Sisteme de ghidare la aterizare

Introducere
Evaluarea apropierii pn la pista i manevrele de aterizare care trebuie
executate sunt prile cele mai dificile in cazul pilotrii la vedere. Astfel, in timpul
apropierii trebuie nu numai s se supravegheze foarte atent viteza dar simultan i
constant, s se asigure coreciile necesare n toate din cele trei dimensiuni pentru
a putea urma, n ordinea corecta, traiectoria optima de zbor. !entru simplificarea
acestor manevre se folosesc sisteme de semnalizare a pistei si a trasei ideale de
coborre.
"eninerea unei pante de apropiere exacte fr a#utorul sistemelor vizuale
de indicare a pantei de apropiere, a devenit i mai dificil odat cu introducerea
motoarelor turboreactoare. $echile aeronave cu elice rspundeau aproape
imediat la mrirea puterii motorului deoarece, rotindu%se mai repede, elicele
accelerau curentul de aer care intra n contact cu aripile, fapt care antrena
creterea imediat a portanei. &urboreactoarele nu numai c rspund mult mai
lent la modificrile comenzilor privind puterea motoarelor dar nici nu au un efect
direct asupra curentului de aer de la suprafaa aripii, astfel ca trebuie ca ntreaga
mas a aeronavei s fie supus unei acceleraii n urma unei creteri de putere a
motoarelor pentru ca din aceasta s rezulte o cretere a portanei si implicit a
traiectoriei de zbor.
Sisteme de navigaie pentru aterizare
Aterizarea avioanelor pe vizibilitate redus dar n deplin securitate
utiliznd instrumentele de la bordul avionului, a fost o problem care a preocupat
aviaia de transport nc de la nceputul crerii sale. !rimele sisteme de aterizare
dup instrumente au aprut n 'ermania n anul ()*+ ,sistemul -orenz. apoi prin
perfecionri treptate s%a a#uns la un sistem standardizat n ntreaga lume, numit
/-0. -a ora actual el reprezint sistemul principal pentru efectuarea procedurilor
de apropiere pe toate aeroporturile deschise traficului de pasageri i marf. 1ac
se ine seama c sistemul /-0 constituie i baza procedurii de aterizare
automat, se poate admite c sistemul este n plin evoluie. /n viitor sistemul
"-0 ,"icro2ave -anding 03stem. va nlocui sistemul de#a clasicul /-0. Acesta
este conceput cu o precizie ridicata de ghidare la aterizare cu precizie de
centimetrii, permind implementarea sistemelor de aterizare automata controlata
de la sol. /n present exista cteva sisteme "-0 instalate in lume, dar acestea vor
coexista mult timp mpreun cu sistemul /-0.
Sistemul de aterizare instrumentala ILS (Instrument Landing System)
este folosit de peste 45 de ani si este sistemul cu cea mai mare acuratee pentru
ghidare la aterizare general acceptat. Este format din localizatorul --6
,-ocalizer., un emitor $78 directional, emitorul de panta '0 ,'lideslope.
978 si mar:ere verticale ;", "".
0istemul /-0 reprezint un complex de mi#loace radiotehnice la sol i la
bordul avionului, care permit pilotului sa aterizeze n orice condiii meteorologice,
astfel<
permite meninerea direciei de apropiere la aterizare, corespunztoare
planului vertical ce trece prin axa pistei =
pstrnd direcia de apropiere la aterizare, avionul poate s coboare sub
un unghi predeterminat, adic s pstreze o pant, astfel nct s a#ung
la punctul optim de contact cu pista =
s determine + distane fa de pragul pistei, marcate pe harta si
cunoscute de echipa# > la momentul trecerii prin pozitiile cunoscute si
marcate ,respectiv la trecerea pe deasupra emitatoarelor mar:er.
echipa#ul primeste un semnal sonor specific.
9n sistem /-0 se compune dintr%un complex de instalaii, dispozitive,
agregate, etc, dispuse la sol i la bordul avionului.
la sol<
- un radiofar de direcie ,aliniament.=
- un radiofar de pant=
- + sau * radiomar:ere=
- dispozitive pentru controlul funcionrii corecte ,monitoare.=
- dispozitive de comand i semnalizare la distan=
- sistem de alimentare propriu ,de rezerv..
la bord<
- un receptor pentru semnalele radiofarului
de direcie si un receptor pentru
semnalele radiofarului de pant=
- un indicator cu dou ace n cruce
,?1/.=
- un receptor pentru semnalele
radiomar:erelor=
- dispozitiv de semnalizare optic i sonor a recepionrii
semnalelor radiomar:erelor.
