un pasager care este foarte
bolnav si necesita atentie medicala de urgenta
3. Un motor cu dificultati de functionare
4. Deteriorarea conditiilor meteo
5. Daca se observa o alta aeronava a carei siguranta este
amenintata
6. Daca se executa o schimbare urgenta a nivelului de zbor in
spatiul controlat si exista riscul de coliziune cu alt trafic

 Echivalentul scris al mesajului Pan-Pan este XXX iar in codul

Morse se va transmite astfel: “ _ . . _ _ . . _ _ . . _ ”
 Continutul unui mesaj de Urgenta

1. Pan-Pan, Pan-Pan, Pan-Pan

2. Numele statiei chemate
3. Callsign-ul aeronavei
4. Tipul aeronavei
5. Natura situatiei
6. Intentia pilotului comandant
7. Locatia prezenta sau ultima locatie cunoscuta
8. Nivelul de zbor/ altitudinea
9. Capul de zbor
10. Orice alta informatie utila
 Exemplu

Pan-Pan Pan-Pan Pan-Pan, Bucuresti

Informare, YR-BVK, IAR-46, motorul
prezinta fluctuatii mari ale presiunii uleiului
si vibratii anormale, ne vom indrepta catre
aerodromul Ghimbav, pozitia prezenta este
aproximativ 2 mile S de orasul Zarnesti la
2300 m dupa QNH 1017, cap 280
 Radio Failure

 Daca experimentati o cedare a comunicatiilor radio,

ar trebui sa:
1. Incercati sa restabiliti comunicarea
2. Daca comunicarea nu poate fi restabilita, atunci
urmati procedurile de cedare a echipamentului radio

 Radioul reprezinta un simplu mijloc in efectuarea

zborului cu ajutorul caruia crestem siguranta si
eficienta acestuia
 Indiferent daca echipamentul radio
functioneaza sau nu, acesta nu afecteaza
caracteristicile de zbor ale aeronavei
 Pierderea comunicatiei cauzata de eroarea umana

Datorita echipamentelor radio moderne, cedarea radio este un

eveniment rar. Cu toate acestea, pierderea comunicatiilor sau
esuarea stabilirii unei comunicatii bilaterale apare in continuare
din cand in cand, de obicei din cauza anumitor erori umane:
 Selectarea unei frecvente gresite
 Volumul mult prea incet (nu se aud convorbirile de pe
frecventa)
 Squelch mult prea incet (blocarea semnalelor bune cat si a
zgomotelor nedorite)
 Mufele castilor si ale microfonului nu sunt inserate
corespunzator
 Chemarea statiei de sol in afara orelor de operare
 In afara razei de actiune
 Uneori, radioul poate suferi o
cedare partiala.
 Daca transmitatorul cedeaza,
putem primi in continuare
mesaje, fara a putea transmite.
 Daca receptorul cedeaza, putem
transmite in continuare mesaje,
dar nu vom putea auzi
(transmitting blind)
 Ce facem in cazul unei cedari a
echipamentului radio?
 Daca ne aflam in spatiu aerian controlat, vom seta pe
transponder codul 7600, ne vom continua zborul in
siguranta si vom ateriza pe primul aerodrom corespunzator
 Daca ne aflam in spatiu aerian necontrolat pe tot parcursul
zborului VFR, spatiu de clasa G, neobligativitatea
comunicatiilor bilaterale nu ne impune nici o restrictie,
putandu-ne astfel continua zborul catre aerodormul de
destinatie
 Daca ne aflam in zona de aerodrom, se face o trecere la
verticala, se balanseaza aripile si se scoate trenul de
aterizare, dupa care ne indreptam catre aterizare
 CODURILE SSR IN CAZ DE
PRIMEJDIE

7500 - interventie ilicita (hijack,

deturnare)

7600 - cedarea statie radio

7700 – pericol/urgenta