Radiofarul de direcie (LLZ) sau aliniament este amplasat n partea opus
direciei de aterizare, dincolo de pragul pistei, n prelungirea axei, la o distan ce
variaz ntre +55 i @55 m. !uterea de emisie a radiofarului este n #urul lui @5A,
iar gama de frecvene utilizat este cuprins ntre (5B,( "7z i ((+ "7z. El
dispune n principiu de dou antene dipol prevzute cu un reflector parabolic,
care permite acoperirea unui sector de C D5E fa de axa pistei pe o distan de
aproximativ 4@ :m la F55 m nlime de zbor.
8recvena purttoare a emitorului este modulat n amplitudine simultan
cu frecvenele de )5 i (@5 7z formnd dou diagrame radiante care prin
suprapunere dau natere unui fascicol sub forma unui sector ngust de @E i a
crui bisectoare este axa pistei. Acesta se mai numete i fascicolul de fa al
radiofarului de direcie. !entru un observator care se gsete la intrarea pistei, cu
faa spre radiofar, modulaia de (@5 7z se afl la dreapta, iar cea de )5 7z la
stnga axei pistei.
Emitorul radiofarului de
direcie mai este modulat periodic cu
o frecven de (.5+5 7z
corespunztoare semnalului de
identificare al sistemului, format din *
litere din alfabetul "orse. 1urata de
transmitere este de @ semnale pe
minut.
8iecare radiofar de direcie
este format din dou echipamente
de emitoare identice, unul de baz
i unul de rezerv, precum i un dis%
pozitiv de control automat al funcionrii ,monitor.. Gn cazul apariiei unei
defeciuni n funcionarea vreunui bloc, dispozitivul comut automat al doilea
echipament, semnaliznd acest lucru la panoul principal de comand i control.
Radiofarul de pant (GP) este amplasat la o distan cuprins ntre (+@ i
*B5 m fa de pragul de aterizare al pistei i lateral la (+5 % (B@ m. !uterea de
emisie a radiofarului este n #urul a +5A, iar gama de frecven utilizat este *+B
% *@@,4 "7z, deci gama frecvenelor ultranalte ,978.. Antena special format
de regul din dou elemente montate pe un pilon vertical, permite prin a#ustare
stabilirea unui unghi de pant cuprins ntre +E i 4E, dintre care cel optim este de
+,@E. 1istana de aciune ntre limitele de BE fa de axa pistei este de aproximativ
(B :m la o nlime de zbor de F55 m.
?a i la radiofarul de direcie, frecvena purttoare a emitorului este
modulat n amplitudine simultan cu frecvena de )5 i (@5 7z, formnd dou
diagrame de radiere care se suprapun. Acestea constituie un sector de (E a crui
bisectoare este planul nclinat ce trece prin panta de coborre stabilit. "odulaia
de (@5 7z este amplasat dedesubtul pantei, iar cea de )5 7z deasupra
acesteia. ?omparativ cu sectorul de direcie, sectorul de pant este mult mai
ngust ceea ce presupune o finee a manevrelor avionului n plan vertical mult
mai pronunat.
Radiomarkerele sunt amplasate n axa pistei la distane stabilite prin
norme. Ele sunt n numr de *, din care practic, pentru sistemele /-0 de
categoria / i n ma#oritatea cazurilor de categoria a //%a, se utilizeaz numai
dou. Ele lucreaz pe frecvena de D@ "7z, la fel ca i celelalte radiomar:ere de
pe lng radiofarurile nedirecionale de rut sau radio%balize.
!uterea lor de emisie este n #urul de +,@A, ceea ce asigur o diagram
de radiere vertical suficient pentru efectuarea procedurilor de apropiere dup
instrumente. ?a i radiofarul de direcie i de pant, radiomar:erele au un
dispozitiv de control automat al funcionrii.
0copul radiomar:erului exterior ,;". este acela de a permite aeronavelor
din zbor, n etapa apropierii intermediare i finale, s verifice nlimea obligat
de zbor i distana fa de pragul pistei. 1e obicei, n punctul radiomar:erului
exterior se amplaseaz i o radiobaliz ,-;". care a#ut la efectuarea procedurii.
0copul radiomar:erului intermediar ,"". este acela de a indica pe
vizibilitate redus momentul ghida#ului vizual dup reperele de la sol.
Hadiomar:erul interior ,/", doar uneori exista., atunci cnd este prevzut
n sistem, poate fi amplasat la o distan cuprins ntre D@ i 4@5 m i la
maximum *5 m lateral de ax. 8recvena purttoare este modulat n amplitudine
cu *,555 7z transmind pentru identificare n mod continuu F puncte pe
secund. 1urata de zbor a unui avion n cuprinsul diagramei de radiere n
condiiile artate la radiomar:erul exterior este de * C ( secund.
0copul radiomar:erului interior este acela de a avertiza echipa#ul n
condiii de vizibilitate foarte reduse asupra imediatei apropieri de pragul pistei. 1e
regul, cnd se instaleaz un radiomar:er interior, distana lui fa de prag
corespunde nlimii de luarea deciziei pentru panta nominal a sistemului.
Clasificarea sistemelor ILS
Iinnd cont de fiabilitatea i integritatea agregatelor i dispozitivelor
componente, precum i de gradul de precizie, sistemele /-0 se clasific n @
categorii de performane care determin exploatarea operaional a unui
aerodrom<
- Sistemul ILS de categoria I este sistemul cu performana cea mai
sczut, care permite efectuarea procedurii de apropiere pn la o
nlime de luarea deciziei de F5 m, i o vizibilitate orizontal de B55 m.
- Sistemul ILS de categoria a II-a are o performan mai ridicat, permind
efectuarea procedurii de apropiere pn la o nlime de luarea deciziei
de *5 m i o vizibilitate orizontal de 455 m. "a#oritatea aeroporturilor
internaionale sunt dotate cu sisteme de categoria a //%a.
- Sistemul ILS de categoria a III-a A permite efectuarea procedurii de
apropiere pn la o nlime de luarea deciziei de 5 m i o vizibilitate
orizontal de +55 m.
- Sistemul ILS de categoria a III-a permite efectuarea procedurii de
apropiere pn la o nlime de luarea deciziei de 5 m i o vizibilitate
orizontal de @5 m.
- Sistemul ILS de categoria a III-a ! are performana cea mai ridicat,
permind ghida#ul avionului pe timpul apropierii finale i pe pist cu o
nlime de luarea deciziei de 5 m i o vizibilitate orizontal de asemenea
de 5 m.
Sisteme de iluminare la sol
/luminarea pistei cu un sistem de balizare dedicat este extrem de
importanta, localizarea vizuala pistei la aterizare fiind absolut esenial pentru
ncheierea zborului in condiii de siguran. &otodat, in cazul aeroporturilor mari,
balizarea pistei, a cailor de rulare si a platformelor cu lumini colorate specific
asigura diri#area la sol a avioanelor, acestea urmnd liniile de culoare dup un
algoritm care este transmis echipa#elor de ctre turnul de control.
?aracteristicile sistemului de balizare luminoas al aeroportului pot fi
clasificate n patru rubrici principale i anume<
configuraia=
culoarea=
intensitatea luminoas=
btaia ,acoperire, distana la care
poate fi vzut dispozitivul.=
Configuraia i culoarea sunt elemente
care furnizeaz informaiile eseniale pentru
orientarea dinamic ,in zbor sau mers. a avioanelor. ?onfiguraia furnizeaz
informaii de diri#are iar culoarea ofer pilotului date privind poziia aparatului.
Intensitatea luminoas i btaia ,acoperirea. sunt caracteristici eseniale
ale luminilor necesare pentru a se asigura un
randament bun al configuraiei i culorii.
Aceste patru elemente sunt valabile
pentru toate dispozitivele luminoase ale
aeroportului dar variaz foarte mult n funcie
de diferii factori cum ar fi dimensiunile
aeroportului iJsau condiiile de vizibilitate.
/luminarea pistei si a traseului de sol
este esenial att la aterizare cat si la decolare, baliza#ul indicnd o serie de
informaii de poziie necesare echipa#ului atunci cnd se afla la sol sau in
imediata apropiere ,verticala. a pistei. 1e menionat faptul ca exista mai multe
standarde privitoare la configuraia baliza#ului, aceasta variind in funcie de tipul si
configuraia pistei, precum si de categoria aeroportului. /ndiferent de situaie,
sistemul de baliza# trebuie sa semnalizeze cel puin urmtoarele<
Axul pistei ,alb > marca# premergtor.=
-atralele pistei ,alb.=
?apul pistei ,verde.=
8inalul pistei ,rou.=
-a apropiere si aterizare, sistemele de
iluminare la sol au rolul sa orienteze echipa#ul
ctre pista, transmind acestuia att
informaia de panta care trebuie urmrit in
vederea executrii unei aterizri corecte. 0e
remarca + sisteme de semnalizare general
folosite pe aeroporturi<
Indicator vizual de panta ,!SI >
$isual Approach 0lope /ndicator. este un
sistem de semnalizare a poziiei avionului fata
de panta de coborre ideal, sistemul fiind
compus din 4 blocuri luminoase bicolore ,alb si
rou., amplasate lateral fata de pista, la (@5m
si *55m fata de nceputul pistei si care pot
prezenta urmtoarele semnale<
A-K > A-K L avionul este prea sus
A-K > H;09 L poziie corecta
H;09 > H;09 L avionul este prea #os
Prea JOS CORECT
0istemul $A0/ este eficient in cazul aeroporturilor mici si suficient de
precis pentru avioane mici ,acestea fiind mai uor manevrabile si necesitnd
distante mai mici pentru oprire., dar, se poate dovedi insuficient de precis pentru
ghidarea avioanelor mari. Astfel, in cazul aeroporturilor moderne ,de clasa
superioara. se apeleaz la soluii de semnalizare de precizie mai buna, capabile
sa transmit pilotului informaii exacte privitoare la panta de coborre.
Sistemul de indicare a pantei la apropiere de precizie ,"!"I >
precision approach path indicator. este realizat dintr%un ansamblu de 4 blocuri
luminoase bicolore ,alb si rou., amplasate in laterala stnga a pistei si care pot
semnaliza urmtoarele<
A-K A-K A-K A-K L mult prea sus ,panta peste *.@M.
A-K A-K A-K H;09 L prea sus ,panta *.+M > *.@M.
A-K A-K H;09H;09 L panta normala ,*.5M.
A-K H;09H;09H;09 L prea #os ,panta +.BM > +.@M.
H;09H;09H;09H;09 L mult prea #os ,panta sub +.@M.
Marcaje la pista
"arca#ele pentru destinaia pistei constau intr%un numr de doua cifre iar
in cazul pistelor paralele, acest numr este nsoit de o litera<
numrul de doua cifre exprima direcia magnetica pe care este situata
pista in grade fata de Nord, rotun#it la cel mai apropiat numr ntreg de
ordinul zecilor si apoi mprit la (5. 1e exemplu, pista *F este aliniata la
O*F5M fata de nord, pista ) va desemna o pista aliniata la O)5M fata de
nord iar pista (%D va fi aliniata la O(D5M fata de nord. /n cazul in care pista
poate fi folosita in ambele direcii, vor fi marcate ambele capete ale pistei,
numerele fiind decalate cu (B5M. Astfel, pista ) devine pista +D cnd este
Prea SUS
folosita din direcia opusa. !entru claritatea transmisiei radio, fiecare cifra
este pronunat separat.
in cazul pistelor paralele, fiecare numr este nsoit de o litera, -,left >
pista stanga., ?,center > pista centrala. si H,right > pista drepta., dup
cum urmeaz, in ordine de la stnga la dreapta privind dinspre direcia de
apropiere<
- + piste paralele< L #
- * piste paralele< L C #
- 4 piste paralele< L # L #
- @ piste paralele< L C # L #
Numerele si cifrele trebuie sa aib forma si proporiile artate in figura urmtoare<
Sistemul $%& ($ondirectional &eacon) de la sol folosit mpreun cu
echipamentul de la bordul aeronavei A18 ,Automatic 1irection 8inding., este un
mi#loc de radionavigaie pentru apropieri de non%precizie. Acest sistem folosete
frecvente #oase si medii ,()5%(.D@5 :7z..
Exista doua tipuri de N1K< N1K -ocal care este de putere sczuta si este
folosit pentru aeroporturi pentru ghidare la aterizare si N1K de ruta, de putere
ridicata ,in zone oceanice poate a#unge la cteva sute de mile., care este folosit
pentru navigaia pe cai aeriene si pentru zonele de ateptare.
/n prezent aproape toate aeroporturile sunt dotate cu N1K. /n viitor se
plnuiete nlocuirea lor cu alte sisteme de acuratee ridicata ca '!0 ,'lobal
!osition 03sem..